Episcopul Onila

[Moroco]

De la pileala se trag naravurile cele mai g-rele. Mamona si buniceleone il alinta si-l pilesc pe pupilash facandu-i toate privilegiile si rasfetzele iar domnisoarele si iubitele il rasfata si mai mult pe pupilitul ce incepe sa se pileasca pana nu-si mai incape in piele de cat e de grozav si de cat se increde el insusi in "meritele" sale geniale cu care s-a semetit si pilit in privilegii maxime, beroice. Deci pileala si betia iubirii de sine care il face pe om sa se simta smintisor, vrednicoi, muscoci plind de mushchi ce-si da talente, valoarea mea, valoarea mea, dar mai ales iluzia de vedeta mare limbut vorbitor descurcaret incantator foarte apreciat de mai marii lumii sau mai marii breaslei din care face parte este sursa falsei sfintenii, falsei competente, este parerea care il tzepuieste pe om sa puna la inima un cuget, o inchipuire si o parere buna si mare despre sine delirand aprecieri si increderi mari in sine insusi insa prin toate astea omul e inghitit de smintenia sherpeasca si rea care il va dezbina de adevarata sfintenie a Duhului si a Domnului Hristos-Cuvantul incat omul nu se mai poate apropia de Dumnezeu, Bierica sau Sfinti decat jucand teatru, fatarnicind, caricaturizndu-se, vorbind fara seriozitate, facand pe nebunul, pe mascariciul, pe boschetarul, pe victima, pe habotnicul, pe cuviosul puternic-amenintator, pe ingrijoratul, pe speriatul si din toate dovedindu-si talentele in a se da mare si grozav adaugandu-si mereu noi convingeri si puteri in iluzia parerii bune despre sine pe care o tine in cugetul pilit si pus la caldurica, jos la inima in ascuns, de acolo de unde ii vin toate nebuniile si poftele de marire si laudarosenie prosteasca si amagitoare cu care se pripeste mereu tarandu-se ca prostul in lene si trandavie voindu-se cel mai jmecher pilit, pupilul mamonei si pupilashul lui buni, a iubitelor si femeilor din viata lui care-i satisfac toate doleantele ferindu-l de orice problema si greutate, avand totul dea-gata exact ca si copiii prea rasfatati si alintati, copiii de bani gata. Din acea smintenie iese permanenta acuzare la adresa adevaratei sfintenii si virtuti. Iar apoi ii vine razbunarea. Se razbuna cumplit singur ca beroul turbat sau impreuna cu populatia populista care abea asteapta sa nu mai aiba rabdare si sa se razbune inroland fraieri ce se cer inrolati nemirabdand impreuna pentru aceste pile si privilegii ale unoara pe care-i slujeste orbeste visand saracul fraier de rand la un osicior si la o pileala din prada cea mare.

Deci de la pileala ni se trage! Si pileala betiei iubirii de sine e intretinuta cu bauturile ametitoare ale lumii si cu mancarile sofisticate ale ospetelor lumii idolesti si atunci diabolizarea devine o puscarie de "dorit" in care fraierul isi taraste vietuirea uitand ca dupa marea trecere sufletul sau va fi un suflet de mare drac care nu-si va mai gasi odihna si pacea. Deci trebuie prin postirea ajunsa la infometare sa ne pazim foamea si setea ca sa nu cumva sa fie hranita de lume cu alinturile si pilelile ei mamoniace prin care suntem preschimbati in smintisori-tradatori-taratori inconstienti si foarte pripiti.

[Moroco]

