Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

„Dacă ne îngrijim neîncetat să ne îmbunătățim legătura cu Dumnezeu, dinlăuntrul nostru va izvorî o adâncă pocăință, căci, cu cât ne apropiem mai mult de Hristos, cu atât mai limpede ne vom vedea sărăcia duhovnicească”, a spus miercuri la Deva Părintele Zaharia Zaharou de la Mănăstirea „Sf. Ioan Botezătorul” din Essex, Anglia.
Renumitul duhovnic a susţinut o conferinţă, intitulată „Pocăința – reînnoirea suflării de viață în inima omului”, în Sala „Spiru Haret” a Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara din Deva.
Din auditoriu a făcut parte şi Preasfinţitul Părinte Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei.
În timpul întâlnirii, Părintele Zaharia Zaharou a vorbit despre pocăință şi a subliniat că acest proces duhovnicesc începe atunci când omul se învoiește să-și deschidă chiar și numai puțin inima către Dumnezeu, adică atunci când primește un gând smerit de credință.
„Oricât de adânc ar fi întunericul prăpastiei păcatului în care s-a afundat, mai devreme sau mai târziu, va veni clipa când omul nu va mai putea ocoli problema veșniciei. Scopul nostru este să stabilim o legătură tainică cu Mântuitorul nostru în viața aceasta, căci această legătură va continua și în viața de dincolo”, a spus Părintele Zaharia Zaharou.
În partea a doua a conferinţei, Părintele Arhimandrit Zaharia a răspuns întrebărilor adresate de public, scrie Episcopia Devei.
Părintele este unul dintre cei mai profunzi trăitori și mărturisitori contemporani ai credinței ortodoxe. Este ucenicul Părintelui Sofronie Saharov care, la rândul său, a fost ucenic al Sfântului Siluan Athonitul.

[cristiboss56]

Lista parohiilor din București care își serbează hramul
Sărbătoarea Sf. Parascheva | Lista parohiilor din București care își serbează hramul
Publicat de Sorin Ioniţe 10.10.2018
Sf. Parascheva
Un număr de 23 parohii bucureștene își serbează hramul sâmbătă, 14 octombrie 2018, în ziua de cinstire a Sf. Parascheva de la Iași, iar la nivel naţional există peste 480 de biserici închinate ei.
Sfânta Cuvioasă Parascheva se numără printre cei mai iubiți sfinți atât în țara noastră, cât și în toată Ortodoxia. Pelerinajul la care participă anul zeci de mii de credincioși din toată lumea este o dovadă a acestui lucru.
Moaștele Sf. Parascheva se află în Catedrala Mitropolitană din Iași. Anul acesta, la pelerinajul de la Iași vor putea fi cinstite și moaștele Sf. Ecaterina.
De asemenea, după cum am anunțat anterior, la Catedrala Patriarhală din București va avea loc în ajunul sărbătorii Sf. Parascheva o procesiune cu veşmântul sfintei aflat în Paraclisul istoric al Reşedinţei Patriarhale.
Redăm în continuare lista bisericilor care își vor serba sâmbătă hramul principal sau secundar, conform Sectorului Administrativ al Arhiepiscopiei Bucureștilor.
Lista parohiilor din București cu hramul Sf. Cuv. Parascheva
Protoieria Sector I Capitală
Parohia Galileea Străuleşti
Parohia Sfânta Vineri Nouă
Parohia Sfânta Vineri Pajura
Protoieria Sector II Capitală
Parohia Batiștei
Parohia Doamna Oltea
Parohia Hagiu
Parohia Parcul Călăraşi
Parohia Popa Rusu
Parohia Sfântul Pantelimon
Parohia Sfânta Vineri – Colentina
Protoieria Sector III Capitală
Parohia Colțea
Parohia Dobroteasa
Parohia Mihai Bravu
Parohia Sfântul Ierarh Calinic – Titan
Parohia Sf. Vineri Herasca
Protoieria Sector IV Capitală
Parohia Sfânta Cuvioasă Parascheva – Belu
Parohia Sfânta Vineri – Berceni
Protoieria Sector V Capitală
Parohia Bariera Rahovei
Parohia Schitul Maicilor
Parohia Sf. Cuv. Parascheva şi Sf. Ioan Rusul
Protoieria Sector VI Capitală
Parohia Cotroceni
Parohia Militari II
Parohia Sfânta Vineri – Drumul Taberei
Sf. Parascheva
Sfânta Cuvioasă Parascheva s-a născut în satul Epivata din Tracia, nu departe de Constantinopol, și a trăit în prima jumătate a veacului al XI-lea.
După trecerea sa la cele veşnice, în anul 1235, moaștele Sfintei au fost luate de împăratul Ioan Asan al II-lea (1218-1241) și au fost așezate cu cinste la Târnovo.
Mai târziu, în anul 1393, au fost strămutate la Belgrad, și, apoi, în 1521, au fost aduse la Constantinopol, la biserica Patriarhiei.
Mai pe urmă au fost aduse de Voievodul Vasile Lupu (1634-1653) din Constantinopol la Iași, în Moldova, la minunata lui ctitorie, Mănăstirea Sfinților Trei Ierarhi, în anul 1641.
Sfintele moaște au fost dăruite Moldovei de patriarhul Constantinopolului Partenie I (1639-1644), ca recunoștință pentru dărnicia domnitorului Vasile Lupu, care plătise toate datoriile Patriarhiei ecumenice.
Prima mențiune în limba română despre Cuvioasa Parascheva de la Iași apare în Cartea românească de învățătură a Mitropolitului Varlaam al Moldovei, apărută la Iași în 1643.

