Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

Sfânta Mare Muceniță Chiriachi, sărbătorită în fiecare an la data de 7 iulie este, alături de Sfinții Apostoli Petru și Pavel, ocrotitoarea Catedralei Episcopale din Huși.
În lăcaşul de cult se află mâna dreaptă a sfintei muceniţe care a fost adusă de la muntele Athos în anul 1787 de Episcopul Iacob Stamati.
Programul hramului
Vineri, 06 iulie
Ora 17.00 – Vecernia Mare și Litia în Catedrala Episcopală. Slujbă va fi oficiată de Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud.
Ora 19.00 – Procesiune în Municipiul Huși cu moaștele Sfintei Mari Mucenițe Chiriachi, pe următorul traseu: Catedrala Episcopală – str. Mihail Kogălniceanu – str. 1 Decembrie – str. A.I. Cuza (Lukoil) – str. Ștefan cel Mare – Catedrala Episcopală.
Sâmbătă, 07 iulie
Ora 09.30 – Sfânta Liturghie arhierească oficiată de Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor.
Catedrala din Huși
Biserica a fost construită de Sfântul domnitor Ştefan cel Mare în anul 1495, în cadrul curţii domneşti. A funcţionat de-a lungul timpului ca mănăstire şi catedrala episcopală, începand din anul 1598.
Monumentul istoric a fost reconstruit în secolele XVIII – XIX, iar astăzi se mai păstrează doar urmele temeliilor şi pisania din vremea marelui voievod.
Biserica a fost avariată de cutremurul din 1692, incendiată şi jefuită în 1711 de tătari şi a fost reclădită în perioada 1753 – 1756 de episcopul Inochentie, cu ajutorul domnitorului Matei Ghica.

[cristiboss56]

Biserica Ortodoxă Română îi cinstește duminică, 8 iulie, pe Sfinții Mucenici Epictet preotul și Astion monahul. O sărbătorire deosebită va avea loc la biserica Mănăstirii Halmyris, din comuna Murighiol, județul Tulcea, înălţată în apropierea vechii bazilici episcopale din Halmyris, unde s-au descoperit sfintele lor moaşte. Alte sărbătoriri vor fi în locașurile de cult care îi au ocrotitori pe cei doi mucenici și care păstrează fragmente din sfintele lor moaște.
În apropierea sărbătoririi Sfinților Mucenici Epictet preotul și Astion monahul, numeroși credincioşi din Dobrogea și din alte părți ale țării sosesc la Mănăstirea Halmyris pentru a se închina la raclele cu sfintele moaşte ale sfinţilor martiri şi să participe la slujbe. Duminică, Sfânta Liturghie va fi săvârșită de un sobor de ierarhi, după cum ne-a declarat părintele protosinghel Iov Archiudean, starețul Mănăstirii Halmyris.
Așezământul monahal se află în partea de nord-est a Dobrogei, la 2,5 km de localitatea Murighiol, Tulcea. Descoperite în anul 2001, în ziua de 15 august, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, moaştele Sfinţilor Mucenici Epictet şi Astion au fost aşezate spre cinstire timp de 7 ani în Catedrala Arhiepiscopală din Constanţa. În această perioadă, părticele din sfintele lor moaşte au fost dăruite şi altor biserici din ţară. În prezent, raclele cu odoarele duhovnicești se găsesc spre închinare la demisolul bisericii Mănăstirii Halmyris. Locașul de cult se află în continuare în stadiul lucrărilor de construcție a bisericii mari.
În Capitală, una dintre bisericile care păstrează spre închinare permanentă părticele din sfintele lor moaşte este biserica Parohiei Teiul Doamnei-Ghika, Protoieria Sector 2 Capitală, ctitorie a primului domn pământean Grigorie IV Ghica, în partea de nord-est a Bucureştiului. Sărbătorirea celor doi ocrotitori începe astăzi, de la 19:00, prin săvârșirea Vecerniei cu Litie, iar mâine continuă de la ora 8:00 cu Utrenia și Sfânta Liturghie, ne-a precizat pr. paroh Emilian Vâlcu al Parohiei Teiul Doamnei-Ghika. Sfintele moaște au fost dăruite parohiei de IPS Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, în data de 8 septembrie 2005, cu prilejul târnosirii locașului de cult.
O altă biserică din Capitală în care se păstrează fragmente din moaștele Sfinților Epictet și Astion este „Sfântul Ioan”-Piață, aflată în Piața Unirii. Odoarele sfinte au fost primite în luna decembrie 2009, iar alături de ele se mai păstrează din anul 2010 spre cinstire moaște ale Sfântului Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon, Sfântului Apostol Filip și Sfântului Varnava de Vassa.
Cunoscuți pentru grabnicul ajutor dăruit celor care se află în suferințe sufletești și trupești, Sfinții Mucenici Epictet și Astion sunt ocrotitori și ai locașurilor de cult aflate în unitățile medicale, astfel mâine, în Capitală, este hramul capelei Centrului medico-social „Sfântul Luca”. De asemenea, sfinții martiri sunt ocrotitori și ai capelei din Cimitirul Izvorul Nou din București. Mâine, la acest locaș de cult (str. Drumul Murgului nr. 47), este săvârșită slujba de binecuvântare a lucrărilor executate la exteriorul capelei, urmată de Sfânta Liturghie arhierească, după cum ne-a precizat preotul de caritate Viorel Petcu.

