Psalmii nepotilor lui David.

[Moroco]

Omul trezit in constiinta minciunii vrea sa-si faca interesul pe cai gresite si de aia huleste nemultumit, plin de pretentii si reprosuri, revoltat revolut membru in miscarea uniunii barfei acuzarii suparate, incercand sa extoarca ceva bun si pentru constiinta asta sateico-satanista se lasa sedus, amagit, invartit, cedeaza si crede in mincionu stiind ca e minciuna in ce crede, vrand totusi s-o creada, ca sa poata sa-si puna planul necurat in aplicare ca milogul excroc, parazitar ce-si cerseste cu violentza si insistenta niste drepturi si libertati inchipuite, pilite, privilegiate pe care nu se cuvine sa le revendice omul nimanui, darmite Lui Dumnezeu si dreptatii Lui ca un robocop, robotopor, robocutzit, roboviol, robodetonator, ca un lash-prostoc ce se infurie pripit si gresit cu manie populista aprinsa si neputincioasa de neoprit vrand sa faca in mod repetat terrorismul intzepăpusharului terrorist ce-l terorizeaza, ca un papagal-maimutza vrea sa terorizeze ca teroristul de frica dustrugand cu nepasare si neglijenta nevinovatii mai mici de care nu incape vrand sa scape de ei si de tot caraind cu distrugere impotriva lor si a tuturor, neputand altceva decat sa erepete ce i se da de erepetat ca la un sclav descreierat psihopat apartinand constintei pagane in mod tulburat, orbit si stresat-vinovat indracit-demonizat devenind brusc agresor necrutzator din agresat frustrat razbunandu-se pripit smintit nelimitat stiind ca-i pacat insa a cedat. Crestinul trebuie sa lepede toate femeile, toate constiintele lumii si sa se trezeasca in constiinta Mariei-Evanghelia din Biserica Domnului care trebuie sa-i formeze un inger veghetor interior care sa-l opreasca de la rau si sa nu-l lase pe crestin sa mai faca fapte rele si pacate dandu-se victima ”vrednică” ca ipocritii aluatuului.

Adam a ascultat de Femeia lui (constiinta slujita de satana=sharpele tarator-pârâș) si a cazut din viata vesnica si din Rai pana l-a ridicat Dumnezeu prin Mesia! (Ne-omoara, ne chinuie, iar ne-omoara, iar m-omoara... Fa ce ai de facut ca stii ce ai de facut!)

Asa patim si noi fiii oamenilor cand ni se trezeste cate o alta constiinta decat cea crestina, ascultam de ea si cadem tzepuitzi ca niste fraieri creduli ce vor sa creada in minciuna stiind ca e minciuna, orbindu-se pentru interese si neputand altfel, mancandu-si caile bune si credintza ca sa nu poata, defapt jucand si mancand toate deductiile in fel si chip din care le-ar rezulta putere si grozavie!.. solutie de larg interes spre insingurare perpetua ca fiind un ”bine” suprem in care ar vrea sa ajunga.

[Moroco]

Guiți?
In momentul in care te-ai suparat si revoltat pe Dumnezeu inseamna ca ai si furat!.. si vrei sa te scapi de El... de tot.
In momentul in care iar te-ai suparat si revoltat pe Dumnezeu inseamna ca te-ai lasat tzepuit urland ca un ipocrit!.. si vrei sa-L lingusesti cu amenintzari nadajduind in extoarceri. In momentul in care∈.......u..uitzi.

[Andrew]

În prealabil postat de Moroco

Guiți?
In momentul in care te-ai suparat si revoltat pe Dumnezeu inseamna ca ai si furat!.. si vrei sa te scapi de El... de tot.
In momentul in care iar te-ai suparat si revoltat pe Dumnezeu inseamna ca te-ai lasat tzepuit urland ca un ipocrit!.. si vrei sa-L lingusesti cu amenintzari nadajduind in extoarceri. In momentul in care∈.......u..uitzi.

Corect! În momentul în care cartim și îl înfuriem pe Dumnezeu, nu facem altceva decât sa ne lasam tzepuiti de diavol si de cohortele lui de Demoni. Prin rugăciune și prin necartire ne putem păstra credința în Dumnezeu, căci altfel, este ca și cum l-am lasă pe vrăjmaș sa ne fure sufletul, și ulterior pe Domnul Dumnezeu.

