Întâlnire membrii forum

[Bucuriepedrum]

În prealabil postat de Seraphim7

Da ce se face in tabere,am fobie de tipul asta de organizații?:).....Eu nu am concediu decat din 20 august...

Anul trecut, la Putna, mergeam zilnic la Liturghie, aveam sesiuni de muncă pe grupe (pe tema misiunii pe care o putem face fiecare dintre noi în parohiile din care venim), drumeții (dealul crucii, chilia Sf. Daniil Sihastrul, Sihăstria Putnei, Schitul Sf. Daniil Sihastrul), o dată ne-am uitat la un film ortodox, am jucat fotbal, baschet (eu nu, fiindcă sunt putoare și antitalent sportiv), am fost în pelerinaj la mănăstirile din Bucovina... :D

[Seraphim7]

În prealabil postat de Bucuriepedrum

Anul trecut, la Putna, mergeam zilnic la Liturghie, aveam sesiuni de muncă pe grupe (pe tema misiunii pe care o putem face fiecare dintre noi în parohiile din care venim), drumeții (dealul crucii, chilia Sf. Daniil Sihastrul, Sihăstria Putnei, Schitul Sf. Daniil Sihastrul), o dată ne-am uitat la un film ortodox, am jucat fotbal, baschet (eu nu, fiindcă sunt putoare și antitalent sportiv), am fost în pelerinaj la mănăstirile din Bucovina... :D

Eu cel mai mult stateam la mănăstirea din parva si la cea din nuseni,dar eram cumva integrat in comunitatea monahala,in special cu cei de la parva.Nu mi-au placut niciodată pelerinaje organizate sau tabere,fiindca pierzi destul de mult din esenta,devi doar un grup care face activități împreună,nu poti deveni parte ,temporară măcar,a comunității de acolo.Țin minte o lirurghie de noapte in paraclisul de la nuseni....eram singurul "intrus",dar a fost cel mai intim moment spiritual(colectiv).Deci tipul asta de intalnire as vrea sa il initiez,sau in astfel de cadru....

[Bucuriepedrum]

În prealabil postat de Seraphim7

Eu cel mai mult stateam la mănăstirea din parva si la cea din nuseni,dar eram cumva integrat in comunitatea monahala,in special cu cei de la parva.Nu mi-au placut niciodată pelerinaje organizate sau tabere,fiindca pierzi destul de mult din esenta,devi doar un grup care face activități împreună,nu poti deveni parte ,temporară măcar,a comunității de acolo.Țin minte o lirurghie de noapte in paraclisul de la nuseni....eram singurul "intrus",dar a fost cel mai intim moment spiritual(colectiv).Deci tipul asta de intalnire as vrea sa il initiez,sau in astfel de cadru....

Nu ăsta e scopul taberelor. Și e dificil să introduci direct în mediul monahal tineri care poate nu sunt atât de înduhovniciți pe cât te aștepți. Noi n-am trăit precum călugării acolo, bănuiesc că ți-ai dat seama. La arhondaric ni se servea și carne (de fapt, am mâncat carne zilnic, excepție făcând zilele de miercuri și de vineri, când toți am primit mâncare de post). Dar în comuniune am fost. Acolo, printre 20 de tineri necunoscuți până mai ieri, am înțeles ce înseamnă să viețuiești frățește. Mi-e greu să descriu inteligibil și precis atmosfera de acolo... eram pur și simplu ca frații. Uitam că suntem băieți și fete, eram doar suflete, iar din spațiul fizic luam fix atât cât ne era necesar, nu mai mult. Mâncam cât să ne potolim foamea, dormeam pentru a ne reface. Dispăruse patima din toate astea. A fost singura perioadă din viața mea în care nu cred să fi visat noaptea; mă odihneam, dar era mai curând o amorțeală scurtă cât să-mi revin și să o iau de la capăt cu activitățile la trezire. Rugăciunea coletivă ne-a sudat foarte mult, așa cred.

