Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

În Catedrala Patriarhală din București numeroși credincioși s-au rugat în timpul slujbei Canonului cel Mare al Sf. Andrei Criteanul, săvârșită de Patriarhul nostru.

La final, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a rostit un cuvânt în care a vorbit despre însemnătatea şi binefacerile postului.

Pentru început, Preafericirea Sa evidenţiază că postul este semn de pocăinţă pentru iertarea păcatelor, dar şi semn de regret pentru o viaţă care a fost trăită în mod dezordonat împotriva voinţei lui Dumnezeu.

Oamenii deseori postesc şi pentru a obţine un ajutor de la Dumnezeu, iar prin post şi rugăciune omul se sfinţeşte, accentuează Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Dacă este însoţit de fapte plăcute lui Dumnezeu, postul face din omul postitor lumină între oameni şi vas ales al slavei lui Dumnezeu.

În continuare, Primatul Bisericii Ortodoxe Române a făcut referire şi la triada rugăciune – post – milostenie. Aceasta este preluată din Vechiul Testament în Noul Testament, unde însă postul are o semnificaţie mai profundă şi anume, el contribuie la înnoirea şi îmbogăţirea spirituală a vieţii.

Însuşi Mântuitorul Iisus Hristos a recomandat postul ca mijloc de intensificare a legăturii omului cu Dumnezeu şi ca luptă împotriva ispitelor şi a puterii diavolului.

Postul ca dăruire de sine lui Dumnezeu este semn de recunoştinţă pentru darul vieţii primit de la Dumnezeu, dar şi dorinţă de sfinţire a vieţii, insistă Patriarhul Daniel.

Hristos Domnul este pentru noi lumina Postului Sfintelor Paşti pentru că El este Paştele nostru Care S-a jertfit. Deci, ţinta postului este întâlnirea cu Hristos. Postim pentru că iubim pe Dumnezeu mai mult decât darurile materiale limitate şi trecătoare pe care El ni le dăruieşte, subliniază Patriarhul nostru.

Când postim noi arătăm mai întâi iubire faţă de Dumnezeu şi înmulţim rugăciunea, iar hrana cea mai importantă în timpul postului este iubirea milostivă a lui Hristos pe care o căutăm prin rugăciune.

De aceea, postul susţine rugăciunea, iar postul fără rugăciune nu este o lucrare duhovnicească, ci este mai mult un exerciţiu biologic, concluzionează Preafericirea Sa.

Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corala Nicolae Lungu a Patriarhiei Române și Grupul Psaltic Tronos al Catedralei Patriarhale.

Slujba, oficiată în cadrul Pavecerniței Mari,a fost transmisă în direct de TRINITAS TV.

În această perioadă de post, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel poartă, în chip excepțional, rasă neagră păstrând însă camilafca albă, cunoscutul însemn al demnității patriarhale.

[cristiboss56]

Postul Mare este un timp de rugăciune mai intensă, o perioadă în care trebuie să unim rugăciunea smerită şi pocăinţa sinceră cu iubirea milostivă.

În acest răstimp, cântările liturgice îndeamnă la mai multă căinţă şi la întristarea cea după Dumnezeu, deoarece aceste lacrimi ard păcatul și spală sufletul păcătos, precum focul curăță fierul de rugină.

Cântările bisericești din timpul Postului Mare, spune Patriarhul Daniel, ne antrenează în interioritatea pocăinței.

Ele ne cheamă să privim nu atât la solemnitatea slujbelor exterioare, cât la sărăcia sufletului nostru slăbit de păcate pentru a aduna, prin smerită rugăciune, comori de lumină în inimă, aminteşte Preafericirea Sa.

O astfel de cântare, specifică Postului Mare, este Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române evidenţiază faptul că acest imn liturgic se cântă în timpul Postului Păresimilor pentru a se arăta că toți oamenii au nevoie de pocăință și de iertare a păcatelor pentru a ajunge la mântuire.

Canonul este citit în patru părţi în primele patru zile ale Postului Mare, în cadrul Pavecerniţei Mari, şi integral în Joia din săptămâna a cincea a Postului Sfintelor Paşti.

Despre acest imn liturgic, Patriarhul Daniel spune că este un dialog al omului păcătos cu propria conștiință, luminată de citirea Sfintei Scripturi. El numeşte canonul drept medi*tație biblică și rugăciune de pocăință.

Potrivit cuvintelor Patriarhului nostru, Canonul cel Mare ne arată durerea și puterea pocăinței – leac și lumină a învierii sufletu*lui din moartea păcatului.

Păcatul pe care îl descrie Canonul cel Mare nu este al unui singur om, ci al firii omenești căzute, începând cu Adam și Eva. De aceea, Canonul cel Mare îmbină pocăința cu meditația la căderile în păcat sau biruința asupra păcatului, așa cum se văd acestea în Sfânta Scriptură.

Sufletul care se pocăiește plânge pentru că nu a urmat pilda luminoasă a drepților virtuoși, ci robia patimilor arătate în mulți păcătoși, dintre care unii nu s-au pocăit, iar alții s-au mântuit tocmai fiindcă s-au pocăit, spune Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Referitor la conţinutul canonului, Patriarhul României ne învaţă că marii păcătoși care s-au pocăit și s-au ridicat din păcat și patimi devin nu numai dascăli ai pocăinței pentru întreaga Biserică, ci și rugători pentru cei ce se luptă cu păcatul sau se curăță de el prin pocăință.