În prealabil postat de Moroco

De la pileala se trag naravurile cele mai g-rele. Mamona si buniceleone il alinta si-l pilesc pe pupilash facandu-i toate privilegiile si rasfetzele iar domnisoarele si iubitele il rasfata si mai mult pe pupilitul ce incepe sa se pileasca pana nu-si mai incape in piele de cat e de grozav si de cat se increde el insusi in "meritele" sale geniale cu care s-a semetit si pilit in privilegii maxime, beroice. Deci pileala si betia iubirii de sine care il face pe om sa se simta smintisor, vrednicoi, muscoci plind de mushchi ce-si da talente, valoarea mea, valoarea mea, dar mai ales iluzia de vedeta mare limbut vorbitor descurcaret incantator foarte apreciat de mai marii lumii sau mai marii breaslei din care face parte este sursa falsei sfintenii, falsei competente, este parerea care il tzepuieste pe om sa puna la inima un cuget, o inchipuire si o parere buna si mare despre sine delirand aprecieri si increderi mari in sine insusi insa prin toate astea omul e inghitit de smintenia sherpeasca si rea care il va dezbina de adevarata sfintenie a Duhului si a Domnului Hristos-Cuvantul incat omul nu se mai poate apropia de Dumnezeu, Bierica sau Sfinti decat jucand teatru, fatarnicind, caricaturizndu-se, vorbind fara seriozitate, facand pe nebunul, pe mascariciul, pe boschetarul, pe victima, pe habotnicul, pe cuviosul puternic-amenintator, pe ingrijoratul, pe speriatul si din toate dovedindu-si talentele in a se da mare si grozav adaugandu-si mereu noi convingeri si puteri in iluzia parerii bune despre sine pe care o tine in cugetul pilit si pus la caldurica, jos la inima in ascuns, de acolo de unde ii vin toate nebuniile si poftele de marire si laudarosenie prosteasca si amagitoare cu care se pripeste mereu tarandu-se ca prostul in lene si trandavie voindu-se cel mai jmecher pilit, pupilul mamonei si pupilashul lui buni, a iubitelor si femeilor din viata lui care-i satisfac toate doleantele ferindu-l de orice problema si greutate, avand totul dea-gata exact ca si copiii prea rasfatati si alintati, copiii de bani gata. Din acea smintenie iese permanenta acuzare la adresa adevaratei sfintenii si virtuti. Iar apoi ii vine razbunarea. Se razbuna cumplit singur ca beroul turbat sau impreuna cu populatia populista care abea asteapta sa nu mai aiba rabdare si sa se razbune inroland fraieri ce se cer inrolati nemirabdand impreuna pentru aceste pile si privilegii ale unoara pe care-i slujeste orbeste visand saracul fraier de rand la un osicior si la o pileala din prada cea mare.

Deci de la pileala ni se trage! Si pileala betiei iubirii de sine e intretinuta cu bauturile ametitoare ale lumii si cu mancarile sofisticate ale ospetelor lumii idolesti si atunci diabolizarea devine o puscarie de "dorit" in care fraierul isi taraste vietuirea uitand ca dupa marea trecere sufletul sau va fi un suflet de mare drac care nu-si va mai gasi odihna si pacea. Deci trebuie prin postirea ajunsa la infometare sa ne pazim foamea si setea ca sa nu cumva sa fie hranita de lume cu alinturile si pilelile ei mamoniace prin care suntem preschimbati in smintisori-tradatori-taratori inconstienti si foarte pripiti.

Pupilitu' lu' mamona ca pupilashu' lu' mamona, da' sa vezi tu infiatu' ispilovan-dame ce se infiaza la tătucupild foarte pilit cu pileala ”cuvioasa” până devine tătuc. Vezi cate un intelectual cu alura de mare profesor, nu e mare ca scoate oameni seriosi ci e ”mare” ca se piliste pe sine daca-i profesor si apoi pileste, sau daca-i profesor tatuc atunci pileste ca toati. Daca-i si sef pe undeva atunci tatucul se autopileste cu responsabilitate tatuceasca incat piliciunea ti-o da ca mita daca-l aprobi.

Deci e grava pileala nu numai pe partea mamoniaca ci si pe partea tătupilică, pilit asa ca tătuc. Si pileala asta e foarte greu de scos pentru ca omul pilit vrea sa ia locul lui Dumnezeu si sa se dea el tătuc la toate sufletele ispitindu-le sa se infieze la familia Bandams Bârnau, la mamona si tătucupil foarte pilit ca tătuc.

Le spun tuturor o poezie de la copii pentru dictie fara gresala in mare viteza:

Pilimon cu pila lunga si-a pilit pila pe dunga, pila-n punga, punga-n pila, Pilimon cu pila lunga si-a pilit pila pe dunga, pe punga, pe dunga. Fata fierarului Fănica face fasole frecată fără foc, fiindcă focul face fum. Fum fara foc? M-ai crezut credul crezand ca am sa cred ce nu se crede, dar nu crezi ca necrezand, cei ce cred nu vor mai crede, caci ne-necrederea de-a crede intr-un crez ce nu-i crezut, nu-ti da increderea de-a crede cu credinta in necrezut!

Ca fraierul te pilesti decum apare foamea si setea de pileala si de aia trebuie sa veghezi si sa te pazesti sa nu apara careva sa ti-o pileasca cu ajutoare suflate ca la examen si sa ti-o potoleasca cu lume pilindu-te ca fiu al omului sau al lui Dumnezeu. Daca-ti pierzi credinta si vrei sa te pilesti atunci o s-o patesti negresit invartindu-te-n pileala din suflet, in proropila fara-ndoiala ca un tatuc cu fiu pilos infiat ce-ar vrea sa zica cu drag ceva mare da-i iese-n ciuda numa pe dos confundand si identificand gresit cu cine si despre cine vorbeste de parca-ar pocai sfinti sustinand ca-s ipocriti!