Nu disprețuiesc nici ce zici tu, vreau să fac asta măcar o dată în viață (ocazii aș fi avut, dar nu le-am urmat). Când am stat singură la mănăstire a fost de nevoie, nu eram tocmai bine. Te rog doar să nu discreditezi nici forma asta de apropiere de sacru: și pelerinajele cu mireni folosesc, așa neînduhovniciți cum suntem (n-aș da săptămâna petrecută în Israel pe nimic).

Tata a avut ocazia să meargă pe Athos câteva zile și n-a vrut... Cred că s-a speriat și s-a rușinat la gândul că ar afla colegii de serviciu unde merge el în concediu. M-a durut. :)

[Seraphim7]

În prealabil postat de Bucuriepedrum

Nu ăsta e scopul taberelor. Și e dificil să introduci direct în mediul monahal tineri care poate nu sunt atât de înduhovniciți pe cât te aștepți. Noi n-am trăit precum călugării acolo, bănuiesc că ți-ai dat seama. La arhondaric ni se servea și carne (de fapt, am mâncat carne zilnic, excepție făcând zilele de miercuri și de vineri, când toți am primit mâncare de post). Dar în comuniune am fost. Acolo, printre 20 de tineri necunoscuți până mai ieri, am înțeles ce înseamnă să viețuiești frățește. Mi-e greu să descriu inteligibil și precis atmosfera de acolo... eram pur și simplu ca frații. Uitam că suntem băieți și fete, eram doar suflete, iar din spațiul fizic luam fix atât cât ne era necesar, nu mai mult. Mâncam cât să ne potolim foamea, dormeam pentru a ne reface. Dispăruse patima din toate astea. A fost singura perioadă din viața mea în care nu cred să fi visat noaptea; mă odihneam, dar era mai curând o amorțeală scurtă cât să-mi revin și să o iau de la capăt cu activitățile la trezire. Rugăciunea coletivă ne-a sudat foarte mult, așa cred.

Nu disprețuiesc nici ce zici tu, vreau să fac asta măcar o dată în viață (ocazii aș fi avut, dar nu le-am urmat). Când am stat singură la mănăstire a fost de nevoie, nu eram tocmai bine. Te rog doar să nu discreditezi nici forma asta de apropiere de sacru: și pelerinajele cu mireni folosesc, așa neînduhovniciți cum suntem (n-aș da săptămâna petrecută în Israel pe nimic).

Tata a avut ocazia să meargă pe Athos câteva zile și n-a vrut... Cred că s-a speriat și s-a rușinat la gândul că ar afla colegii de serviciu unde merge el în concediu. M-a durut. :)

Pai vezi,eu unul niciodată nu am suferit mixul asta,gen mergem la mănăstire sau oricare loc spiritual ,dar ne comportăm ca in concediu,sau asa un loc relaxant,cum ai zis si tu ca mancati carne,sporturi si etc.Nu frate(sora),pai daca merg acolo caut ascetism,ascultare,rugaciune etc,iar cand vin inapoi in lume apai merg in janis la warm up(cred ca stii despre ce vorbesc:))),si beau pana dimineața,si fumez 2 pachete de dunhill negru si petrec in companii feminine sau stiu eu....Eu cat simt necesități spirtuale apai le caut pana in profunzime si cand sunt rational si ateu apai nu mai calc in biserici si nici nu admit relevanta lor,toate pe puntea hedonista si caracterizată de un entuziasm melancolic...

