Poezii din temnițele comuniste

[RappY]

Nu e vorba de un poet din temnițele comuniste, dar oricum un om iubit de oamenii din jurul său care s-a dedicat idealurilor românești. Poezia se potrivește temei threadului.

Unde-i tata?
de Gheorghe Băltean

Mamă dragă unde-i tata?
Spune-mi drept de ce nu vine?
Pare-mi-se, mamă dragă,
Că lui nu-i mai drag de mine.
Mamă dragă unde-i tata?
Spune-mi drept de ce nu scrie?
Pare-mi-se mamă dragă
Nu mai vrea de noi să ştie.
Mamă dragă unde-i tata?
De Crăciun ai zis că vine...
Ori atâta-s de departe mamă ţările străine?...
Spune, spune mamă dragă,
Pentru ce eşti întristată?
Şi porţi tot maramă neagră
Şi nu-i scrii ca altă dată?

Cine a fost acest Dascăl? Ce a făcut pentru sufletele din jur?

Iată întrebările la care merită să răspundem și merită toată lumea să știe că Dascălul Bălteanu a pus bazele ridicării în 1907 a noii biserici din Jdioara, județul Timiș, a ajutat la construirea școlii din această localitate, a sprijinit activ și a participat la activitatea renumitului cor bisericesc din sat, a scris poezii, peste 1400 de poezii religioase, în anul 1916 acest om curajos și iubitor de țară a fost condamnat de către autoritățile austro-ungare la 17 ani de închisoare pentru că a primit și găzduit soldați români din grupul ”Cerna”, G.B, așa cum se semna, rămâne însă neclintit în convingerile sale, fiind un om dârz, neînfricat, militant activ prin scris și acțiune. Dascălul nostru, topliceanul curajos și înțelept a participat la înfăptuirea marelui Act al Unirii românilor la 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia în calitate de corespondent, trimis special al ziarului ”Drapelul” din Lugoj. Dascălul Gheorghe Băltean a continuat să desfășoare o intensă activitate cultural obștească și literar publicistică de-a lungul vieții sale, este animatorul acțiunii de adunare a fondurilor bănești și a materialelor pentru ridicarea Casei Naționale din Topleț, astăzi numindu-se Casa Culturală ”Gheorghe Băltean”, a fost președinte al Casei Naționale, secretar, casier și bibliotecar, el s-a străduit să atragă toți intelectualii satului la activitatea spirituală. A fost dirijor al Corului Casei Naționale, astăzi Căminului Cultural din localitate, a instruit corul muncitorilor și țăranilor care îl alcătuiau, a fost dirijor al corului bisericii din sat.

sursă

[RappY]

Chipuri de mărturisitori din închisorile comuniste expuse în una dintre cele mai frumoase clădiri din Bucovina

Centrul Muzeal și Multicultural „Cazinoul Băilor” din Vatra Dornei găzduiește, în perioada 5-29 februarie, o expoziție de grafică dedicată mărturisitorilor ortodocși din închisorile comuniste.

Clădirea, construită în secolul 19 și considerată un monument arhitectural deosebit, a fost reconstruită la inițiativa Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, cu ajutorul fondurilor europene și al Consiliului Județean Suceava.

Expoziția, intitulată „Cade albă nea peste viața mea”, a fost pregătită de artistul plastic Aida Şuşter Boţan. Printre portretele incluse se numără: părinții Iustin Pârvu, Cleopa Ilie, Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Nicolae Steinhardt, Dumitru Stăniloae, precum și alții.

sursă

Văd că Basilica evită intenționat numele mirenilor dar în cadrul expoziției apar și alții, precum este arătat pe site-ul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților:

Printre portretele expuse se numără clericii Iustin Pârvu, Cleopa Ilie, Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Nicolae Steinhardt, Dumitru Stăniloae, Sofian Boghiu, Adrian Făgețeanu, Gherasim Iscu, Înaltpeasfințitul Pimen Suceveanul, dar și oamenii de cultură și mărturisitorii Radu Gyr, Petre Țuțea, Vasile Voiculescu, Valeriu Gafencu, Aspazia Oțel Petrescu, Mircea Vulcănescu, Traian Trifan ș. a.

sursă

Expoziția Aidei Şuşter Boţan a mai fost la:

• Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
• Muzeul Mitropoliei Clujului
• Muzeul Mitropolitan Iași
• Muzeul Județean Botoșani
• Mănăstirea Antim
• Muzeul de Artă Piatra Neamț
• Biblioteca Municipală Fălticeni
• Muzeul Lemnului Câmpulung Moldovenesc

Deci expoziția se face cu susținerea mitropoliilor din toată țara, iar în centrul afișului pentru expoziție se poate vedea Traian Trifan, fost legionar:

Așa că cei ce se fac mari judecători să aibă grijă să nu se osândească singuri luându-se după media mincinoasă, dând cu noroi în mucenicii credinței.