P.S.: În legătură cu acesti psalmi, ii scrii tu, ca inspirație personala, sau e bazat pe o carte pe care vrei sa o scrii? Nu înțeleg asta și as vrea sa îmi explici când ai timp :)

[Moroco]

În prealabil postat de Andrew

Corect! În momentul în care cartim și îl înfuriem pe Dumnezeu, nu facem altceva decât sa ne lasam tzepuiti de diavol si de cohortele lui de demoni. Prin rugăciune și prin necartire ne putem păstra credința în Dumnezeu, căci altfel, este ca și cum l-am lasă pe vrăjmaș sa ne fure sufletul, și ulterior pe Domnul Dumnezeu.

P.S.: În legătură cu acesti psalmi, ii scrii tu, ca inspirație personala, sau e bazat pe o carte pe care vrei sa o scrii? Nu înțeleg asta și as vrea sa îmi explici când ai timp :)

Nu poti scapa de terrorism eliberindu-te prin preschimbare in terrorist pentru ca atunci vei avea o stare mai rea perceputa ca mai buna, starea de chinuitor si de calau crud. De aia ni s-a poruncit sa rabdam pana la sfarsit in ascultare iesind din minciuna, rautate-placeri si pacat.

(Nu-s carturar sa scriu carti ci scriu ce scriu acolo unde scriu daca scriu cat scriu. Categoric tot ce scriu sper ca e din inspiratia divina a Duhului Sfant trimis de Hristos Cuvantul caci altfel n-as fi in stare sa scriu decat niste mâzgaleli greu inteligibile, un fel de mormormormăit grotesc si ursuz scos din adanc maimutzarindu-ma ipocrit ca ursul caraiarizeu ce si-a pierdut coada cand a pescuit iarna cu coada la sfatul vulpii argintii fiind pana azi foarte suparat pe Dumnezeu din pricina pierderii cozii care i-a ramas prinsa in gheatza, nicidecum pe vulpea argintie care i-a devenit sotie si constiinta suprema pe orice problema.)

[Andrew]

În prealabil postat de Moroco

(Nu-s carturar sa scriu carti ci scriu ce scriu acolo unde scriu daca scriu cat scriu. Categoric tot ce scriu sper ca e din inspiratia divina a Duhului Sfant trimis de Hristos Cuvantul caci altfel n-as fi in stare sa scriu decat niste mâzgaleli greu inteligibile, un fel de mormormormăit grotesc si ursuz scos din adanc maimutzarindu-ma ipocrit ca ursul caraiarizeu ce si-a pierdut coada cand a pescuit iarna cu coada la sfatul vulpii argintii fiind pana azi foarte suparat pe Dumnezeu din pricina pierderii cozii care i-a ramas prinsa in gheatza, nicidecum pe vulpea argintie care i-a devenit sotie si constiinta suprema pe orice problema.)

Am înțeles acum :) . Mult succes sa ai pe mai departe!

[Moroco]

Nu poti iubi-primi-da ca iubirea incepand cu harnicia si nu cu pleava si neghina? Nu te poti bucura si nu poti nici pastra o mini-maxima cuviinta la adresa psf. Maria fecioara Mesia, maica Domnului cu pruncul? Nu-L poti iubi nici pe Domnul Iisus Hristos Cuvântul? Nu poti iubi pe Dumnezeu, Sfanta Treime, pe Duhul Sfant, Harul, sfintii, ingerii, mai micutii Lui desi poti sa te asculti si sa te iubesti pe tine insuti din belshug, pe cei ca tine, animalele, plantele, fetele, natura, raiurile lumesti, comoditatile, jocurile, etc.?.. inseamna ca nu e vorba de neputinta aici ci de pura mandrie!!! N-o vezi, n-o simti, nu esti constient de ea, insa daca ai starile astea arogante, trufase de singur ”mantuitor” si mai si acuzi stand suparat... pe Dumnezeu... reactionand pripit si violent, nemultumit, reprosand, urand incruntat amenintzator, dand cu baiuneta in gravida, dand sa fugi, sa scapi, sa te ascunzi, sa vociferezi escaladand supararea, atunci e clar, te-a mandrit mandria pacatoasa si nu mai poti iubi decat la modul pierzarii, te risti semetz ca glumetzii cruzi sarind in capcana de unde n-ai cum sa mai iesi!... caci nu este mai mare mandrie a neascultarii decat sa nu-L iubesti pe mantuitorul Cel bland si smerit, trimisul Tatalui dupa pacatosii neputinciosi, dupa fiii pierzarii, neputand decat sa te toooot prefaci ca-i esti ucenic robotizat, prieten ”bun” sau fiu apropiat-pilit-alintat, incercand sa-ti satisfaci interese. Nici nepotii si puii ”smeriti” n-au scapare oricat ar fi de dragalasi ca niste purcelasi-guițași ce gatuie, sufoca, inneaca, lovind in embrionul-sursa de putere, ca-i duce pe saracuti, pe baalamuciferi... in ispita.