[Bucuriepedrum]

Da, pricep, chiar dacă nu frecventez Janis (trebuie să stau puțin ca să-mi dau seama unde se află; și nici așa nu-s sigură... e pe Memo?). Pe de altă parte, ești lipsit de consecvență. :) Știu că ești într-o perioadă de scepticism, dar dacă îți asumi smerit asceza și două săptămâni mai târziu, tot practicant fiind, mergi și te destrăbălezi (în sens larg, adică poate fi vorba și doar de abuzul alimentar), înseamnă că ești un om cu două măsuri. Și ești suficient de isteț încât să îi dai dreptate lui "Nu puteți sluji la doi stăpâni". :)

Revenind la subiectul topicului, dacă mai ești în Cluj, eu mă întorc duminica viitoare. Mai era cineva pe aici, oița_rătăcită ori un cont similar, tot din Cluj. Poate ne mai adunăm.

[Seraphim7]

În prealabil postat de Bucuriepedrum

Da, pricep, chiar dacă nu frecventez Janis (trebuie să stau puțin ca să-mi dau seama unde se află; și nici așa nu-s sigură... e pe Memo?). Pe de altă parte, ești lipsit de consecvență. :) Știu că ești într-o perioadă de scepticism, dar dacă îți asumi smerit asceza și două săptămâni mai târziu, tot practicant fiind, mergi și te destrăbălezi (în sens larg, adică poate fi vorba și doar de abuzul alimentar), înseamnă că ești un om cu două măsuri. Și ești suficient de isteț încât să îi dai dreptate lui "Nu puteți sluji la doi stăpâni". :)

Revenind la subiectul topicului, dacă mai ești în Cluj, eu mă întorc duminica viitoare. Mai era cineva pe aici, oița_rătăcită ori un cont similar, tot din Cluj. Poate ne mai adunăm.

Că te veni vorba de cluj,orasul inimii,mintii,pasiunii,al iadului si dezvoltarii mele,de care nu pot sta departe mai mult de cateva luni...Imi amintesc o intrebare pe care mi-a pus-o o colega de la teologie didactică..."Iacob,tu iubești?".....Cred ca e singura intrebare care nu e din interiorul ce mă frământă.Mda,revenind,păi problema e ca nu prea slujesc nimănui,sunt prea instabil pt a fi de incredere vreunui dumnezeu.Dar caut si experimentez si incer sa înteleg.Janisul pt mine a fost un loc al revelațiilor lumești,după o perioadă in care m-am izolat in misticism,studiu (da,acum e pe memo,dar a avut vreo 3 locații).Ne-am putea duce in hoia-baciu:))

[Bucuriepedrum]

În prealabil postat de Seraphim7

Că te veni vorba de cluj,orasul inimii,mintii,pasiunii,al iadului si dezvoltarii mele,de care nu pot sta departe mai mult de cateva luni...Imi amintesc o intrebare pe care mi-a pus-o o colega de la teologie didactică..."Iacob,tu iubești?".....Cred ca e singura intrebare care nu e din interiorul ce mă frământă.Mda,revenind,păi problema e ca nu prea slujesc nimănui,sunt prea instabil pt a fi de incredere vreunui dumnezeu.Dar caut si experimentez si incer sa înteleg.Janisul pt mine a fost un loc al revelațiilor lumești,după o perioadă in care m-am izolat in misticism,studiu (da,acum e pe memo,dar a avut vreo 3 locații).Ne-am putea duce in hoia-baciu:))

Petre, Petre, Mă iubești tu pe Mine?

[Seraphim7]

În prealabil postat de Seraphim7

Pai vezi,eu unul niciodată nu am suferit mixul asta,gen mergem la mănăstire sau oricare loc spiritual ,dar ne comportăm ca in concediu,sau asa un loc relaxant,cum ai zis si tu ca mancati carne,sporturi si etc.Nu frate(sora),pai daca merg acolo caut ascetism,ascultare,rugaciune etc,iar cand vin inapoi in lume apai merg in janis la warm up(cred ca stii despre ce vorbesc:))),si beau pana dimineața,si fumez 2 pachete de dunhill negru si petrec in companii feminine sau stiu eu....Eu cat simt necesități spirtuale apai le caut pana in profunzime si cand sunt rational si ateu apai nu mai calc in biserici si nici nu admit relevanta lor,toate pe puntea hedonista si caracterizată de un entuziasm melancolic...