[RappY]

Răbdarea
de Arhim. Ilarion Argatu

O furtună se ivi
'N-al meu suflet într-o zi,
Ca să pună prăbușire
Întru toată-a mea zidire.

Dar veni atunci răbdarea
Și-mi aduse-mărbătarea,
Și cu ea am biruit,
Cale bună-am dobândit.

În noaptea în care m-a îngăduit în chilia sa, Părintele avea 80 de ani. După ce am vegheat un timp ascultându-l, am aţipit. Când m-am trezit, Părintele se ruga. Nu dormise deloc. La 80 de ani, avea rugăciunea inimii şi o forţă pe care numai credinţa cea adevărată ţi-o poate da. Prin Părintele, vas de mare cinste, s-au săvârşit numeroase minuni. Sub ochii uimiţi ai credincioşilor, o femeie anchilozată, în cărucior, după trei zile de rugăciuni s-a ridicat şi s-a întors acasă pe picioarele ei. Având nevoinţa Sfântului Calinic, Părintele postea adeseori dimpreună cu credincioşii, aşa cum s-a întâmplat cu o femeie care îşi blestemase fiul. A postit 14 zile şi, făcând în permanenţă molitvele Sfântului Vasile, copilul s-a vindecat. În chilia sa austeră de la Cernica, Părintele a făcut vindecări fără număr, a eliberat posedaţii de diavol – minune fără egal, a întors la credinţă o mulţime de oameni. Nimeni nu pleca de la el fără ajutor, fără întărire şi nădejde. Din toate darurile pe care le primea, nu-şi păstra nimic pentru sine. Ajuta săraci, mănăstiri îndepărtate, construia biserici, cum este cea de la Boroaia.

S-a mutat la cele veşnice, având pe buze un ultim şi testamentar cuvânt: „Rugaţi-vă la Maica Domnului”. A adormit în linişte, înconjurat de credincioşi, după ce în dimineaţa acelei zile s-a sculat zicând: „Cu mila lui Dumnezeu, voi pleca deseară”. S-a săvârşit într-o zi de marţi. Pe 2 august ar fi împlinit 86 de ani.

sursă

[RappY]

Simpozionul dedicat Pr. Justin Pârvu la mănăstirea Paltin - Reportaj

Urmăriți un reportaj despre lucrările simpozionului dedicat memoriei Părintelui Justin Pârvu, la 105 ani de la nașterea sa, 10 Februarie 2024. Reportajul este realizat de Radu Chirița pentru portalul nostru.
Simpozioul de anul acesta s-a intitulat: „Părintele Justin Pârvu, mângâietor al bolnavilor și sprijinitorul celor întristați”.

https://www.youtube.com/watch?v=TINPkwpLYnU

[RappY]

Valeriu Gafencu, pomenit la Târgu Ocna

În Parohia „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Targu Ocna au fost pomeniți astăzi mărturisitorii care au suferit în perioada 1947-1965 în Penitenciarul-Spital Târgu Ocna. Printre aceștia s-a numărat și Valeriu Gafencu. Manifestările au început ieri, când au fost săvârșite Slujba Vecerniei, unită cu Litia și Paraclisul Maicii Domnului. Astăzi, în lăcașul de cult, un sobor de preoți a oficiat Sfânta Liturghie.

https://www.youtube.com/watch?v=bWapUtFVarw

[RappY]

Despre asociația „Memorialul Gherla”:

