Canoanele

[RappY]

În prealabil postat de Iorest

Oare câte altele nu se respectă de către mireni şi câte de către clerici chiar.

E clar că-s foarte multe, se aplica „iconomia” foarte mult dar oare se aplică prea mult?

În prealabil postat de Demetrius

Oare pr Papacioc la mănăstire se împărtășea așa cum a recomandat altora?
Poate că da.

Scuze nu m-am exprimat bine, prin „potrivită” voiam să zic îngăduită depinzând de persoană (deci nu are cum să fie necanonic să nu te împărtășești săptămânal), nu recomandată. Așa era atunci comun și el n-a zis că-i necanonică, dar el nu a susținut un orar fix.

Asa cum am spus, impartasirea nu trebuie considerata dupa idei fixe, numaidecat deasa sau rara. Rara, pentru ca e prea mare Dumnezeu, prea mare harul Sau. Si iti trebui o pregatire. Daca n-ai haina de nunta… Pai Scriptura spune ca te leaga si te da afara. Deci trebuie sa fii pregatit. Si daca te impartasesti foarte des, incepi, ca fiinta omeneasca nerodata, neslefuita, s-o iei ca un obicei, nu cu teama si cu frica de Dumnezeu. Daca ai aceasta teama de Dumnezeu cu adevarat si te gandesti la importanta acestui fapt, atunci esti bun de impartasit mai des. Dar daca o iei din obisnuinta sau zilnic, cum am auzit ca se face in unele parti, este o greseala extrem de mare. Pentru ca nu postirea in sine decide, dar ea este necesara, ca sa te mai strujeasca nitel trupeste. Trupul acesta trebuie sa existe si sa implineasca o serie de lucruri ale firii. Dar sa fim impotriva exagerarii lucrurilor. Si atunci e necesara postirea, dar nu ea este comandata calitativ.

Iarasi e o primejdie mare, tocmai pentru ca-i foarte mare lucru – mai mare decat a te impartasi nu exista nimic in viata cu Dumnezeu –, sa nu te impartasesti. Intervine si impartasirea duhovniceasca, cu “Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi“. Dar nu inlocuieste impartasirea aceasta pipaita, simtita. Vedeti, de la inceput au fost tot felul de indoieli. Dumnezeu a creat doua lucruri extraordinare, care nu pot fi mai desavarsite decat le-a creat. A creat o femeie distinsa care a nascut un Dumnezeu si a creat preotia, care L-aduce pe Dumnezeu de sus si-L naste din nou pe Sfanta Masa.

(...)

S-a discutat foarte mult in lumea traitorilor, a oamenilor de credinta si a duhovnicilor, cand sa te impartasesti. Unii spun ca la patruzeci de zile. Dar nu timpul decide, ci pregatirea ta interioara, pentru ca la un eveniment asa de mare, ca sa-L iei pe Dumnezeu, cu adevarat iti trebuie o pregatire.

Numarul acesta de patruzeci nu trebuie ignorat. Ce inseamna numaidecat acest patruzeci? Draga, mai intai de toate, un timp ales de Dumnezeu, un timp suficient ca sa te pregatesti pentru marele eveniment ce are in vedere vesnicia. Patruzeci de zile a durat potopul lui Noe. Patruzeci de zile a stat Moise in Muntele Sinai. Patruzeci de zile a postit Mantuitorul. Patruzeci de zile dureaza postul Craciunului si postul Pastelui. E un timp suficient ca sa te pregatesti pentru marele eveniment care urmeaza, eveniment bisericesc, mantuitor. A patruzecea zi dupa zamislirea pruncului se formeaza inima. A patruzecea zi dupa moarte putrezeste inima.

Noi am ramas la patruzeci de zile intr-o forma traditionala, care nu e atat de recomandata. Te impartasesti continuu cu Hristos, duhovniceste, iar cand te pregatesti si printr-o postire… Nu numaidecat postirea este o conditie. Nu o faci pentru ca ti s-a spus s-o faci, ci ca sa te smereasca trupeste, sa renunti la o serie intreaga de porniri spre rau: lacomii, curvii, judecati. Postesti cu procese, cu certuri, cu procurori si cu avocati? Asta nu. Si atunci, impartasirea este in functie de curatirea inimii tale.

https://www.cuvantul-ortodox.ro/ne-v...m-des-sau-rar/

În prealabil postat de Moroco

NU se citeste si nu se intelege corect canonul.