[cristiboss56]

Peste 150 de ţări celebrează în 16 octombrie, Ziua Mondială a Alimentaţiei, stabilită de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) în 1979 la Roma.
Scopul acesteia este creşterea gradului de conştientizare a lumii asupra problemelor privind alimentaţia la nivel mondial şi consolidarea solidarităţii în lupta împotriva foametei, a malnutriţiei şi a sărăciei, informează Agerpres.
Se estimează că până în anul 2050 populaţia va creşte, ajungând la 9,6 miliarde, pentru a face faţă unei asemenea cereri de alimente, agricultura şi sistemele de alimentaţie trebuie să se adapteze efectelor adverse ale schimbărilor climatice pentru a deveni mai productive şi mai sustenabile.
FAO face apel la toate ţările să includă alimentaţia şi agricultura în planurile de acţiune asupra climei şi să investească mai mult în dezvoltarea rurală. Prin sprijinirea producţiei care provine de la micii fermieri se va asigura o hrană sănătoasă şi se vor reduce emisiile poluante.
Ce spun Sfinții Părinți despre hrană
Sfântul Antonie cel Mare, după ce a rămas în munţii pustiului, a avut o vreme mâncare de la saracini, dar apoi lucra pământul şi se hrănea cu grâu şi cu finice (curmale).
După spusele Sfântului Isaac Sirul, monahii din Egipt îşi pregăteau pâine uscată pe care o mâncau apoi de-a lungul întregului an. Despre Sfântul Eftimie cel Mare se povesteşte că a hrănit patru sute de oameni care veniseră la mănăstire, cu doar câteva pâinici.
Sfântul Luca din Elada, încă din copilărie, nemâncând nici carne, nci lapte, nici ouă, nici miere chiar, se hrănea numai cu pâine de orz, cu apă şi cu verdeţuri de grădină, iar miercurea şi vinerea, până la apusul soarelui postea. Mai târziu, când împreună cu ucenicul său a ales un loc retras, undeva aproape de mare, mâncau amândoi din ce le dădea pământul, săpând prin osteneala mâinilor lor, iar seminţele din roade le măcinau într-o râşniţă şi făceau pâine.
Fie că era vorba de pâine din grâu sau din orz, care la rândul său conţine o lungă listă de minerale, Sfinţii Părinţi au ales după putinţa trupească, condiţiile geografice şi climaterice să completeze hrana zilnică cu fructe, verdeţuri sau miere, iar la praznice şi dezlegări mulţi dintre aceştia gustau şi untdelemn şi uneori peşte.
Toţi cei care s-au nevoit însă, lucrând virtutea înfrânării, stau drept pildă pentru felul în care trebuie să veghem, aşa cum spunea Sfântul Grigorie de Nyssa, “ca nu dorinţa de plăcere, ci nevoia trupului să fie măsura purtării noastre cumpătate”.

[cristiboss56]

Din motive independente de voința organizatorilor (reamenajarea fântânilor arteziene din Piața Unirii și organizarea de evenimente artistice în acest amplasament), Târgul de Obiecte Bisericești organizat de către Arhiepiscopia Bucureștilor – Serviciul Colportaj cu prilejul sărbătoririi Hramului Catedralei patriarhale în perioada 25 – 28 octombrie 2018, nu va mai avea loc.