[cristiboss56]

Părintele Prodromos de la Marea Lavră şi părintele Atanasie de la Schitul Prodromu vor participa săptămâna viitoare la hramul paraclisului Catedralei Naţionale închinat icoanei Maicii Domnului Prodromiţa.
În paraclisul catedralei se regăseşte spre închinare credincioşilor, din anul 2011, o copie a icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului Prodromiţa – adică Înaintemergătoarea, de la Muntele Athos.
Icoana din tezaurul Schitului românesc Sfântul Ioan Botezătorul – Prodromu din Sfântul Munte este „nefăcută de mână omenească”.
Aceasta a fost pictată în mod minunat la Iași, în anul 1863, și dusă la Muntele Athos, devenind ocrotitoare a schitului românesc.
Programul hramului
Sărbătoarea hramului va debuta miercuri, 11 iulie 2018, printr-un concert de muzică psaltică susţinut de grupul Tronos al Catedralei Patriarhale, condus de Arhid. Mihail Bucă, începând cu ora 17:00.
De la 18:15 va fi oficiat Acatistul Maicii Domnului „Prodromiţa”, apoi va avea loc o procesiune cu icoana Maicii Domnului în jurul bisericii, după care va fi așezată pentru închinare credincioşilor.
Procesiunea va fi urmată de Slujba Privegherii în cinstea Maicii Domnului „Prodromiţa” (Vecernia, Litia şi Utrenia).
A doua zi, după Agheasma Mică şi slujba Acatistului va fi oficiată Sfânta Liturghie arhierească în altarul de vară din curtea paraclisului.
Sărbătoarea hramului se va încheia spre seară, după oficierea paraclisului Maicii Domnului „Prodromiţa”, cu procesiunea aşezării icoanei Maicii Domnului în sfântul lăcaş.
La hramul dedicat icoanei Prodromiţa de anul trecut a fost prezentă în Sfântul Munte o delegaţie a Patriarhiei Române formată din: Arhim. Ciprian Grădinaru de la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului, Arhim. Chiril Lovin de la Editurile Patriarhiei Române şi Pr. Mihai Muşat de la Biroul de Protocol al Patriarhiei Române.
Cu acel prilej, stareţii Marii Lavre şi Schitului Prodromu au primit distincţii din partea Patriarhului Daniel.
Părintelui Atanasie Prodromitul i-a fost conferit Ordinul Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa Elena, iar Părintele Prodromu Lavriotul a primit Ordinul Sfântul Ioan Gură de Aur.
Icoana Maicii Domnului Prodromiţa
Istoria acestei icoane începe în anul 1863, în timpul lucrărilor de construire ale Schitului Prodromu de la Muntele Athos, când cuvioșii ctitori Nifon şi Nectarie căutau un iconar care să zugrăvească pe lemn o icoană a Maicii Domnului cu totul deosebită, aşa cum aveau toate mănăstirile de la Sfântul Munte.
În plus, ei cereau condiții stricte pentru cel care se va angaja la executarea lucrării, precum curăția trupească şi sufletească, spovedania la duhovnic, post şi rugăciune către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu pe toată durata lucrării.
Cu ajutorul lui Dumnezeu, cuvioșii Nifon şi Nectarie îl găsesc pe iconarul Iordache Nicolau din Iași, om bătrân și credincios, care se supune cu evlavie rânduielilor celor doi călugări și, în anul 1863, se apucă de lucru.
Iconarul a început lucrarea la Mănăstirea Bucium din Iași, care era pe atunci metoc al Schitului Prodromu, iar în câtva timp a terminat de pictat veşmintele şi celelalte părți ale icoanei, lăsând ca Sfintele Feţe (cea a Maicii Domnului şi cea a Pruncului Iisus), să le picteze la sfârșit, după cum este tehnica picturii tradiționale de icoane.
După ce a terminat de zugrăvit cum s-a priceput mai bine veșmintele şi fondul icoanei, a început a lucra la Sfintele Feţe silindu-se cu toată priceperea, însă în mod inexplicabil sfintele feţe ale Fecioarei Maria şi Pruncului Iisus din brațele ei nu puteau fi zugrăvite, iar icoana a rămas nedesăvârșită.
Deși era un pictor cu experiență, speriat și mâhnit că poate şi-a uitat meșteșugul, bătrânul iconar a acoperit icoana, a încuiat atelierul şi a amânat lucrul pentru a doua zi.
În dimineața următoare însă, a descoperit icoana desăvârșit pictată, cu fețele luminoase şi pline de dumnezeiesc har, fără să înțeleagă însă cum se petrecuse această minune.
O alta caracteristică este aceea că icoana, cercetată la microscop, nu prezintă urme de pensulă, acest lucru întărind credința că Sfintele Fețe au fost pictate miraculos de mână nepământească.