Tu le înțelegi pe toate pe dos intenționat deci nu-mi bat capul.

[Moroco]

În prealabil postat de RappY

Tu le înțelegi pe toate pe dos intenționat deci nu-mi bat capul.

Nu cumva e fix invers? Nu cumva tu esti analfabetul functional? Nu cumva tu esti habotnicul cu tendinte silniciste extremiste ce vrei sa calci libertatea omului folosindu-te de canoane invartind marota legalista si pedepsele ca sa bagi in credinciosi frica de caterisire si de afurisire vrand sa te lauzi tu cu ipocrismul tau special (stii la cine ma refer cand zic special) in timp ce ca un analfabet nu pricepi corect ce este scris in ele, nedandu-ti seama ca defapt tu insuti esti cel care le calci din belsug?

”Si a vazut Dumnezeu ca tot pamantul este plin de silnicie si ca toata dorirea si gandul omului este spre rau”

Ia mai gandeste-te putin.
Nu cumva te-ai facut vames sau politzist canonic? Iar pe mine care iti citesc corect ma faci nebun si intelegator pe dos in toate?

Deci nu te mai lua de mine ca orbul sa nu zic ca prostul, ca de fiecare data o patesti oricat te dai ca tu ai dreptate si io as fi gresitul!.. repetand dupa confruntare mereu ca defapt tu ai avut dreptate si ai castigat confruntarile.

Pe toate le-ai pierdut dovedindu-te de incompetent!... deci te rog frumos, potin respect cand oncepi sa dialoghezi cu mine, caci nu faci decat sa ma provoci dupa ce in mod serios postez pe threadurile deschise de tine, dandu-ti importanta... nemeritata!

[Moroco]

Vorbesc unii de cele 40 de zile. Sau de 80 daca ne amintim ca Moise s-a suit de doua ori in munte. Pai nu a tinut el pentru popor? Proorocul, duhovnicul, iata tine asa ca sf. Ilie, 3 ani sau ca profetul Ioan toata viata in timp ce pacatosii care veneau la Iordan erau iertati imediat, pentru ca tinea El pentru ei, iar Domnul venind a inceput sa se deschida Cerul si cei ce se pocaiau se impartaseau nu numai cu apa curata ci si cu Duhul insa El nu ramanea peste ei pana la sfarsit fiindca erau ipocriti, se reintorceau la viata lor lumeasca, veneau doar sa scape de raul care vine, sa se pileasca. Doar peste Domnul Duhul a ramas pana la sfarsit, pana la moarte, incat Duhul L-a parasit pe Cruce doar ca sa poata El muri in vederea mortii si invierii asa cum a spus, sa-si poata implini ascultarea de Tatal.

Deci despre ce 40 de zile vorbim cand e vorba de pocainta si impartasire la nivel de mirean si de laic? E o aberatie. Pai chiar practica o contrazice caci in postul de 40 de zile ca sa te impartasesti dupa spovedanie ti se cere sa te fi pregatit prin post, nu neaparat negru, macar 3 zile!

Haina de nunta e cu totul altceva ca simbol si semnificatie, acolo e vorba de ascultarea de Dumnezeu de toata ziua si de toata viata in vederea vesniciei fericite vazuta ca o nunta, ca o masa de Cuvant si de Har, de mancaruri curate pentru trup, bucurie de nunta traita cu pregatirea ei inca de aici. (Se presupune ca orice botezat cu Hristos s-a si imbracat, nu se pune la indoiala asta mai ales cand se constata participarea lui repetata la viata bisericii locale din care face parte.)

Asa ca Rappy te rog lasa-ma cu ipocrismele unora care ei insisi nefiind pregatiti 40 de zile ii pune pe mireni, pe laici si pe copii sa tina ei ca sa se lauda ca vezi Doamne au pazit pe Hristos de chinuri si Biserica, ortodoxia, canoanele! Sa fim seriosi! Biserica trebuie pazita de ipocriti si de habotnici ascunsi sub haine, vorbe, fapte si fetze ”sfinte”.

