Tie , Doamne ! Un gand, o ruga sau un vers , Bunului nostru prieten - Dumnezeu !

[cristiboss56]

„În Iordan botezându-Te Tu, Doamne,
închinarea Treimii s-a arătat;
că glasul Părintelui a mărturisit Ţie,
Fiu iubit pe Tine numindu-Te,
şi Duhul în chip de porumbel a adeverit
întărirea cuvântului.
Cel ce Te-ai arătat, Hristoase Dumnezeule,
şi lumea ai luminat, slavă Tie!“
Atunci când se sfinţeşte apa, ierarhul rosteşte o rugăciune din care aflăm la ce ne foloseşte agheasma. Iată cum sună ea: „Şi-i dă apei harul izbăvirii şi binecuvântarea Iordanului. Fă-o pe dânsa izvor de nestricăciune, dar de sfinţenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, diavolilor pieire, îndepărtare a puterilor celor potrivnice, plină de putere îngerească. Că toţi cei ce se vor stropi şi vor gusta dintr-însa să o aibă spre curăţirea sufletelor şi a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfinţirea caselor şi spre tot folosul de trebuinţă...".

[cristiboss56]

În Iordan Hristoase, ai înecat păcatul lui Adam,
Şi pe noi cei ce înotam în patimi ne-ai scos la liman,
Cum vom mulţumi milostivirii Tale celei negrăite ?
Cercetează sufletele noastre picurând gânduri smerite.

Înaintemergătorul se sfia a Te atinge pe Tine, Cel Preacurat,
Şi cu gânduri smerite întâmpinându-Te, Te lăuda ca pe-Un Împărat,
Cu rugăciunile lui aşează şi gândul nostru pe calea pocăinţei,
Ca privind întru adâncul tainelor Duhului să aflăm izvorul credinţei.

Cetele îngereşti s-au înspăimântat văzându-Te la Iordan pe Tine,
Şi râul a dat glas de uimire, întorcându-Se pentru a Ta slăvire,
Cum voieşti a Te ascunde în apele mele, Cel Ce eşti Lumină neapropiată ?
Cum Soare al dreptăţii, Ce străluceşti tuturor, Te cufunzi în smerenia adevărată ?

Nu mă pricep şi mă minunez de adâncimea smereniei dumnezeieşti,
Sfinţeşte-mă pe mine şi ridică pe Adam din durerile pământeşti !
Cum Stăpânul a toate vine să Se boteze de mâna robului Său ?
Cu uimire grăiesc îngerii cei ce Îl cunosc pe El a fi Dumnezeu,
Văzut-am luând trup pe Cel Ce este mai presus de cetele îngereşti,
Iar acum în Iordan Se botează Izvorul darurilor duhovniceşti.

Şi noi cu gânduri smerite să înconjurăm râul iertării,
Şi să slăvim pe Hristos Cel Ce revarsă mirul iertării,
Acesta este Mântuirea noastră şi Dreapta lucrătoare a Tatălui,
Taina Acestuia a pecetluit-o şi Duhul, Dătătorul darului.

[cristiboss56]

Rugăciune pentru cel bolnav

Stăpâne Atotţiitorule, Împărate sfinte, Cel ce pedepseşti şi nu omori, Care întăreşti pe cei neputincioşi şi ridici pe cei căzuţi, Cel ce îndreptezi chinurile trupeşti ale oamenilor, rugămu-ne Ţie, Dumnezeul nostru: În milostivirea Ta, cercetează pe robul tău (roaba ta) … (numele) şi-i iartă lui (ei) orice a greşit cu voie sau fără de voie.
Doamne, Dumnezeul nostru, trimite din cer puterea Ta cea tămăduitoare, atinge-Te de trup, potoleşte-i fierbinţeala, uşurează-i suferinţele şi izgoneşte toată boala cea ascunsă. Fii tămăduitorul robului Tău acesta (roabei Tale aceasta), ridică-l pe dânsul (dânsa) din patul durerii şi din aşternutul chinuirii. Dăruieşte-l pe dânsul sănătos şi întreg Bisericii Tale, ca să fie bineplăcut Ţie şi să facă voia Ta. Că Ţie se cuvine să ne miluieşti şi să ne mântuieşti pe noi, Dumnezeul nostru, şi Ţie slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin

[cristiboss56]

RUGACIUNE

Da-mi, Doamne, har, putere
sa bucur si sa cant.
Cuvintele sa-mi fie fulgi
molcom cazand
din cer pe pamant.
In inimile celor insetati de Cuvant
sa se topeasca lin
precum fulgii moi
cand ajung pe pamant.