Pe harta Gulagului românesc, Gherla a fost unul din locurile în care s-a suferit cel mai mult și cel mai intens. Mii de oameni, unii dintre ei personalități marcante ale elitei interbelice românești, au umplut celulele și beciurile teribilei închisori, fapt ce a lăsat până azi o rană deschisă în inima orașului.
Din păcate, tot acest tezaur inestimabil de suferință este practic nevalorificat și lăsat pradă uitării.
Pentru a umple acest gol, IPS Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei al Clujului a avut inițiativa construirii unui memorial în cinstea celor ce au suferit la Gherla în perioada de detenție politică.
În acest sens a fost constituită Asociația Memorialul Gherla și s-a înființat totodată Mănăstirea Sfinții 40 de Mucenici, care să cuprindă Ansamblul Memorial.

https://memorialulgherla.ro/

[cozia]

În prealabil postat de RappY

sursă

Ma gindeam la cei citiva din aceasta sursa(Martiri și mărturisitori români în temniță cu Hristos)
care au supravietuit pina dupa '89 si care au asistat la circul gretos al transformarii tortionarilor si urmasilor lor(copii, nepoti acum ei insisi activisti prigonitori dupa modelul parintilor) care practic peste noapte in timp ce numarau caramizile de dolari, brusc au devenit cei mai mari dusmani ai comunismului si cei mai inraiti capitalisti.
Cred ca acesta a fost cel mai monumental soc al acestor suflete amarate trecute prin torturi si nemernicii inimaginabile care au prins inceputul demontarii rapide, a demolarii si vinzarii tarii facuta praf.

[RappY]

În prealabil postat de cozia

Ma gindeam la cei citiva din aceasta sursa(Martiri și mărturisitori români în temniță cu Hristos)
care au supravietuit pina dupa '89 si care au asistat la circul gretos al transformarii tortionarilor si urmasilor lor(copii, nepoti acum ei insisi activisti prigonitori dupa modelul parintilor) care practic peste noapte in timp ce numarau caramizile de dolari, brusc au devenit cei mai mari dusmani ai comunismului si cei mai inraiti capitalisti.
Cred ca acesta a fost cel mai monumental soc al acestor suflete amarate trecute prin torturi si nemernicii inimaginabile care au prins inceputul demontarii rapide, a demolarii si vinzarii tarii facuta praf.

Din câte am văzut, majoritatea nu erau naivi politic să gândească în termeni de capitalism vs comunism. Ei nu știau ca occidentul a fost de partea Rusiei comuniste și au refuzat să ajute România? Doar liberalii au fost îndeajuns de naivi să nu vadă de niciunele, ei și când câștigasera aliații s-au bucurat crezând că vine democrația în România. Deținuții politici în general știau că tot rău are să vină din occident după 89, mulți nici nu se deranjeau să facă o diferență fiindcă duhovniceșe diferența e mică: și comunismul și capitalismul sunt curente ateiste, antihriste, anticreștine.

[RappY]

Imn morţilor
de Radu Gyr

Morminte dragi, lumină vie,
sporite-ntruna an de an,
noi v-auzim curgând sub glie
ca un şuvoi subpământean.

Ați luminat cu jertfe sfinte
pământul până-n temelii,
că țara arde de morminte
cum arde cerul de făclii.

Ascunse-n lut ca o comoară,
morminte vechi, morminte noi,
de vi se pierde urma-n țară,
v-o regăsim mereu în noi.

De vi s-au smuls şi flori, şi cruce,
şi dacă locul nu vi-l ştim,
tot gândul nostru-n veac v-aduce
îngenunchieri de heruvim.

Morți sfinți în temniți şi prigoane,
morți sfinți în lupte şi furtuni,
noi ne-am făcut din voi icoane
şi vă purtăm pe frunți cununi.

Nu plângem lacrimă de sânge,
ci ne mândrim cu-atâți eroi.
Nu, neamul nostru nu vă plânge,
ci se cuminecă prin voi.
____________________________________

Cântată: https://youtu.be/ammUoHlSvXM

[Iorest]

Foarte interesantă cugetarea lui Alex Stefanescu, criticul literar care a trecut la Domnul:

“Dacă eu scriu în Istoria literaturii române despre Petre Țuțea și Mircea Eliade, despre Emil Cioran și Constantin Noica, despre Mircea Vulcănescu și Radu Gyr, evidențiind valoarea excepțională a operei lor, Alexandru Florian va decide dacă am practicat cultul unor fasciști sau criminali de război și dacă trebuie să fiu condamnat la închisoare”. (interviu realizat de jurnalistul Alexandru Căutiș)