Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

În Vinerea Săptămânii Luminate, 29 aprilie 2022, creştinii ortodocşi sărbătoresc Izvorul Tămăduirii, praznic închinat Maicii Domnului, care amin tește de darurile revărsate de Născătoarea de Dumnezeu asupra poporului binecredincios.

La Catedrala Patriarhală din București, Sfânta Liturghie va fi oficiată la Altarul mare de vară. În fața Altarului vor fi așezate recipiente speciale a câte 500 de litri fiecare, informează Biroul de presă al Patriarhiei Române.

La finalul slujbei de Sfințire a apei (Agheasma mică), diaconii, paracliserii și voluntarii Catedralei Patriarhale vor ajuta la umplerea cu agheasmă a sticlelor personale ale credincioșilor și la distribuirea acestora, din care vor gusta spre vindecare și întărire sufletească și trupească.

Sărbătoarea Izvorului Tămăduirii aminteşte de mi*nunea descoperirii izvorului cu ape vindecătoare împăratului bizantin Leon cel Mare (457-474) de către Născătoarea de Dumnezeu, izvor care dăinuie până astăzi în Istanbul, la mănăstirea ortodoxă din cartierul Balikli

[cristiboss56]

Catedrala Patriarhală din Bucureşti, închinată Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, îşi serbează sâmbătă, 21 mai 2022, hramul istoric. Sărbătoarea va culmina cu Sfânta Liturghie săvârșită la Altarul Mare de vară de pe Colina Bucuriei de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de un sobor de ierarhi, la final având loc și proclamarea canonizării Sfintei Cuvioase Teofana Basarab, se arată într-un comunicat al Biroului de presă al Patriarhiei Române.

Credincioşii bucureşteni şi pelerinii din ţară sunt invitaţi să participe sâmbătă, 21 mai, la slujbele bisericești care vor fi săvârşite la Altarul Mare de vară din vecinătatea Catedralei Patriarhale.

Astfel, în ziua hramului, de la ora 7:00, raclele cu cinstitele moaşte ale Sfinţilor Împărați Constantin și Elena, ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, și ale Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina, aflate în tezaurul sacru al Catedralei Patriarhale, vor fi aşezate spre închinare credincioşilor şi pelerinilor în „Baldachinul Sfinților” de pe Colina Patriarhiei.

Începând cu ora 9:30, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, va săvârşi Sfânta Liturghie de hram, împreună cu Înaltpreasfinţitul Părinte Naum, Mitropolit de Ruse; Înaltpreasfinţitul Părinte Daniil, Mitropolit de Vidin, precum şi alţi ierarhi membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi. Cuvântul de învățătură va fi rostit de Întâi*stătătorul Bisericii Ortodoxe Române.

La momentul îndătinat, credincioşii care s-au pregătit vor primi Sfânta Împărtăşanie în interiorul Catedralei Patriarhale.

La finalul Sfintei Liturghii va avea loc proclamarea oficială a canonizării Sfintei Cuvioase Teofana Basarab, prilej cu care va fi intonat pentru prima dată troparul sfintei şi va fi prezentată icoana pe care este zugrăvit chipul cuvioasei. De asemenea, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel va adresa un cuvânt de bun venit celor doi ierarhi invitaţi din Biserica Ortodoxă Bulgară.

În continuare va avea loc şi festivitatea de premiere a câştigătorilor Concursului naţional „Icoana ortodoxă - lumina credinţei”, ediţia a 11-a, și a celor ai Concursului naţional catehetic „Rugăciunea în viaţa mea”, dedicat Anului omagial şi comemorativ 2022.

[cristiboss56]

La Catedrala „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Urziceni a ajuns joi racla cu un fragment din moaştele Sf. Proroc Ioan Botezătorul, de la Mănăstirea Plumbuita.


Racla a fost dusă la Urziceni de o delegaţie condusă de Părintele stareţ Protos. Justin Buliman.

Încă de la sosire, ora 15:30, racla a fost purtată în procesiune din centrul vechi al Urziceniului spre Catedrala „Sfinţii Împăraţi”.



Pe podiumul din proximitatea lăcaşului de cult a fost oficiată o slujbă de Te Deum, după care Protos. Justin Buliman a vorbit despre „Rolul sfinților și puterea lor de a mijloci pentru noi”.




