Preoti care au onorat stiinta

[Demetrius]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Stiinta a fost onorata nu doar de o suita intreaga de preoti si calugari, precum Boscovici, Copernic ori Mercalli, ci si de unii dintre cei aflati pe treapta deplinei preotii. Un astfel de caz ilustru este acela al episcopului si savantului Stenon.

Stenon (in acte civile Niels Stensen, latinizat Nicolaus Steno) s-a nascut in anul 1638* la Copenhaga. Preocupat din tinerete mai intai de stiintele naturii si in mod special de geologie, la 22 de ani devine student in medicina la Universitatea din Leida. Nu va renunta la cercetarile de geologie, stiinta in care va aduce doua contributii majore: teoria straturilor (principiile stratigrafiei) si elucidarea geometriei cristalelor de cuart.

Tanarul student medicinist exceleaza in anatomie. La numai un an dupa absolvire este numit profesor universitar la cea mai prestigioasa facultate de medicina a epocii, la Padova. Descopera ceea ce se numeste si azi "canalul Stenon": calea prin care saliva secretata de principalele glande salivare ajunge in gura. Cunostintele avansate de geometrie, dobandite in studiul cristalografiei, ii permit sa elucideze geometria contractiei musculare, Stenon demonstrand ca muschiul in contractie se scruteaza, dar nu isi modifica volumul. Aduce dovada faptului ca inima este un organ muscular.

Dar evenimentul care ii va schimba viata tanarului cercetator de religie si de familie luterana se petrece in anul 1678*. Atunci este spectator la o procesiune a Trupului lui Cristos, in ziua in care Biserica insista in mod special asupra Prezentei Reale. Stenon este marcat de aceasta sarbatoare de Corpus Christi si isi pune problema daca se afla in religia cea adevarata. Se va converti in curand. Dar, pentru el, convertirea inseamna nu doar o schimbare de religie. Cere sa devina preot. Dupa cativa ani de studii teologice primeste hirotonia la 37 de ani*. Va deveni episcop auxiliar de Munster, dar va continua si cercetarile sale de anatomie, axandu-se pe anatomia creierului.

Episcopul si savantul anatomist Stenon umbla imbracat in reverenda de calugar, dupa ce isi impartise averea saracilor. El postea cu paine si apa patru zile pe saptamana.

Repede dupa moartea sa credinta locala ajunsese sa vada in el un sfant. Un proces de beatificare se deschide in anul 1938. Strangerea probelor avanseaza cu greu, Stenon calatorise cam in toata Europa. Dar, in anul 1988, papa Ioan Paul al II-lea il ridica la cinstea altarelor.

Fericitule arhiereu savant Nicolae Stenon, roaga-te pentru noi!

Amin.
E admirabil.



P.S. Succesiunea datelor...

[Bucuriepedrum]

Cel mai probabil îl ştiţi deja. E primul care-mi vine în minte:
https://www.crestinortodox.ro/sfinti...ea-120717.html

[Mihnea Dragomir]

Bolzano a fost un arhicunoscut matematician, logician si filozof ceh. Mai putin cunoscut e faptul ca Bernhard Bolzano a fost preot.

Nascut in anul 1781 la Praga, tatal sau fiind italian si mama germana (ca sa ne formam o idee despre aceasta Uniune Europeana avant la lettre care a fost Sfantul Imperiu), la doar 15 ani devine student al Universitatii din Praga, unde studiaza matematica, fizica si filozofia. Dar, indata dupa absolvire, simte chemarea preotiei. Tatal sau se opune, gasind alegerea ilogica, dar eminentul logician care avea sa devina fiul sa o tine pe-a lui. Urmeaza studii de teologie si primeste hirotonia in 1804, fiind numit profesor de stiinte sacre la Praga.
Dar, din cauza vederilor lui pacifiste intr-o Europa aflata in razboi, din cauza vederilor lui nationaliste intr-o lume in care se infruntau aliantele imperiale, padre Bolzano devine suspect puternicilor zilei si este indepartat din Praga si pus, la tara, sub supraveghere politieneasca timp de mai multi ani. Numai ca ceea ce au pierdut din vedere politicienii era capabulitatea pe care numai Dumnezeu o are de a obtine binele folosindu-se de rau. Acei ani de recluziune si supraveghere au fost anii cei mai fertili din viata parintelui Bolzano. Anii in care a elaborat teorema valorilor intermediare, teorema Bolzano-Weierstrass, anii in care a scris "Teoria Stiintei", lucrarea sa fundamentala de logica (epistemologie).
Mai putin cunoscuta este opera teologica a parintelui-profesor. De retinut este ceea ce a ramas ca "argumentul Bolzano asupra existentei lui Dumnezeu". Este vorba de un argument de ordinul logicii, considerat de unii o varianta de "regressum ad infinitum" a Sf Toma din Aquino. Astfel, Bolzano pleaca de la ideea ca orice continut multiplu are un continator unic. Daca o multime M are elementele (e1, e2...en), multimea M la randul ei, impreuna cu alte multimi, are un continator, astfel incat trebuie se existe un continator unic.

[Mihnea Dragomir]

Pe drept cuvant, Erasm din Rotterdam este considerat un fel de parinte al Uniunii Europene. Un clasic la moda, daca vreti. Cine nu a auzit de "bursele Erasmus" ? Lucrul care s-a auzit mai putin, fiindca nu mai e chiar la moda, e acela ca Erasmus a fost preot. Acest stralucit teolog, filozof si om de litere, autorul "Elogiului nebuniei", a fost chiar canonic, adica sfetnic al episcopului. A intretinut o corespondenta bogata cu numerase personalitati europene, intre care si Nicolae Olahus (la randul lui preot, ba chiar ditamai arhiepiscop primat al intregului Regat al Ungariei).

Din nefericire, nu se (mai) poate spune ca personalitati ca Erasm din Rotterdam au fost oameni de stiinta, in sensul uzual astazi al termenului de "stiinta". Ideea ca filozofia este "regina stiintelor" si, la randul ei, servitoarea teologiei, stiinta sacra prin excelenta, e considerata vetusta, asa cum e considerat tot ce am rejectat, in loc sa mostenim, din "Intunecatul Ev Mediu".

Pentru ca "batrana Europa" sa nu devina cu adevarat batrana, ar face bine sa se vindece de aceste simptome de Alzheimer care o fac sa uite cine au fost, de fapt, parintii ei: copiii Bisericii si, in multe cazuri, precum cel al lui Erasm din Rotterdam si Nicolae Olahus, chiar oameni ai Bisericii, oameni care au indeplinit exemplar porunca Domnului "invatati toate natiunile".