[cristiboss56]

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a primit joi la Reşedinţa Patriarhală pe Stareţii Marii Lavre şi Schitului Prodromu, împreună cu membrii delegaţiilor însoţitoare, care se află de câteva zile în ţara noastră.
La finalul întrevederii, Patriarhul României le-a oferit două seturi de sfinte vase şi mai multe volume apărute la editurile Patriarhiei Române.
După ce au mulţumit pentru darurile primite, Părintele Prodromos de la Marea Lavră i-a oferit Patriarhului o icoană cu Sfântul Atanasie Athonitul, întemeietorul Marii Lavre și al monahismului athonit, iar Părintele Atanasie de la Schitul Prodromu o icoană reprezentând pe Maica Domnului Prodromiţa.
Părinţii athoniţi au venit în România pentru a serba hramul Paraclisului Catedralei Naţionale: Icoana Maicii Domnului Prodromiţa, cinstită anual în 12 iulie.
Stareţii Marii Lavre şi Schitului Prodromu au slujit atât la Slujba Privegherii din ajunul hramului cât şi joi la Sfânta Liturghie şi s-au rugatîmpreună cu credincioşii prezenţi.

[cristiboss56]

În deschiderea hramului Paraclisului Catedralei Naţionale, Grupul Psaltic Tronos al Catedralei Patriarhale a susţinut un concert de muzică psaltică.
Piesele interpretate au fost:
Născătoare de Dumnezeu – octahion de Avraam Eftimiadi;Fragmente din Paraclisul Maicii Domnului Prodromiţa;Apărătoare Doamnă – de ieromonah Amfilohie Iordănescu;Fecioară Maică;Axion pe glasul 5 de Anton Pann.
Lăcaşul de cult îşi serbează hramul închinat Icoanei Maicii Domnului Prodromiţa, trecută în 12 iulie în calendarul Bisericii Ortodoxe Române.
Paraclisul din apropierea Catedralei Naţionale mai are hramurile Învierea Domnului şi Sfântul Ioan Gură de Aur.