Nu te razbuna pe tine sau pe oameni daca ajungi si constati starea asta a iadului greșiddus, ca te ia arma si o sa-i apartii, te baga-n sclavie constiinta pagana si te pui si-ti faci din orice unealta arma si te ia arma, dar tu nu te razbuna, ca nu ei sunt de vina ci de la pita fariseilor ipocriti ti se trage patima asta grea si uscata de tipul porcile iadului, iti iese o sete insetata din pita, care vrea-vrea cerand din adanc, de acolo din tine, vrea sa-ti apara pe neasteptate o asezonare de intrari si iesiri, de purcederi de ”adevar” adevarat, dand sa iasa din inima ta si sa vina prin tine, ca o garnitura udata si afumata... potrivindu-se perfect cu pita, cu pita ipocrita inghitzita... cea mai grea adictie cronica... ce tinde sa devina o cronica isterica, istorica, isturica, istartistica.

[Moroco]

Nu poti iubi-primi-da ca iubirea incepand cu harnicia si nu cu pleava si neghina? Nu te poti bucura si nu poti nici pastra o mini-maxima cuviinta la adresa psf. Maria fecioara Mesia, maica Domnului cu pruncul? Nu-L poti iubi nici pe Domnul Iisus Hristos Cuvântul? Nu poti iubi pe Dumnezeu, Sfanta Treime, pe Duhul Sfant, Harul, sfintii, ingerii, mai micutii Lui desi poti sa te asculti si sa te iubesti pe tine insuti din belshug, pe cei ca tine, animalele, plantele, fetele, natura, raiurile lumesti, comoditatile, jocurile etc. ?.. inseamna ca nu e vorba de neputinta aici ci de pura mandrie!!! N-o vezi, n-o simti, nu esti constient de ea, insa daca ai starile astea arogante, trufase de singur ”mantuitor” si mai si acuzi stand suparat... pe Dumnezeu... reactionand pripit si violent, nemultumit, reprosand, urand incruntat amenintzator, dand cu baiuneta in gravida, dand sa fugi, sa scapi, sa te ascunzi, sa vociferezi escaladand supararea, atunci e clar, te-a mandrit mandria pacatoasa si nu mai poti iubi decat la modul pierzarii, te risti semetz ca glumetzii cruzi sarind in capcana de unde n-ai cum sa mai iesi!... caci nu este mai mare mandrie a neascultarii decat sa nu-L iubesti pe mantuitorul Cel bland si smerit, trimisul Tatalui dupa pacatosii neputinciosi, dupa fiii pierzarii, neputand decat sa te toooot prefaci ca-i esti ucenic robotizat, prieten ”bun” sau fiu apropiat-pilit-alintat, incercand sa-ti satisfaci interese. Nici nepotii si puii ”smeriti” n-au scapare oricat ar fi de dragalasi ca niste purcelasi-guițași ce gatuie, sufoca, inneaca, lovind in embrionul-sursa de putere, ca-i duce pe saracuti, pe baalamuciferi... in ispita.

Nu te razbuna pe tine sau pe oameni daca ajungi si constati starea asta a iadului greșiddus, ca te ia arma si o sa-i apartii, te baga-n sclavie constiinta pagana si te pui si-ti faci din orice unealta arma si te ia arma, dar tu nu te razbuna, ca nu ei sunt de vina ci de la pita fariseilor ipocriti ti se trage patima asta grea si uscata de tipul porcile iadului, iti iese o sete insetata din pita, care vrea-vrea cerand din adanc, de acolo din tine, vrea sa-ti apara pe neasteptate o asezonare de intrari si iesiri, de purcederi de ”adevar” adevarat, dand sa iasa din inima ta si sa vina prin tine, ca o garnitura udata si afumata... potrivindu-se perfect cu pita, cu pita ipocrita inghitzita... cea mai grea adictie cronica... ce tinde sa devina o cronica isterica, istorica, isturica, istartistica.