Mamone si tatuci-piliti nu fiti ipocriti pana acolo incat sa va suparati si sa va infuriati pe copii haituindu-i si progonindu-i, punand presiuni si santaje emotionale, materialiste, pacatuiste, de supravietuire si iad, agresandu-i ca sa va dati voi mari credinciosi! Lasati copiii in seama lui Dumnezeu pentru greselile lor, nu-i mai chinuiti!

[Moroco]

Toata nebunia se trage de la faptul ca nici noi ortodocsii nu ne+am facut temele asa ca ce pretentii sa ai de la demoni, de la satei, de la eretici sau de la pagani?

Care din noi are pe interior, pe sistem, in lucrarile interioare ale rugaciunii, milei si bucuriei, acolo in suflet, in sentiment, in miscarea energetica interioara, in creier, in placere, in simturi, care din noi are puterea de a osandi serios si fara silnicie orice curiozitate pentru cunoastere si strangere de informatii si acumalare ca avere ce te face mare si plin de laude, comori nebune zavorate in seifuri si buncare, comoara cunoasterii pacatului sacrificandu-te ca nebunul pe altarul diabolic spiritist al masinariei, pentru stiinta stiintifica, stiinta provenita din cunoasterea partii rele, pacatoase a vietii si mortii, din cunostinte ce cu tupeu le poti lua cu japca din lume si din existenta calcand cu nepasare peste Cuavantul proprietarului, parintelui si stapanului a toate, Dumnezeu?

Eva dupa ce s-a amagit impreuna cu sarpele viclean si hot care a tepuit-o sa vrea sa se pileasca de parca nu era pilita destul ca cea mai frumoasa si mai mandra faptura din univers, saraca de ea a crezut mai mult in acuzarile viclene, in barfele sarpelui-pacat si dupa ce a calcat ascultarea si a gustat din marul care facea pere a socotit ea cu mintea ei de femeie usoara si a lansat nebunia in eter: fructul cunostinei e bun si deschide ochii ca sa stii binele si raul si iata Adam a luat si el si a mancat si i-a dat dreptate si de atunci toti cunoastem intro veselie raul, adica trufia de a cunoaste tot mai mult partea rea a cunoasintelor adica PACATUL care ne da bucurie, mangaiere si placere, chiar mantuire, pace si odihna si ne deschide ochii dandu-ne si satisfactia@ iluziei minciunii maririi de sine caci avand cunostiintele stiintifice putem urmari, pandi, osandi, judeca, acuza... si urma orice interes viclean ispititor, distrugator si dezbinator.

Deci de unde ni se trage? De acolo ca marii teologi si marii ortodocsi, ca mine si ca tine, nu ne-am facut temele, adica n-am citit serios decat asa ca ipocritii, de mii de ori "pocăsăindu-ne" si n-am bagat la cutiuta nici macar primele 2-3 pagini ale scripturii, Facerea, ca sa tregem concluzia potrivita si sa ne insusim morala "fabulei": cunoasterea pacatului nu e buna, te va imbolnavi, chinui, baga in sclavie si adictii, te va omora si te va arunca in iad, in munci si chinuri vesnice caci sufletul tau e vesnic si nu dispare cum sustin sateii eretici sau sectanti ce se pilesc pana peste cap cu botezari eretice care strica si largesc Calea!

Deci care mai vrea sa cunoasca o cadere in cunoasterea pacatului care-ti da pace si liniste ca a sarmanului onanila?.. cu baieti si cu fetite distractive, cu parasute si cu papusei pietrosi si lingusistiutori?

Sa ma ierte fratele Onila, ca nu-i el vinovat ci noi toti ipocritii acestei lumi care suntem mult mai vicleni si mai mari curiosi cunoscatori de "bine" insa ne dam drepti si vrednici, ca prinde la fraieri si la mase asa ca-n pulitica pulitrocilor USLamisti cosmopoliti patrihoti! (pardon, politica am vrut sa scriu)

Deci osandeste-ti aceast narav al curiozitatii si dorintei de cunoastere si vegheaza sa nu ti se descatuseze... ca mura-n gura si-n traista nu-ti baga nimeni cu dea sila ca sa scapi!

