Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc a hotărât joi, 16 martie 2017, tematica omagială şi comemorativă a anului 2019. Astfel, la iniţiativa şi cu binecuvântarea Patriarhului Daniel, în anul 2019, Patriarhia Română va omagia interpreţii de muzică bisericească şi va comemora pe cel de-al doilea Patriarh al României, Nicodim Munteanu. În acelaşi an vor fi comemoraţi şi traducătorii cărţilor bisericeşti.

În perioada următoare, Cancelaria Sfântului Sinod va întocmi şi detalia programul cadrul al „Anului omagial al interpreţilor de muzică bisericească” şi al „Anului comemorativ Nicodim Patriarhul şi al traducătorilor de cărţi bisericeşti”. La acest proces vor contribui şi sectoarele de resort ale Administraţiei Patriarhale.

Tematica anului 2019, împreună cu programul cadru definitivat de Cancelaria Sfântului Sinod vor fi prezentate spre aprobare la proxima şedinţă de lucru a Sfântului Sinod.

Despre cântarea bisericească, Patriarhul României spune că are darul de a intensifica în Biserica lui Hristos conștiința misionară, de a inspira și încuraja vestirea iubirii milostive a lui Dumnezeu prin cuvânt și faptă, ca vocație a tuturor creștinilor.

Cultivarea muzicii liturgice autentice este pentru Biserică o sfântă lucrare misionară de sensibilizare a sufletelor pentru a recepta și transmite lumina Evangheliei iubirii lui Hristos și pentru a se împărtăși cu bucurie de prezența harică a lui Hristos în Biserică, transmite Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

[cristiboss56]

Realizatorii emisiunii Universul Credinței de la Televiziunea Română au fost premiați joi de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Evenimentul a avut loc la Reședința Patriarhală.

Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române le-a oferit în 16 martie 2017 celor 13 membri ai echipei Diploma omagială Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul cu medalie pentru activitatea misionară desfășurată în cei peste 25 ani de emisiune.

În cuvântul rostit, Părintele Patriarh le-a mulţumit pentru întreaga activitate şi a exprimat dorinţa de intensificare a colaborării actuale.

Vă mulţumim pentru împreuna lucrare misionară, culturală, spirituală şi naţională. În acelaşi timp, vă felicităm pentru faptul că deşi nu dispuneţi de multe resurse emisiunea dumneavoastră are rezultate deosebite şi o cooperare frumoasă cu Patriarhia Română. Sperăm că şi anul acesta, dar şi în anii următori, să intensificăm lucrarea, spune Preafericirea Sa, potrivit Radio Trinitas.

Această colaborare strânsă este foarte importantă, deoarece Televiziunea publică, mai transmite Patriarhul Daniel, are acces şi la sate unde noi avem uneori parohii îmbătrânite încât trebuie să ne gândim şi la cei care au posibilitatea să primească mesajul credinţei în casele lor.

Producătoarea emisiunii Universul Credinței, Cristina Andrei, a apreciat că distincția este o recunoaștere și un impuls pentru continuarea activității.

Este recunoaşterea unei munci de echipă. Cei mai mulţi lucrăm aici de peste 20 ani. Colegii care ni s-au alăturat pe parcursul acestor ani au învăţat din mers, pentru că şi-au dorit, şi lucrează cu pasiune. Nu există niciun fel de diferenţă între modul în care abordăm cu toţii tematica pe care o are de-a lungul istoriei «Universul credinţei». Pentru noi, această întâlnire de astăzi cu Patriarhul României înseamnă în primul rând o încurajare să mergem pe acelaşi drum, mărturiseşte Cristina Andrei.

***

În cadrul acestei emisiuni, Televiziunea publică prezintă reportaje, interviuri, documentare, dar şi portrete de personalităţi ecleziale. Cei care o urmăresc în fiecare săptămână ştiu că emisiunea are rubrici deja consacrate şi printre ele se numără: Arhiva Vieţii spirituale, Ritual, Tainele Bisericii, Lumina faptei bune, Nu pune lumina sub obroc, Duhul locului sau Monumenta Romaniae care întregesc perspectiva spirituală pe care TVR o propune în fiecare săptămână. Universul credinţei adună, în cele din urmă, tot ceea ce e mai valoros şi mai frumos în istoria, cultura, credinţa şi spiritualitatea creştină românească.