Ti-am zis ca tu fiind analfabet functional si chiar analfabet esti defapt un 0 barat din punct de vedere duhovnicesc, teologic insa vi mereu aici sa ne dai lectii vrand sa cadem pe spate de cat esti tu de mare smintisor. (Daca te simti jignit iarta-ma)

Tie chiar nu ti-e rusine?

Imi pare rau, ca ti-o spun insa sa ma tot faci nebun pe toate threadurile desi am rabdare sa-ti explic mereu pe indelete si cu deamanuntul cum se citeste si cum trebuie inteles... devine deranjant, penibil pentru ca dumneata incepi sa negi evidenta, insusi textul dat de tine cat se poate de clar!

Daca tu vrei sa te silnicesti mai mult ca altii, sa te silesti asta nu-i rau insa lasa-i pe altii si nu-i pacali ca sa asculte de aiurelile unora sau altora.

Un om cinstit care doreste sa se impartaseasca face tot ce tine de el sa-L iubesca pe Domnul Iisus Hristos-Cuvantul, si iubindu-L cu adevarat fii sigur ca Il va Crede si Il va asculta in toate. Iar abea asta inseaman pregatirea!

Cine nu-L iubeste pe Domnul sa fie anatema, iar pe aici am intalnit doar ”mari” teologi si ”mari” aparatori care-L osandesc si-L exlud din Biserica a carui Cap este sustinand ca scumpul Sau Cuvant e de la om sau de la cel rau si ca vezi Doamne de aia nu-L primesc, nu-L citesc, nu-L cred.

Deci oare cine sunt cei ce le inteleg pe toate pe dos?.. intentionat.
(retoric intreb si ma rog sa-i ierte Dumnezeu caci nu acuz pe nimeni, doar imi exercit dreptul de a dialoga in mod liber sincer si cu buna credinta)

[Demetrius]

În prealabil postat de RappY

Scuze nu m-am exprimat bine, prin „potrivită” voiam să zic îngăduită depinzând de persoană (deci nu are cum să fie necanonic să nu te împărtășești săptămânal), nu recomandată. Așa era atunci comun și el n-a zis că-i necanonică, dar el nu a susținut un orar fix.

Canonul e după credință, nu după lege.

16. Ştiind însă că omul nu se îndreptează din faptele Legii, ci prin credinţa în Hristos Iisus, am crezut şi noi în Hristos Iisus, ca să ne îndreptă din credinţa în Hristos, iar nu din faptele Legii, căci din faptele Legii, nimeni nu se va îndrepta.(Gal2,16)

În prealabil postat de RappY

Împărtășania are putere veșnică, e Trupul și Sângele lui Hristos, nu are cum să expire vreodată, fiecare împărtășanie rămâne pe veci.

Rămâne pe veci ca orice faptă a oricui...

Nu trupul și sângele lui Hristos se înnoiește zilnic, ci actul împărtășaniei.

Dacă ar avea putere veșnică precum spune pr Papacioc, ce-i atunci cu 40 de zile?

[RappY]

Un alt lucru cunoscut este interzicerea canonică a îngenuncheatului Duminica. Deși se știe de existența canoanelor, nu cred că sunt cu totul respectate în majoritatea bisericilor de mir. Am auzit că în bisericile grecești s-ar respecta mai mult. La noi am văzut mai mult respectat canonul în perioada după Paște.

Canonul 20 al Sinodului I Ecumenic (325)

Fiindcă sunt unii care își pleacă genunchii Duminica şi în zilele Cincizecimii, pentru a se păzi toate în toată parichia (parohia) s-a socotit de Sfântul Sinod ca, stând (în picioare), să se dea rugăciunile lui Dumnezeu.