Evenimentul a fost organizat de hramul bisericii parohiale și de împlinirea a 20 de ani de la momentul sfințirii acesteia.

Racla cu moaștele Sfântului Proroc Ioan Botezătorul va rămâne pentru închinarea credincioşilor la Catedrala „Sfinții Împărați” din Municipiul Urziceni până duminică, 22 martie 2022, ora 17:00.

[cristiboss56]

Catedrala Patriarhală din București și‑a serbat astăzi, 21 mai 2022, hramul istoric închinat Sfinților Împărați Constantin și Elena. Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la Altarul de vară de pe Colina Bucuriei, împreună cu un sobor de ierarhi. La final, a avut loc proclamarea oficială a canonizării Sfintei Cuvioase Teofana Basarab. Totodată, Patriarhul României a premiat câștigătorii Concursului național de creație „Icoana ortodoxă - lumina credinței” și ai Concursului național catehetic „Rugăciunea în viața mea”.

În ziua de cinstire a Sfinților Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa, Elena, credincioși din Capitală și pelerini veniți din mai multe zone ale țării și‑au îndreptat pașii pe Colina Bucuriei pentru a‑i cinsti pe primii ocrotitori ai Catedralei Patriarhale, lăcaș de rugăciune istoric de o mare valoare spirituală și culturală, reprezentativ pentru Cetatea Bucureștilor.

Începând cu orele dimineții, au fost purtate în procesiune moaștele Sfinților Împărați Constantin și Elena, ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, și ale Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina, aflate în tezaurul sacru al Catedralei Patriarhale, care au fost așezate spre cinstire în „Baldachinul Sfinților”.

La Sfânta Liturghie săvârșită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel au slujit: Înaltpreasfințitul Părinte Naum, Mitropolit de Ruse; Înaltpreasfințitul Părinte Daniil, Mitropolit de Vidin; Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și Exarh patriarhal; Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos; Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii; Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop‑vicar patriarhal; Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal; Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop‑vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Așa cum este tradiția, la Sfânta Liturghie săvârșită în ziua hramului istoric au participat și tineri îmbrăcați în costume tradiționale românești și pictori bisericești, veniți din eparhii ale țării noastre, care s‑au evidențiat în cadrul a două concursuri naționale organizate de Patriarhia Română.

În cuvântul de învățătură rostit, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat că troparul sărbătorii îl compară pe Sfântul Constantin cel Mare cu Sfântul Apostolul Pavel: „Sfântul Apostol Pavel a fost direct chemat de Hristos ca să se convertească și din prigonitor să devină Apostol, propovăduitor al Evangheliei Sale și mărturisitor al Lui între toate popoarele lumii. Prin asemănare, Sfântul Constantin produce o transformare radicală în Imperiul Roman. Împărații dinaintea lui erau prigonitori ai creștinilor. El, după ce l-a biruit în anul 312 pe adversarul său Maxențiu, în anul următor, prin Edictul de la Milano, a dat libertate tuturor cetățenilor din imperiu să creadă după cum dorește fiecare. Acest edict de toleranță a însemnat pentru creștini încetarea persecuțiilor. Sfântul Constantin nu doar a dat libertate religioasă tuturor cetățenilor, ci, în mod deosebit, i‑a cinstit, prețuit și ajutat pe creștini, fiind îndemnat de mama sa, Elena, care era creștină. Sfântul Constantin devine apostol între împărați”.

Convocarea Sinodului I Ecumenic la Niceea

Întâistătătorul Bisericii noastre a subliniat apoi că Sfântul Constantin cel Mare a avut o preocupare pentru unitatea Bisericii. „După ce l-a învins în anul 324 pe adversarul său Liciniu, care încă îi mai prigonea pe creștini, și a devenit singurul împărat în întreg Imperiul Roman, în anul următor a convocat Sinodul Ecumenic la Niceea și a statornicit dreapta credință în fața ereziei preotului Arie din Alexandria. La Niceea, Biserica, prin cei 318 episcopi chemați și găzduiți de către Împăratul Constantin cel Mare, a formulat primele 7 articole din Crezul care se va numi Crezul niceo‑constantinopolitan, după ce în anul 381 a mai fost completat cu 5 articole despre Duhul Sfânt și despre Biserică. De la Constantin cel Mare avem și această preocupare pentru unitatea Bisericii, pentru mărturisirea dreptei credințe”, a spus Preafericirea Sa.