[cristiboss56]

» Patriarhul României » Patriarhul Daniel: 12 citate de întărire duhovnicească despre Sfânta Cruce:

1. Crucea Mântuitorului Iisus Hristos reprezintă iubirea lui Dumnezeu arătată oamenilor într-o lume plină de ură şi de violenţă.

2. Sfânta Cruce este semnul iubirii care învinge păcatul şi moartea.

3. Crucea lui Hristos devine principiu de viață nouă pentru orice creștin și anume, un principiu de înnoire duhovnicească profundă pentru a dobândi iubirea lui Hristos cea sfântă.

4. Oriunde vedem Sfânta Cruce trebuie să ne aducem aminte cât de mult ne iubeşte Dumnezeu şi aşteaptă răspunsul nostru la iubirea Lui.

5. Smerenia împreună cu răbdarea îndelungă a Mântuitorului Iisus Hristos, arătată pe Cruce, face din Sfânta Cruce armă nebiruită și semn de înfricoșare pentru demoni, întrucât aceștia nu se pot smeri.

6. Asumarea Crucii este calea mântuirii în Hristos.

7. Puterea Crucii se arată în slava Învierii.

8. Mântuitorul Iisus Hristos, primind a fi răstignit pe cruce din iubire pentru oameni şi luând asupra Sa păcatele lumii, a transformat crucea din instrument de ocară şi de tortură în simbol al iubirii făcătoare de viaţă.

9. Crucea este semn de mântuire şi de viaţă veşnică.

10. Sfânta Cruce este semnul biruinței și principiul mărturisirii credinței.

11. Semnele Crucii rămân veșnic în trupul preaslăvit al Mântuitorului Iisus Hristos Cel Înviat și Înălțat la ceruri.

12. Crucea este lumină și binecuvântare pentru mântuire.

[cristiboss56]

Sfânta Cruce este steagul de biruinţă al lui Hristos. Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române s-a adresat în 19 martie 2017 credincioşilor ortodocşi. În cuvântul rostit duminica aceasta la Paraclisul Reşedinţei Patriarhale, Preafericirea Sa a vorbit despre simbolismul şi asumarea Crucii.

Mântuitorul Iisus Hristos ne arată că cine doreşte să vină după El trebuie mai întâi să se lepede de sine, să-şi ia crucea sa şi să-L urmeze. Aşadar, lepădarea de sine, purtarea sau asumarea crucii şi urmarea lui Hristos sunt cele trei condiţii pentru a fi creştin şi a dobândi mântuirea, spune Părintele Patriarh.

În continuare, se subliniază că lepădarea de sine nu înseamnă desfiinţarea sau anularea de sine, ci schimbarea modului egoist de a vieţui. Lepădarea de sine înseamnă renunţarea la modul pătimaş de a trăi în uitare de Dumnezeu şi de semeni.

Mântuitorul ne arată, de fapt, că numai atunci putem să-I urmăm Lui, când centrul vieţii noastre nu mai suntem noi înşine, ci El. Când viaţa omului nu mai este centrată pe eul său posesiv, trecător şi limitat, ci pe legătura de iubire veşnică şi infinită cu Hristos Dumnezeu-Omul, atunci viaţa omului devine comuniune pentru eternitate, deschidere spre îmbogăţire spirituală veşnică, în iubirea eternă a Preasfintei Treimi, oferă alte explicaţii Patriarhul Daniel, potrivit Radio Trinitas.

Mai departe, Primatul Bisericii Ortodoxe Române dezvăluie legătura dintre legătura dintre Cruce şi Înviere, punctând că în Taina Crucii se află slava Învierii Domnului.