Canonul 90 Trulan (692)

Am primit în mod canonic, de la Dumnezeu purtătorii Părinţii noştri, să nu plecăm genunchii în dumineci, cinstind (astfel) învierea Iui Hristos. Drept aceea ca să nu nesocotim chipul lămurit al ţinerii acestei (porunci), rânduim (poruncim) limpede credincioşilor ca sâmbăta, după intrarea cea de seară a preoţilor în altar, potrivit obiceiului care se ţine (în vigoare), nici unul să nu plece genunchii până duminică seara următoare, când, după intrarea în vremea luminândei, plecând îndată genunchii, în chipul acesta să aducem rugăciunile (noastre) Domnului. Căci socotim noaptea cea după sâmbătă ca înaintemergătoare învierii Mântuitorului nostru, de atunci începem în chip duhovnicesc cântările, sfârşind sărbătoarea de la întuneric spre lumină, ca de aici înainte în cursul nopţii şi al zilei întregi să sărbătorim noi învierea.

[Moroco]

Mi-e sa nu devenim pe baza acestui canon la fel de ipocriti ca fariseii vechiului testament deveniti cu timpul foarte mari sabotnici.

Parca-i aud:
"Face-ti vindecari si invieri in alte zile, nu de Sabat"

Parca vad ca noi o sa zicem celor ce ingenuncheaza:

"Face-ti ingenuncheri in alte zile, nu Duminica, nu de Paste"

fiind complet impietriti la inima, pofticiosi la suflet, trufasi la trup, semeti la minte pana acolo incat sa nu vrem sa vedem umilintza si pocaintza unora ca a vamesului ingenuncheat fix atunci, judecandu-i si urandu-i ca nu respecta canoanele ortodoxe si neingenuncherea Duminica, uitand defapt ca noi nu suntem ortodocsi (doar pentru parere) ci crestini-ortodocsi, nu numai cu numele sau cu fatza, vopsitul si hainele negre, smolite sau imparatesti (tot pentru parere).

Daca ai pacate, mustrari, n-ai cum sa poti sta in picoiare daca esti cu bun simt, ci vei cadea in genunchi caci te simti nevrednic si implori iertare.

Io incerc sa ma conformez, stiam de acest canon, si stau in picioare, nici pe scaun nici in genunchi caci cu sufletul si cu inima trebuie sa stai in genunchii mintii, in taina, insa daca te-ai spovedit si impartasit si e vremea Pastelui atunci si in inima poti sa te ridici in picioare cu demnitate si onoare ca sa nu-ti devina ingenuncherea o forma de puturosenie travestita, o aparenta vicleana, un joc de scena bine ticluit prin care se vrea sa se obtina de la altii parere... mult ravnita parere... parerea de tip barna pe care trecand cu lingusurea si infierea ajungi sa te dai peste cap si in mare spectacol ca gimnastele riscandu-te sa-ti rupi coloana sau sa-ti lasi acolo creierii ca sa te stranga oamenii de serviciu cu salvarea.

E foarte simplu acest canon, sa stai in picioare ca sa nu provoci atentia altora care se vor mira de numarul imens de cruci si de ingenuncheri!.. pe care fix atunci iti vine sa le faci? Nu-i rau, e foarte bine insa de ce vrei sa te vada aia din fatza?

Daca e cineva atat de serios si rabnitor ma intreb de ce nu-si tine credinta inaintea sfintilor ingeri inchizand bine usa cand merge in odaia de rugaciuni si metanii? De ce are nevoie de parerea oamenilor importanti, a preotilor si arhiereilor? Cu ce te ajuta parerea? Te schimba ea, parerea, cu ceva? De aia mergi cu mare habotnicie la biserica? Cu parerea nu faci decat se te omori, daca e buna innebunesti si cazi in cap iar daca e rea te auto-distrugi si te razbuni pripit dandu-te jignit, deci la ce-ti foloseste lucrarea parerii stiind ca esti muritor si parerea iti moare odata cu tine? Numai Dumnezeu este!.. incat poti afirma si cum crezi tu ca este. Si apoi la ce ti-a folosit sa-ti strangi toata viata pareri echilibrate, medii si sa-ti cladesti parerea turnata si cioplita mereu pe invers travestit, spre ispitiri, infiindu-te de frica groaznica la alti "dumnezei" ca sa scapi? Numai fricosii scapa, dreptii crezand rabda!......... in picioare.

Dar mai e cineva azi care sa vrea sa-L mosteneasca pe Dumnezeu, de frica infiindu-se Lui?