[Moroco]

În prealabil postat de Moroco

Toata nebunia se trage de la faptul ca nici noi ortodocsii nu ne+am facut temele asa ca ce pretentii sa ai de la demoni, de la satei, de la eretici sau de la pagani?

Care din noi are pe interior, pe sistem, in lucrarile interioare ale rugaciunii, milei si bucuriei, acolo in suflet, in sentiment, in miscarea energetica interioara, in creier, in placere, in simturi, care din noi are puterea de a osandi serios si fara silnicie orice curiozitate pentru cunoastere si strangere de informatii si acumalare ca avere ce te face mare si plin de laude, comori nebune zavorate in seifuri si buncare, comoara cunoasterii pacatului sacrificandu-te ca nebunul pe altarul diabolic spiritist al masinariei, pentru stiinta stiintifica, stiinta provenita din cunoasterea partii rele, pacatoase a vietii si mortii, din cunostinte ce cu tupeu le poti lua cu japca din lume si din existenta calcand cu nepasare peste Cuavantul proprietarului, parintelui si stapanului a toate, Dumnezeu?

Eva dupa ce s-a amagit impreuna cu sarpele viclean si hot care a tepuit-o sa vrea sa se pileasca de parca nu era pilita destul ca cea mai frumoasa si mai mandra faptura din univers, saraca de ea a crezut mai mult in acuzarile viclene, in barfele sarpelui-pacat si dupa ce a calcat ascultarea si a gustat din marul care facea pere a socotit ea cu mintea ei de femeie usoara si a lansat nebunia in eter: fructul cunostinei e bun si deschide ochii ca sa stii binele si raul si iata Adam a luat si el si a mancat si i-a dat dreptate si de atunci toti cunoastem intro veselie raul, adica trufia de a cunoaste tot mai mult partea rea a cunoasintelor adica PACATUL care ne da bucurie, mangaiere si placere, chiar mantuire, pace si odihna si ne deschide ochii dandu-ne si satisfactia@ iluziei minciunii maririi de sine caci avand cunostiintele stiintifice putem urmari, pandi, osandi, judeca, acuza... si urma orice interes viclean ispititor, distrugator si dezbinator.

Deci de unde ni se trage? De acolo ca marii teologi si marii ortodocsi, ca mine si ca tine, nu ne-am facut temele, adica n-am citit serios decat asa ca ipocritii, de mii de ori "pocăsăindu-ne" si n-am bagat la cutiuta nici macar primele 2-3 pagini ale scripturii, Facerea, ca sa tregem concluzia potrivita si sa ne insusim morala "fabulei": cunoasterea pacatului nu e buna, te va imbolnavi, chinui, baga in sclavie si adictii, te va omora si te va arunca in iad, in munci si chinuri vesnice caci sufletul tau e vesnic si nu dispare cum sustin sateii eretici sau sectanti ce se pilesc pana peste cap cu botezari eretice care strica si largesc Calea!

Deci care mai vrea sa cunoasca o cadere in cunoasterea pacatului care-ti da pace si liniste ca a sarmanului onanila?.. cu baieti si cu fetite distractive, cu parasute si cu papusei pietrosi si lingusistiutori?

Sa ma ierte fratele Onila, ca nu-i el vinovat ci noi toti ipocritii acestei lumi care suntem mult mai vicleni si mai mari curiosi cunoscatori de "bine" insa ne dam drepti si vrednici, ca prinde la fraieri si la mase asa ca-n pulitica pulitrocilor USLamisti cosmopoliti patrihoti! (pardon, politica am vrut sa scriu)

Deci osandeste-ti aceast narav al curiozitatii si dorintei de cunoastere si vegheaza sa nu ti se descatuseze... ca mura-n gura si-n traista nu-ti baga nimeni cu dea sila ca sa scapi!

-Cum iesim din industria isustressisushopilicitului fochului strain al pornografiei&&shoppingurului?
-Asha, iubind pe Dumnezeu si avand mila si respect pentru fiul mai mic al lui Dumnezeu [(plecat in lumea larga-larga de si-a cheltuit avereasckcu desfranatele intru ispileala pilelii dorului lelii) rugandu-ne sa nu ne-o mai ducem atat de des in ispita care te ia, te iar te ia si...], fata.

[Moroco]

-Cum iesim din industria isustressisushopilicitului fochului strain al pornografiei&&shoppingurului?
-Asha, iubind pe Dumnezeu si avand mila si respect pentru fiul mai mic al lui Dumnezeu [(plecat in lumea larga-larga de si-a cheltuit avereasckcu desfranatele intru ispileala pilelii dorului lelii) rugandu-ne sa nu ne-o mai ducem atat de des in ispita care te ia, te iar te ia si...], fata.