[cristiboss56]

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel le-a spus miercuri profesorilor de Religie din Arhiepiscopia Bucureştilor că „tinerii caută, în Familie, în Biserică și în Școală, modele care să-i ajute să discearnă între provocările actuale și perspectivele de viitor”.
Consfătuirea anuală, prezidată de Patriarhul României, a avut loc în Palatul Patriarhiei.
În cuvântul rostit în deschidere, Părintele Patriarh a subliniat importanța întăririi „legăturilor de parteneriat dintre Biserică și Școală” care astăzi reprezintă „un deziderat comun, deoarece acţiunile comune ca exemple concrete sunt benefice pentru copii şi tineri”.
În timpul întrunirii au luat cuvântul inspectori de specialitate la disciplina Religie care au susţinut mai multe prelegeri:
Pr. Prof. Gheorghe Dogaru, Inspector şcolar de specialitate la disciplina Religie în cadrul Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti (I.S.M.B.) –,,Formarea continuă a profesorilor de Religie – realități și perspective”;
Vasile Bogus, Inspector şcolar de specialitate la disciplina Religie în cadrul Inspectoratului Şcolar Județean Ilfov: ,,Mișcarea personalului didactic din perspectiva legislației actuale” (referatul a fost prezentat de Inspector general Florentina Ecaterina Costea);
Mirela Șova – membră a colectivului de autori care a realizat unul dintre manualele de Religie (clasa a VI-a).
Partea a doua a consfătuirii a cuprins mai multe dezbateri privitoare la implicarea profesorilor de religie în alcătuirea manualelor, programa școlară pentru disciplina Religie, precum şi alte aspecte organizatorice.
Consfătuirea profesorilor de Religie este organizată de Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti și are loc anual, fiind un moment pentru dezbaterea noutăților metodologice, de trecere în revistă a activității din anul școlar anterior, precum și de propuneri pentru noul an școlar.

[cristiboss56]

„Unitatea este o dorinţă sfântă izvorâtă din Rugăciunea lui Iisus. Unitatea nu este o funcţie matematică relativă, ci ea se află într-o dinamică permanentă”, a spus joi Mitropolitul Ioan al Banatului la Palatul Parlamentului.
Ierarhul a participat alături de alţi invitaţi la întâlnirea intitulată „Mic dejun cu rugăciune”, în organizarea Grupului Ecumenic de Rugăciune.
Evenimentul s-a aflat la a 13-a ediţie, iar tema întrunirii din acest an a fost „Unitate naţională în identitate creştină”.
În cuvântul adresat cu această ocazie, Mitropolitul a explicat publicului că „Hristos S-a rugat ca toţi să fie una (cf. In. 17:21). Hristos binecuvântează unitatea şi îi dă numeralului «unu» o conotaţie majoră, în care iubirea transcende cifra”.
Mitropolitul Banatului a prezentat apoi care sunt factorii care contribuie la „realizarea unităţii unui popor”.
„Nu este doar rezultatul unor acţiuni politice, militare şi diplomatice, ci este şi rodul rugăciunii lui Hristos şi a fiilor unui neam. În acest context vedem implicaţi în procesul de unire a românilor şi pe cei mai luminaţi fii ai Bisericii”, a subliniat Înaltpreasfinţia Sa.
„Cine dă substanţă unirii unui neam?”, s-a întrebat ierarhul care a oferit ulterior şi răspunsul: „întâi spaţiul geografic, apoi fiii acelui neam”.
Potrivit Părintelui Mitropolit, „la baza unităţii unui neam stau însă şi iubirea, cultura, limba, graiul, toate acestea generând conştiinţa unităţii ca valoare de ordin divino-uman”.
Deşi spaţiul geografic românesc a cunoscut modificări de-a lungul istoriei, „spaţiul cultural al spiritului românesc nu a putut să fie modificat, ci el a rămas acelaşi”, întrucât „ne naştem într-un spaţiu geografic, într-un topos anume, dar ne naştem şi într-o cultură şi într-o limbă”.
„Cultura şi limba română sunt cei mai de seamă grăniceri ai neamului şi ai spaţiului nostru românesc”, a precizat Mitropolitul Ioan care a îndemnat la finalul prelegerii sale: „Oameni de cultură şi de bine, să fim şi noi uniţi şi să veghem la hotarele Ţării şi ale culturii româneşti”.

[cristiboss56]

Racla cu moaştele Sfântului Grigorie de Nyssa de la Biserica Domniţa Bălaşa din Capitală va fi aşezată în curând la Biserica Sfânta Ecaterina, pentru o perioadă de 24 luni.
Decizia a fost luată urmare a faptului că din 10 octombrie în lăcaşul de cult au loc lucrări de restaurare, pe o perioadă de doi ani, în cadrul proiectului „Restaurarea, conservarea și punerea în valoare a monumentului istoric „Așezămintele Brâncovenești Biserica Domnița Bălașa”.
În acest interval de timp, la Biserica Domniţa Bălaşa vor fi oficiate slujbe doar în duminici şi sărbători.
Biserica Domniţa Bălaşa a fost ridicată în anul 1885, în stil bizantin, dar cu multe elemente occidentale, în special vitraliile cu stemele Brâncovenilor şi ale Ţării Româneşti, cu mici ancadramente gotice şi statuile funerare din interior.