Nu acoperindu-se de toate faptele legii si canoanelor legaliste pe care din grija prozelista doar altii sunt datori sa le faca... ci primind Credinta, Invatatura, Iubirea, Calea smereniei si rabdarii umilintei... primind Cuvantul lui Dumnezeu ca pe Cel mai mare dar al tuturor timpurilor si cea mai mare binecuvantare inaltzatoare pana in al 9-lea Cer!

Stii deci pentru ce te indoiesti cautand mereu sa stii? Pentru parere! Si asa ajungi shoarece de biblioteca, de TV, de stiri sau de internet!.. iubind si poftind acest drog viclean ce se scurge in sine odata cu parerea!

[cozia]

În prealabil postat de Moroco

De ce are nevoie de parerea oamenilor importanti, a preotilor si arhiereilor? Cu ce te ajuta parerea? Te schimba ea, parerea, cu ceva? De aia mergi(...) la biserica?

Parerea care si-o fac despre tine te ajuta sa obtii suportul si ajutorul lor de intermediari intre tine si Dumnezeu.
Parerea lor buna despre tine te insufleteste si-ti da incredere ca esti pe drumul cel bun.

[RappY]

Canonul 34 apostolic

Se cade ca episcopii fiecărui neam să cunoască pe cel dintâi dintre dânşii şi să-l socotească pe el drept căpetenie şi nimic mai de seamă să nu facă fără încuviinţarea acestuia; şi fiecare să facă numai acelea care privesc parohia sa şi satele de sub stăpânirea ei. Dar nici acela (cel dintâi) să nu facă ceva fără încuviinţarea tuturor, căci numai astfel va fi înţelegere şi se va mări Dumnezeu prin Domnul în Duhul Sfânt: Tatăl şi Fiul şi Sfântul Duh.

Acest canon a fost invocat și de BOR în legătură cu unirea și crearea patriarhiei române.

Proclamarea solemnă a unirii, la 1 Decembrie 1918, a fost privită de Biserica Ortodoxă Română drept „ziua învierii” obştii româneşti în România Mare. Făurirea statului naţional unitar român a avut o răsfrângere firească şi pe plan spiritual bisericesc, ea impunând uniformizarea şi organizarea sinodal-unitară a Bisericii Ortodoxe Române din toate provinciile româneşti sub conducerea Sfântului Sinod. În acelaşi timp, ea a creat, în spiritul Canonului 34 Apostolic (ce vorbeşte despre Biserica unei naţiuni, despre organizarea acesteia în strânsă legătură cu organizarea statală), şi premisele ridicării Bisericii Ortodoxe Române Autocefale la rangul de Patriarhie (1925).

(sursă)

Probabil va trebui invocat din nou ca răspuns la conflictul din Rep. Moldova dintre Mitropolia Moldovei și Mitropolia Basarabiei. O să fac altă dată un thread despre asta.

Edit: Am făcut threadul aici.

[Iorest]

În prealabil postat de RappY

Probabil va trebui invocat din nou ca răspuns la conflictul din Rep. Moldova dintre Mitropolia Moldovei și Mitropolia Basarabiei. O să fac altă dată un thread despre asta.

Mai degrabă e o retrasare a jurisdicţiilor bisericeşti, de vreme ce nu se contestă validitatea hirotoniilor, cică doar 30% din Mitropolia Moldovei a trecut sub Patriarhia Română.

[Demetrius]

În prealabil postat de RappY

Canonul 34 apostolic

Probabil va trebui invocat din nou ca răspuns la conflictul din Rep. Moldova dintre Mitropolia Moldovei și Mitropolia Basarabiei. O să fac altă dată un thread despre asta.

Ar trebui să spui în acel thread că acest conflict are ca sâmbure mărirea deșartă a ierarhilor basarabeni, care nu se mai socotesc români, ca atunci când au fost rupți din România.

Ideal, adică întru totul duhovnicește, ar fi fost ca în 1990 Basarabia să ceară ”să revină” de la Moskova la București și astfel s-ar fi instalat (prin biserică) în inima basarabenilor o orientare politică spre unire.