„Mărturisitori ai iubirii Lui jertfelnice și ai biruinței prin Cruce și Înviere”

În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a evidențiat că este semnificativ faptul că Sfântul Constantin a văzut Crucea Mântuitorului Iisus Hristos pe cer, în amiaza mare, iar mama sa, Împărăteasa Elena, a descoperit Crucea lui Hristos în pământ: „Întotdeauna, icoana Sfinților Împărați Constantin și Elena plasează Sfânta Cruce între cei doi împărați, pentru că Sfântul Constantin a văzut în amiaza mare, în data de 28 octombrie 312, înainte de confruntarea cu împăratul Maxențiu, crucea pe cer, iar mama sa, Elena, a descoperit crucea în pământ la Ierusalim. Crucea leagă cerul cu pământul și binecuvântează întreg universul prin iubirea lui Hristos Cel răstignit și înviat.

[cristiboss56]

Pe fondul gravei crize umanitare provocate de războiul din Ucraina, Biserica Ortodoxă Română a continuat acțiunile sale social-filantropice.

În perioada 15 aprilie - 15 mai 2022, pe platforma online ajutăcubucurie.ro a Patriarhiei Române, în colaborare cu Federația Filantropia, a fost donată suma deb16.888 de lei.

La nivelul Patriarhiei Române, în perioada 15 aprilie - 15 mai 2022, s-au adăugat ca participante la acțiuni caritabile 880 de persoane din rândul preoților și al voluntarilor.

Sprijinul umanitar acordat în perioada menționată mai sus a însumat 1.374.868 de lei, acesta constând în bani și produse (hrană caldă, alimente, hrană pentru bebeluși, produse igienico-sanitare, medicamente, pături, articole de îmbrăcăminte, jucării etc.).

La acest sprijin se adaugă servicii sociale în derulare (de traducere 2.104 beneficiari, de consiliere și orientare
2.686 beneficiari, medicale 139 beneficiari și educaționale 891 beneficiari, precum și sprijin logistic, constând în spații de adăpost - cort/containere și transport).

În ceea ce privește cazarea refugiaților, locurile pentru aceștia se ridică actualmente la 4.954, dintre care 3.610 cu servicii de masă incluse.

În legătură cu organizarea de transporturi umanitare, în această perioadă au fost realizate încăn160 de transporturi în România, 12 transporturi în Ucraina și 2 transporturi în Republica Moldova. Valoarea acestor noi transporturi este de 551.807 lei.

Campania Patriarhiei Române „Donează sânge pentru Ucraina” a continuat și în ultima perioadă, la ea participând 198 de noi persoane donatoare.

În perioada 15 aprilie - 15 mai 2022, ajutorul umanitar oferit de eparhiile Bisericii Ortodoxe Române și Federația Filantropia este în valoare de 2.750.820 de lei.

Astfel, ajutorul total oferit de Biserica Ortodoxă Română de la declanșarea războiului din Ucraina până în acest moment este de 35.130.186 de lei.

[cristiboss56]

La hramul Catedralei Patriarhale, sâmbătă, 21 mai 2022, a avut loc evenimentul istoric prin care s-a proclamat sfințenia Cuvioasei Teofana Basarab, prima monahie din istorie cunoscută ca fiind de origine română și fiica Domnitorului Basarab I al Țării Românești.

Evenimentul a avut loc în „Anul omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului” și „Anul comemorativ al Sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț” în Patriarhia Română.

„În cinstea acestor sfinți isihaști, trecem în calendarul Bisericii noastre și pe această femeie sfântă, rugătoare, isihastă din secolul al paisprezecelea”, a spus Patriarhul Daniel înainte de citirea Tomosului sinodal.

Sfânta Teofana a fost contemporană cu Sf. Ier. Grigorie Palama și ucenică a Sf. Cuv. Teodosie Isihastul.