Parintele Ignatie Grecu

[cristiboss56]

Am scris pe nisip ca Te iubesc,dar marea mi-a sters sentimentul!
Am scris in nori,insa nici acolo nu a fost statornic!
Am scris pe o foaie,insa timpul a deteriorat-o!
Apoi am scris pe inima mea,si nici vantul ,nici ploaia, nici marea nici zarea nu au sa-l mai stearga vreodata!
TE IUBESC DOAMNE !

[cristiboss56]

Rugăciune pentru orânduirea vieţii, a Mitropolitului Antonie de Suroj

Dumnezeule, Tu pe toate le ştii si dragostea Ta este desăvarşită; ia, aşadar, viaţa aceasta in mâinile Tale şi fă cu ea ceea ce eu năzuiesc a face, insă nu pot. Amin.

[cristiboss56]

Doamne, Iisuse Hristoase, Fiule Unule Născut și Cuvântul lui Dumnezeu, Care mai înainte ai fost văzut de prooroci, ca prin oglindă, în ghicitură și mai pe urmă, în aceste zile, Te-ai născut nestricat cu trupul din Preasfânta Fecioară Maria și în a patruzecea zi, în locul cel sfânt, întru întâmpinarea întregii lumi, Te-ai arătat ca Prunc, purtat în brațele Dreptului Simeon pentru mântuirea tuturor celor din Adam! Cât de proslăvită și de prealuminată este aducerea Ta în brațele Născătoarei de Dumnezeu în biserica Domnului și Întâmpinarea Ta de către bătrânul Simeon. Astăzi cerurile se veselesc și pământul se bucură de venirea Ta, Dumnezeule, de venirea Dumnezeului și Împăratului nostru. De demult Moise s-a urcat în munte ca să vadă slava Ta, dar nu a putut să-Ți vadă fața Ta, pentru că i-ai arătat doar spatele. În această zi prealuminoasă a întâmpinării Tale, Tu Te-ai arătat pe Tine Om, strălucind de nespusă dumnezeiască Lumină, ca împreună cu Simeon să Te vedem față către față, să Te pipăim cu mâinile și să Te primim în brațele noastre ca să Te cunoaștem pe Tine ca Dumnezeu venit în trup. Pentru aceasta proslăvim nespusă coborârea Ta și marea Ta iubire de oameni, că prin venirea Ta ai dăruit acum bucurie cerească neamului omenesc căzut de demult în păcat. Că Tu prin dreapta Ta judecată ai izgonit pe strămoșii noștri din raiul desfătării în lumea aceasta, iar acum ne-ai miluit și iarăși ne-ai deschis locașurile cerești și ai prefăcut plânsul nostru întru bucurie, iar Adam nu se mai rușinează pentru neascultare și nici nu se va mai ascunde de la fața Ta, fiind chemat de Tine, pentru că Tu ai venit acum ca să iei asupră-Ți păcatele lui, să-l speli cu sângele Tău și să-l îmbraci pe el, gol fiind, în haina mântuirii, în podoaba veseliei și să-l înfrumusețezi pe el, ca pe un mire. Iar pe noi, pe toți, care prăznuim dumnezeiasca Ta întâmpinare, învrednicește-ne ca împreună cu fecioarele înțelepte să Te întâmpinăm pe Tine, Mirele nostru Ceresc, cu candelele credinței și curăției aprinse să privim cu ochii credinței dumnezeiasca Ta față, să Te purtăm în inimi, în toate zilele vieții noastre, ca să ne fii nouă Dumnezeu și noi să fim poporul Tău. Iar în slăvita și înfricoșătoarea zi a venirii Tale, când toți sfinții vor ieși în văzduh pentru marea Ta întâmpinare, învrednicește-ne și pe noi să Te vedem, și astfel pururea cu Domnul vom fi. Slavă milosârdiei Tale, slavă Împărăției Tale, slavă purtării Tale de grijă, Unule iubitorule de oameni, că a Ta este împărăția și puterea și slava, împreună cu Cel fără de Început al Tău Părinte și cu Preasfântul și Bunul și de viață făcătorul Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.