Sfinţii Părinţi ai Bisericii ne spun că Sfânta Cruce este steagul de biruinţă al lui Hristos, adică este semnul iubirii lui Hristos mai tare decât moartea. Cu alte cuvinte, ea este, în acelaşi timp, simbolul Răstignirii şi Învierii lui Hristos, adaugă Patriarhul nostru.

Duminica Sfintei Cruci în care ne aflăm ne descoperă în esenţă că urmând lui Hristos crucea ne duce la Înviere. Mântuitorul Iisus Hristos voieşte să ne spună că iubirea de Dumnezeu este temelia adevăratei iubiri faţă de semeni şi faţă de noi înşine.

De fapt, trăim cu adevărat şi ne împlinim pe noi înşine sau ne realizăm ca persoane în măsura în care Îl iubim pe Dumnezeu şi pe semenii noştri. Ca atare, măsura libertăţii noastre este, de fapt, măsura capacităţii noastre de-a iubi pe Dumnezeu în rugăciune şi pe semenii noştri în faptele bune săvârşite pentru ei, aflăm de la Preafericirea Sa.

O altă condiţie a vieţii în Hristos este luarea sau asumarea Crucii.

În multe feluri, crucea este trăită ca fiind o neputinţă, o neîmplinire sau o suferinţă care marchează viaţa omului. Dar când Mântuitorul îndeamnă pe fiecare să-şi ia crucea sa, aceasta este o chemare: Ia, acceptă, neputinţa ta şi urmează-Mi Mie! Adu la Mine, la Hristos, durerea ta, neputinţa ta, boala ta, osteneala ta, lupta ta cu tine însuţi şi cu neputinţele tale!, evidenţiază Părintele Patriarh.

Hristos voieşte să poarte împreună cu noi suferinţa noastră, ca să umple cu prezenţa Lui iubitoare, mântuitoare şi sfinţitoare neîmplinirea noastră apăsătoare.

Oamenii care trec prin suferinţă sau poartă o cruce grea nu mai rămân complet indiferenţi. Necazul sau suferinţa ne poate apropia sau îndepărta de Dumnezeu. De aceea, Evanghelia de azi ne îndeamnă să luăm Crucea, să o asumăm, să o purtăm venind cu ea la Hristos şi să facem din ea drum spre Înviere.

În concluzie, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române remarcă: Asumarea Crucii şi urmarea lui Hristos înseamnă să ne aducem pe noi înşine la Hristos, purtând cu răbdare şi speranţă neputinţele noastre, bolile noastre, „răstignirile” noastre între idealul propus şi rezultatul obţinut, pentru ca El să devină Doctorul şi Mântuitorul vieţii noastre.

În Duminica a treia din Postul Sfintelor Paşti s-a săvârşit Liturghia Sfântului Vasile cel Mare.

[cristiboss56]

Comunitatea monahală a așezământului Acoperământul Maicii Domnului de la Brebu a participat recent la slujba de sfințire a trei noi clopote, notează site-ul oficial al Episcopiei Caransebeșului.

Slujba de sfințire a clopotelor a fost oficiată de protosinghelul Atanasie Alboni, duhovnicul mănăstirii. În cuvântul rostit, părintele Atanasie a evidențiat necesitatea achiziționării clopotelor.

În toată această perioadă s-a manifestat dorința de a avea clopote știind că au ca menire să trezească în noi conștiința duhovnicească și duhul rugăciunii. În acest an s-a materializat acest lucru pentru că s-au turnat clopotele, iar astăzi am săvârșit slujba de sfințire a acestora și ridicarea lor în clopotniță, a precizat părintele.

Procesul de montare a celor trei clopote va dura aproximativ o săptămână, timp în care ele vor fi automatizate și reglate corespunzător. Cele trei clopote au o greutate de 120, 280 și respctiv 400 de kilograme.

Piatra de temelie pentru biserica Mănăstirii Brebu şi pentru clădirea care cuprinde trapeza, bucătăria, chiliile maicilor şi un arhondaric s-a pus în toamna anului 1998.