Alături de ierarhii români, la eveniment au fost martori doi mitropoliți din Bulgaria, țara în care a trăit sfânta de origine română: Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Naum de Ruse şi Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Daniil de Vidin.

„Hotărâm ca, de acum înainte și în veci, Sfânta Cuvioasă Teofana Basarab să fie numărată între sfinții Bisericii și să fie pomenită în cântări de laudă în ziua ei de prăznuire, la 28 octombrie în fiecare an, urmând ca aceasta să fie înscrisă în Sinaxar, în cărțile de cult, precum și în calendarul Bisericii Ortodoxe Române”, se precizează în Tomosul sinodal citit la evenimentul solemn de Episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieșteanul.

Canonizarea Cuvioasei Teofana a fost decisă în februarie de Sfântul Sinod. Ziua de cinstire va fi 28 octombrie, când o serbează românii din Timocul bulgăresc și sârbesc.

[cristiboss56]

Arhiepiscopia Iașilor a anunțat demararea unui proiect de restaurare și conservare a picturii Catedralei Mitropolitane, realizată de Gheorghe Tattarescu la sfârșitul secolului al 19-lea.

Proiectul, realizat în parteneriat cu Fundația de Promovare și Valorizarea Identității Turismului din România, este finanțat în cadrul programului „Timbrul Monumentelor istorice”, subprogramul „Elaborarea documentațiilor tehnico-economice pentru intervenții asupra monumentelor istorice”.

Valoarea totală a fondurilor accesate este de 139.579 lei, având termen de implementare până la 15 decembrie 2022.

De asemenea, proiectul prevede realizarea documentației specifice, întocmită de specialiști atestați în restaurare de Ministerul Culturii.

Pictura din interiorul Catedralei Mitropolitane din Iași, semnată de pictorul Gheorghe Tattarescu, a fost realizată în conformitate cu Erminia Picturii Bizantine și sub influențele artistice ale picturii bisericești din secolul al 19-lea.

[cristiboss56]

Părintele Gheorghe Colțea, protoiereul Protopopiatului Bran-Zărnești, a trecut la cele veșnice sâmbătă la amiază, la vârsta de 59 de ani.

Părintele Gheorghe Colțea a fost paroh la Biserica „Sfântul Nicolae” din Moeciu de Jos, iar în data de 1 iulie 2006 a devenit primul protoiereu al Protopopiatului Bran-Zărneşti, reînfiinţat după o perioadă îndelungată.

S-a remarcat printr-o bogată activitate misionară şi administrativă, susţinând numeroase proiecte duhovniceşti, culturale şi social-educative ale Arhiepiscopiei Sibiului. Amintim implicarea activă în organizarea evenimentelor din 28-29 octombrie 2011 de la Sibiu, când s-a proclamat canonizarea Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, Mitropolitul Transilvaniei, notează Mitropolia Ardealului.

A scris mai multe cărţi apărute la Editura „Andreiana” a Arhiepiscopiei Sibiului, cum ar fi: „Poteci de lumină” (2013), „Toiagul odrăslit” (2015), „Cuvioşii pustnici din Bucegi” (2015) şi „Eclesiastul. Despre Dumnezeu. Despre om. Despre creaţie” (2016). A susţinut conferinţe duhovniceşti, emisiuni radio şi televizate, promovând valorile creştinismului ortodox şi ale neamului românesc.

Pentru multele sale activităţi duhovniceşti, pastorale şi culturale, părintele Gheorghe Colţea a primit din partea Înaltpreasfinţitului Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, distincţia „Crucea şaguniană pentru clerici”.* În data de 5 octombrie 2014, la Mănăstirea „Brâncoveanu” de la Sâmbăta de Sus, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, i-a conferit Ordinul „Sfinţii Martiri Brâncoveni”

Părintele Protopop Gheorghe Colțea a fost un patriot care a promovat în permanență, mai ales în rândul tinerilor, dragostea de neam și atașamentul de valorile strămoșești. A fost implicat în susținerea misiunii Bisericii și prin noile mijloace media realizând diverse emisiuni la Radio și Trinitas TV.

Sicriul cu trupul părintelui Gheorghe Colțea va fi depus la Biserica parohiei din Moeciu de Jos.