Saracul suflet impatimit aduce potopul, dezastrele si calamitatile, el face de se repeta ghinionul caderii in capcana intamplarilor care te incurca intro situatie fara iesire, acolo in tine te manii in acidul vrerii-nevrerii re-venirii iminente a repetarii celei mai negre situatii in care ajungi din pricina intamplarilor nefaste ca-n legile lui Murphy prin care brusc simti ratarea, simti zadarnicia, simti neputinta si imposibilul care culmea se intampla in mod repetat ca intrun cosmar al repetarii fix a ghinioanelor maxime de evitat incat de frica si groaza urli si strigi ca nu e drept ce ti se intampla si din pacate protestezi pentru situatia nefericita a recaderii in capcana si situatia care te omoara in chinuri cui nu trebuie fiindca o pui pe seama nevinovatului, pe seama celor impreuna cu care aduci ca din memorie potopul, grijile, calamitatile, stressul si atunci in mod orb-pripit arunci vina pe el ca sa scapi din acidul arzator si nu te poti stapani si te razbuni pripit aplicand gresit-pripit o formula de rezolvare sperand ca astfel invingi si scapi si astfel ucizi moral, cu hula, cu rau, cu distrugere, cu ”curatire” pe aproapele nevinovat agravandu-tzi situatia din capcana si astfel iti demonstrezi vina aproapelui pe care dai vina mereu la reaparitia situatiei groaznice iminente plina de frica de recidiva... frica rusinoasa din recidiva la momentul acid, momentul culminant al iminentei tragice cand constati ca se implineste in mod fatidic iar ghinionul maxim al probabilitatilor intamplarilor rele, nefaste, imposibil de implinit mereu pentru a ajunge in situatia cea mai rea... si protestand manios lovesti pentru o presupusa discriminare, urlii a nedreptate indreptatindu-te si lovesti in nevinovati pana in Dumnezeu uitand ca tu esti cel ce aduci potopul asa ca Iuda Iscarioteanul ostile Cezarului si ca bolnavul pandemia, ca indracitul dracii, impatimitul ispitele si adictiile, omul rau ce seamana neghina si pleava...

Nu uitati deci ca pacatul din tine readuce mereu ispitopotopul, dezastrele, ghinioanele, calamitatile si grijile lumii, grijile duhului rau de implinit cu trufie de parca toata munca si pregatirea ta a fost zadarnica din moment ce ajungi in iminenta caderii in capcana unde iar o sa te chinui in desert...

Acolo in suflet duhul lui Dumnezeu se lupta cu satana-duhul lumii ca sa te scoata din necredinta si din adictia pacatului care-ti impatimeste sufletul vrand patima calarita de demoni sa te ia, sa te stapaneasca si sa te chinuie in vesnicie. Trebuie sa-ti faci curaj in lupta ca sa invingi gandurile rele-viclene si gandUu..ul pripit pentru a aplica invatatura de a face binele poruncit, iubirea duhovniceasca!

Deci din pacate in fatalitate uiti in ispita si-n capcana cu starsit tragic iminent inevitabil ca nu tu insuti ci Mesia este solutia! Nu Muresia sau Meresia ci Mesia! Roaga-te Lui sa vina sa te rabde ca sa inveti sa te rabzi si tu pe tine insuti, invatand de la El si sa nu mai versi pe altii sau in capul tau suma rautatilor tale care-si fac plinul de ajungi sa nu ti le mai poti rabda, cat esti de rau, de searbad, de crud, de viclean, de ratat, de prost si zadarnic, de deshert, de neputincios ghinionist al intamplarii neputintei de a te opune gandUului pierzarii patimash care-l aduci si vine sa te ia si te baga in recidiva ”bucurand”u-te pe invers-sfinvers pana cedezi si explodezi. Mare va fi cel ce impreuna cu Hristos-Cuvantul invata sa se rabde pe sine pana la sfarsit invingandu-si gandUul nerabdarii de sine din sine ca nu cumva sa se raazbune pripit pentru el pe altii nesuportand ca pierde iar, ca-l invinge si-l bate pe el mereu Domnul... Dumnezeu!.. cu Duhul Cuvantului blandetii si cugetarea smeritei smerenii.

[gpalama]

Stii cum e cu viata, cand arati pacatele altora or sa ti le arate si altii pe ale tale.

Crezi ca esti atat de curat sa ii inveti despre curatenie pe altii?