[cristiboss56]

Cea de-a XXVII-a ediției a Concursului Național de Compoziție și Interpretare Muzicală Mihail Jora a ajuns la final. Câștigătorul premiului I al secțiunii Canto este părintele arhidiacon Mihai Urzicana din Arhiepiscopia Tomisului.

La concursul desfășurat în perioada 20-22 martie 2017 au luat parte 20 de concurenți.

Arhidiaconul Mihai Urzicana a interpretat următoarele piese: „Elegie” (compozitor Felicia Donceanu), „Colind uitat” (Mihail Jora), „E lucevan le stelle” (Giacomo Puccini) și „Come un bel dì” (Umberto Giordano).

Arhiepiscopul Tomisului, Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie l-a felicitat pe câștigătorul renumitului concurs. De asemenea, ierarhul și-a exprimat speranța unei colaborării mult mai strânse între părintele Mihai Urzicana și Corala Armonia.

Este o stea a muzicii noastre, a slujitorilor noștri, un tânăr care va fi promovat pe marile scene ale lumii, cu un talent nativ, dar și cu o dorință de afirmare deosebită. De aceea, îl felicit pe el, felicit corala care l-a promovat (Armonia) și nădăjduiesc că va fi, alături de Alexandru Chiriac și de ceilalți componenți, o nădejde a scenei lirice românești și internaționale. Timbrul vocal dăruit de Dumnezeu acestui tânăr arhidiacon este unul care te copleșește, a spus Înaltpreasfinția Sa.

La rândul său, câștigătorul concursului a declarat că acest premiu înseamnă o etapă importantă în drumul perfecţionării de sine.

Această distincție mă încurajează să muncesc în continuare și îmi sporește încrederea în mine, ceea ce este extraordinar pentru că, după cum bine știm, cea mai aprigă luptă o ducem cu noi înșine. Îi mulțumesc Înaltpreasfințitului Teodosie care m-a încurajat pe acest drum, deoarece a văzut în mine ceva ce eu nu vedeam, și doamnei profesoare Bianca Luigia Manoleanu, fără de care nu aș fi avut această realizare, a declarat arhid. Mihai.

***

Părintele Arhidiacon Mihai Urzicana s-a născut în anul 1987, la Medgidia. A absolvit Facultatea de Teologie din Constanța (Universitatea Ovidius), specializarea Artă Scară, în anul 2012, și specializarea Teologie Pastorală, în anul 2013. În prezent este masterand la Conservatorul din București, secția Canto.

[cristiboss56]

Buna Vestire sau Blagoveştenia, cum este numită în popor pe filieră slavonă, este una din cele mai vechi sărbători închinate Maicii Domnului.

În Arhiepiscopia Bucureştilor 14 lăcaşuri de cult îşi serbează hramul cu prilejul acestei sărbători, 5 dintre acestea aflându-se în Capitală.

În cele ce urmează, vă prezentăm câteva date istorice despre fiecare lăcaş de cult din Bucureşti, precum şi informaţii privind locaţia acestor biserici care vor îmbrăca haine de sărbătoare în acest weekend.

Biserica Delea Nouă – Calist
Str. Delea Nouă nr. 1, sector 3, București

Lăcaşul de cult poartă hramul Bunei Vestiri în amintirea zilei în care a avut loc sfinţirea bisericii. Astfel, cu prilejul slujbei din 25 martie 1875, Arhiereul Calist Stratonichias (ctitor) a hotărât ca biserica să fie ocrotită de Maica Domnului şi să aibă ca hram acest mare praznic.

În anul 2005, la biserica Delea Nouă au fost aşezate spre închinare credincişoşilor fragmente din moaştele Sfântului Sfinţit Mucenic Valentin, prăznuit în Biserica Ortodoxă la data de 30 iulie.



Parohia Dobroteasa
Bulevardul Mircea Vodă nr. 35A, sectorul 3

Biserica cu hramul „BunaVestire”, „Sfânta Cuvioasă Paraschiva” şi „Sfânta Muceniţă Filofteea”, numită şi „Dobroteasa”, a devenit o mărturie vie a vechiului Bucureşti în mijlocul cartierului de blocuri noi, ridicate în vecinătatea Pasajului Mărăşeşti.