Ma doare, ma doare, aceasta constinta-n boboc de floare, si-aceasta zi, si-aceasta zi, ce maine va inflori,
Ma doare, ma doare, aceasta mandra boicotare, si-aceasta zi, si-aceasta zi ce pare ca nu se va mai sfarsi.

[Andrew]

În prealabil postat de Moroco

Nu poti iubi-primi-da ca iubirea incepand cu harnicia si nu cu pleava si neghina? Nu te poti bucura si nu poti nici pastra o mini-maxima cuviinta la adresa psf. Maria fecioara Mesia, maica Domnului cu pruncul? Nu-L poti iubi nici pe Domnul Iisus Hristos Cuvântul? Nu poti iubi pe Dumnezeu, Sfanta Treime, pe Duhul Sfant, Harul, sfintii, ingerii, mai micutii Lui desi poti sa te asculti si sa te iubesti pe tine insuti din belshug, pe cei ca tine, animalele, plantele, fetele, natura, raiurile lumesti, comoditatile, jocurile, etc.?.. inseamna ca nu e vorba de neputinta aici ci de pura mandrie!!! N-o vezi, n-o simti, nu esti constient de ea, insa daca ai starile astea arogante, trufase de singur ”mantuitor” si mai si acuzi stand suparat... pe Dumnezeu... reactionand pripit si violent, nemultumit, reprosand, urand incruntat amenintzator, dand cu baiuneta in gravida, dand sa fugi, sa scapi, sa te ascunzi, sa vociferezi escaladand supararea, atunci e clar, te-a mandrit mandria pacatoasa si nu mai poti iubi decat la modul pierzarii, te risti semetz ca glumetzii cruzi sarind in capcana de unde n-ai cum sa mai iesi!... caci nu este mai mare mandrie a neascultarii decat sa nu-L iubesti pe mantuitorul Cel bland si smerit, trimisul Tatalui dupa pacatosii neputinciosi, dupa fiii pierzarii, neputand decat sa te toooot prefaci ca-i esti ucenic robotizat, prieten ”bun” sau fiu apropiat-pilit-alintat, incercand sa-ti satisfaci interese. Nici nepotii si puii ”smeriti” n-au scapare oricat ar fi de dragalasi ca niste purcelasi-guițași ce gatuie, sufoca, inneaca, lovind in embrionul-sursa de putere, ca-i duce pe saracuti, pe baalamuciferi... in ispita.

Nu te razbuna pe tine sau pe oameni daca ajungi si constati starea asta a iadului greșiddus, ca te ia arma si o sa-i apartii, te baga-n sclavie constiinta pagana si te pui si-ti faci din orice unealta arma si te ia arma, dar tu nu te razbuna, ca nu ei sunt de vina ci de la pita fariseilor ipocriti ti se trage patima asta grea si uscata de tipul porcile iadului, iti iese o sete insetata din pita, care vrea-vrea cerand din adanc, de acolo din tine, vrea sa-ti apara pe neasteptate o asezonare de intrari si iesiri, de purcederi de ”adevar” adevarat, dand sa iasa din inima ta si sa vina prin tine, ca o garnitura udata si afumata... potrivindu-se perfect cu pita, cu pita ipocrita inghitzita... cea mai grea adictie cronica... ce tinde sa devina o cronica isterica, istorica, isturica, istartistica.

Absolut corect. Dacă suntem în situatia în care iubim cele pământesti dar Nu vrem] Nu ca nu putem sa iubim pe Duhul Sfant si pe Dumnezeu, atunci înseamnă că suntem orbiti de abisul pacatului primordial al mândriei, care este ca o poarta necurata si pentru restul păcatelor.

Când ne lepădam de ego, în schimb, închidem poarta ce duce către abisul primordial al mândriei si urcam pe scara virtutilor, a Bunul Dumnezeu, a Sfiintilor Părinti si a Îngerilor, si a Duhului Sfânt si Iisus Hristos, fiul lui Dumnezeu