Aoleu,da unde ai găsit asta.....Vai de zilele mele.....Sincer nu m-aș mai întâlni cu acel "eu" de acum 7 ani.....Prea ,prea de tot....Greu am scăpat de acel extremism,abia de câțiva ani mi-am găsit un echilibru cât de cât, chiar daca "plictisitor" pe lângă ce viața "intensa" duceam atunci...

Oricum mulțumesc Rappy, pentru că indirect, mi-ai adus aminte de niște chestii uitate și pierdute pe aici....

PS.... Referitor la întâlnire,acum sunt extrem de antisocial,sper totuși că măcar unii veți reuși să o faceți realizabilă,și poate cândva,voi reuși și eu să întâlnesc pe unii dintre voi.

[Iorest]

În prealabil postat de Seraphim7

Aoleu,da unde ai găsit asta.....Vai de zilele mele.....Sincer nu m-aș mai întâlni cu acel "eu" de acum 7 ani.....Prea ,prea de tot....Greu am scăpat de acel extremism,abia de câțiva ani mi-am găsit un echilibru cât de cât, chiar daca "plictisitor" pe lângă ce viața "intensa" duceam atunci...

Sigur că da acum ai trecut de la dunhil negru, la dunhil albastru sau la țigări vapante, acum nu mai mergi în Janis că s-a închis șandramaua, dar ești janisist raportat la ortodoxie.
Acum nu mai petreci în companii feminine dar rupi aplicațiile de dating.

Vezi că ai lăsat în aer firul celălalt cu regăsirea ortodoxiei, de la cum aveai să descoperi dragostea pt femeie tot la mănăstire.

În prealabil postat de Seraphim7

Însă eu atunci nu înțelegeam că Dumnezeu a făcut bărbat și femeie că sa fie împreună, întrucât eu înțelegeam peisajul ortodox doar prin prisma monahală și ascetică…

Dar aveam să descopăr și dragostea pentru femeie tot la mănăstire….

[Iorest]

În prealabil postat de Seraphim7

Eu cel mai mult stateam la mănăstirea din parva si la cea din nuseni,dar eram cumva integrat in comunitatea monahala,in special cu cei de la parva.Nu mi-au placut niciodată pelerinaje organizate sau tabere,fiindca pierzi destul de mult din esenta,devi doar un grup care face activități împreună,nu poti deveni parte ,temporară măcar,a comunității de acolo.Țin minte o lirurghie de noapte in paraclisul de la nuseni....eram singurul "intrus",dar a fost cel mai intim moment spiritual(colectiv).Deci tipul asta de intalnire as vrea sa il initiez,sau in astfel de cadru....

Și dacă ai merge cu grup de pe forum la mănăstire tot ai fi alături de mai mulți.

Ca primă experiență în mănăstire e bună orice formă de apropiere, eu am fost mai demult la Oașa într-o tabără, nu ni s-a servit carne doar regim lactovegetarian la trapeză, lunea, miercurea și vinerea doar vegetarian și în sărbători parcă am mâncat pește.

Program de slujbe Athonit, de la 3 noaptea începeau slujbele doar la lumina lumânării și acolo te simțeai oarecum într-o contemplație insolită, Liturghia se termina în jur de 7 și ceva parcă, la 8 masa, după ascultări și munci cu călugării prin mănăstire.
În fiecare zi agape și sinaxă pe tematica taberei sau diferite drumeții de recreere.

Înainte de sărbători privegheri lungi, chiar simțeai Harul mânăstirii, unii se spovedeau de pe la 3 noaptea, fiecare se ruga în vreun cotlon, nici nu știai care pe unde e și nici nu aveai de ce, atmosfera era prea încărcată spiritual să te preocupi cu altceva.