Prima biserică de zid a fost ridicată pe locul uneia mai vechi, poate din lemn, care purta tot hramul „Buna-Vestire”, ctitorită de boierul Dobrotă şi soţia sa Ancuţa. Denumirea de „Dobroteasa” (cuvânt slavo–român), se traduce prin „Maica cea Bună”, care se referă la Preacurata Născătoare de Dumnezeu, Pururea Fecioară Maria. Biserica actuală datează din anul 1892.

–

Biserica Sfântul Anton – Curtea Veche
Str. Franceza, nr. 33
Sector 3 Bucuresti

În anul 1559, luna septembrie, când a fost construită Biserica Domnească de la Curtea Veche a primit ca hram Buna Vestire (hramul principal al lăcașului de cult).

De la mijlocul secolului al XIX-lea biserica îl are ca ocrotitor şi pe Sfântul Cuvios Antonie cel Mare, a cărui icoană făcătoare de minuni se află în acest sfânt locaş. De atunci, biserica este cunoscută în acte sub numele de Sfântul Anton – Curtea Veche.



Biserica Buna Vestire – Bellu
Şoseaua Giurgiului nr. 29A, Bucureşti

Biserica cu hramul „Buna Vestire” şi „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” a fost ridicată prin strădania credincioşilor, ctitorul principal fiind Petre Mihail şi soţia sa, Anastasia. Ctitorul a lăsat, la decesul său în anul 1899, o importantă sumă de bani pentru construirea unei biserici în Bucureşti.

Cumnatul acestuia, Theodor Athanasiu a continuat demersurile începute de Petre Mihail şi Anastasia. Punerea pietrei de temelie şi sfinţirea locului au avut loc în 28 iunie 1925. După 9 ani, la 29 iunie 1934, biserica a fost târnosită.



Parohia “Cărămidarii de Sus”
Sos. Grozavesti nr. 7

Prima menţiune legată de acest lăcaş de cult datează din anul 1810. Atunci, satul Grozăvești avea 30 de case cu 80 de suflete, cu biserica de zid ridicată în 1805. În documentele vremeii erau menţionaţi ca slujitori: Popa Gheorghe și Popa Neacşu.

Iosif Arhimandritul, președintele dicasteriei bisericești de pe lângă Mitropolia Ungrovlahiei, reface biserica din temelii, donând o sumă de 3000 lei. Astfel, la 25.09.1848, noua biserică era finalizată. În 1875, începe reconstruirea noului locaș, în urma incendiului care a cuprins toată biserica. Noul locaș a fost reconstruit pentru a treia oară în 1878.



Parohia Buna Vestire – Giuleşti
Calea Giulesti nr. 550 Sector 6

În anul 1915, pe aceste locuri se afla cătunul “Principele Carol I”, care aparținea de comuna Militari, Județul Ilfov. Nicolae Dumitrescu (zis Lăptarul) a donat un lot de pământ necesar construirii unei biserici cu hramul Buna Vestire. Între 1921-1923, prin strădania preotului Ioan Ghiorghiade, este construit lăcaşul de cult. Biserica este pictată în timpul preotului N. Angelescu, între anii 1929-1930.



De asemenea, în Arhiepiscopia Bucureştilor îşi vor serba hramul în ziua sărbătorii Bunei Vestiri şi următoarele lăcaşuri de cult:

Biserica Buna Vestire – Corbeanca
Biserica Parohiei Dobroşeşti – Ilfov Nord
Biserica Parohiei Secăria – Câmpina
Biserica Buna Vestire – Ploieşti
Biserica Parohiei Valea Popii – jud. Prahova
Biserica Parohiei Cocorăşti Colţ – jud. Prahova
Biserica Parohiei Moara Nouă – jud. Prahova
Biserica Parohiei Mărăşeasca – jud. Prahova