[cristiboss56]

În perioada 9-11 iulie 2018, o delegație română formată din 10 preoți, manageri ai organizațiilor nonguvernamentale membre ale Federației Filantropia, s-au deplasat la Bruxelles, la invitaţia eurodeputatului Maria Grapini, pentru a participa la Conferința „Rolul ortodoxiei în Europa și în România”, organizată în Parlamentul European.
Evenimentul a fost organizat cu prilejul Centenarului Marii Uniri şi a 10 ani de activitate a Federației Filantropia, notează site-ul oficial al Federaţiei.
Întrunirea, dedicată românilor și ortodocșilor din întreaga Europă, a reunit participanți precum: eurodeputați din Grecia, Cipru, România, reprezentanți ai Ambasadei României în Bruxelles, Reprezentanța Permanentă a României pe lângă instituțiile europene, Federația Filantropia din România, reprezentantul Bisericii Ortodoxe la UE, reprezentantul Bisericii Ortodoxe din Cipru și români care trăiesc în Belgia.
Obiectivul principal al conferinței l-a constituit nevoia unității și solidarității, cât și rolul Ortodoxiei în Europa și în România.
În încheierea evenimentului, eurodeputatul Maria Grapini a declarat: „Ce poate fi mai minunat decât să pui la un loc credința, ortodoxia și cultura, să comunici cu sufletul si să construiești punți între oameni și națiuni? Acesta trebuie să fie proiectul european și național!”.
Reprezentanții Federației Filantropia, din dorința de a pune bazele unor viitoare colaborări în domeniul social, în vederea dezvoltării și susținerii programelor sociale dezvoltate în România, au participat la diverse întâlniri de lucru cu reprezentanții Federației Băncilor de Alimente, cât și cu reprezentanții organizației Eurodiaconia de la Bruxelles.
Participarea la această vizită de lucru a deschis noi oportunități de colaborare și perspective de a realiza proiecte, în viitorul apropiat, cu diverse instituții europene.

[cristiboss56]

Sfântul Serafim de Sarov va fi sărbătorit joi în Capitală, la Biserica „Sfântul Nicolae”-Tabacu.
În lăcaşul de cult se află un fragment din moaştele Sfântului Serafim, care a fost adus la București de Patriarhul Rusiei, prezent la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, în toamna anului 2017.
Racla cu sfintele moaște a fost dăruită ulterior Bisericii Sfântul Nicolae Tabacu din Capitală, în cadrul unui moment solemn care a avut loc în Salonul Sfinților români din Reședința patriarhală în data de 2 noiembrie 2017.
Programul liturgic
Sărbătoarea hramului va începe miercuri seara cu slujba Privegherii.
„În ajun, de la ora 18:00, va fi oficiată slujba Vecerniei unită cu Litia şi Utrenia. În ziua de pomenire a aflării moaştelor sau a canonizării Sfântului Cuvios Serafim în anul 1903, în biserica Sfântul Nicolae – Tabacu va fi săvârşit Acatistul Sfântului Serafim, de la ora 8:00, urmat de Dumnezeiasca Liturghie”, a declarat părintele paroh Eugeniu Rogoti pentru Agenția de știri Basilica.
Sfântul Serafim a fost un ascet rus care a vieţuit în Mănăstirea Sarov din Rusia. Este unul dintre cei mai cunoscuţi sfinţi din lumea ortodoxă, mare făcător de minuni, cultul său luând amploare în secolul XX. Data sa de prăznuire este 2 ianuarie, iar în alte biserici şi 19 iulie, ziua aflării moaştelor sale.
Parohia Sfântul Nicolae Tabacu din București este frecventată de comunitatea ortodoxă rusă din Capitală.