Să Îl rugăm pe Hristos Domnul și pe toți sfinții Lui, ne îndeamnă Patriarhul nostru, să ne ajute cu rugăciunile lor și să ne dăruiască puterea de a simți în suflet roadele pocăinței din Postul Mare, adică sfințirea vieții, după cum spune Sfântul Ioan Gură de Aur: Noi dăruim ceea ce avem, postirea, ca să primim ceea ce nu avem, nepătimirea.

[cristiboss56]

Sute de credincioşi s-au rugat în această seară, la Catedrala Patriarhală, împreună cu Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul. Episcopul Vicar Patriarhal a oficiat Slujba Pavecerniţei Mari în cadrul căreia a fost citită a doua parte a canonului Sfântului Andrei Criteanul.

O particularitate a Canonului cel Mare constă în prezentarea unor persoane biblice, atât din Vechiul, cât şi din Noul Testament. Prin aceste exemple sufletul este atenţionat să-şi amintească de oamenii drepţi care i-au bineplăcut lui Dumnezeu şi să le urmeze pilda, chiar dacă până atunci a făcut contrariul.

În omilia adresată în data de 28 februarie, Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul a evidenţiat faptul că personalităţile evocate în acest canon sunt modele de oameni care s-au pocăit pentru păcatele săvârşite şi au dobândit, în acest fel, mântuirea.

Dintre personalităţile pe care le evocă Sfântul Andrei Criteanul vedem că nu toţi oamenii care au păcătuit au rămas în starea de păcătoşenie. Mulţi dintre ei au conşientizat căderea şi s-au pocăit, motiv pentru care Dumnezeu i-a eliberat de povara lor, a spus Ierarhul.

[cristiboss56]

Bucureştenii vor putea aduce, începând de mâine, cinstire icoanei Maicii Domnului Iordăniţa. În prezent, aceasta se află în clădirea Reprezentanţei Patriarhiei Române din Ierusalim.

Icoana va fi aşezată spre închinare credincioşilor miercuri, 1 martie 2017, la Biserica Icoanei din Bucureşti, începând cu ora 08:00. Aceasta va rămâne în Capitală până luni, 6 martie 2017, ora 19.00.

Icoana s-a aflat timp de peste 30 de ani în biserica Schitului Românesc de pe malul Râului Iordan, ridicat de Patriarhia Română în anul 1935 în regiunea Qasr al Yahud, la locul istoric al Botezului Domnului Iisus Hristos.

În anii 1967-1970 din cauza războiului declanșat în zonă, biserica românească a fost bombardată şi grav avariată.

Icoana a fost salvată de Arhiepiscopul Lucian Florea, în timpul slujirii sale ca Reprezentant al Patriarhiei Române pe lângă Patriarhia Ierusalimului, în anii când schitul de la Iordan fusese închis.

Când au început bombardamentele în zonă, icoana Iordăniţa a fost scoasă şi adusă la Așezământul Românesc de la Ierusalim, unde se află în prezent așezată într-un baldachin de lemn din pridvor.

[cristiboss56]

Părintele prof. Constantin Necula de la Facultatea de Teologie Sf. Andrei Şaguna din Sibiu a conferenţiat, în această seară, la Biserica Icoanei din Bucureşti.

Evenimentul a avut loc după slujba Canonului Sfântului Andrei Criteanul şi a avut ca subiect tocmai conţinutul acestui imn liturgic. Pocăinţa în textele Canonului Mare a fost tematica comunicării susţinută de profesorul sibian.

Părintele Necula a precizat că alocuţiunea sa nu aduce nimic nou, ci prezintă un text extrem de valoros al Bisericii Ortodoxe (Canonul cel mare) în încercarea de a-i redescoperi valenţele din punctul de vedere al lecturii cu pocăinţă şi cu bucurie.

Făcând referire la Canonul cel Mare, părintele Necula a spus că este extrem de important să readucem înaintea credincioşilor acest adevăr legat de pocăinţa sufletului care se îndreaptă către Dumnezeu prin exemplificări multiple, prin fragilizări, dar şi prin întăriri cu harul lui Dumnezeu.

Cred că este şi un dar pe care Dumnezeu ni-l face, să redescoperim conţinutul textelor liturgice din Biserică, a transmis părintele profesor, evidenţiind că în ultima vreme nu am acordat suficientă atenţie acestor valori.

Comunicarea a avut loc în cadrul manifestărilor religioase şi culturale desfăşurate, în perioada 27 februarie – 5 martie 2017, sub numele Icoana – fereastră spre Dumnezeu.

[cristiboss56]

Bucureștenii pot aduce cinstire de astăzi, 1 martie 2017, icoanei Maicii Domnului Iordăniţa, așezată spre închinare la Biserica Icoanei din Capitală.

Icoana a fost adusă din Ierusalim de Arhim. Teofil Anăstăsoaie, reprezentantul Patriarhiei Române în Ţara Sfântă şi superiorul Aşezămintelor româneşti de la Ieruaslim, Iordan și Ierihon.

Evenimentul face parte din seria manifestărilor organizate de Parohia Icoanei, cu prilejul Duminicii Ortodoxiei.

Pr. Paroh Ioan Popescu invită credincioșii bucureșteni să primească icoana Maicii Domnului ca pe un oaspete drag venit de departe.

Această icoană a făcut drum lung de la Ierusalim până aici. Considerăm că Însăși Maica Domnului a venit la noi. Să facem și noi un drum scurt ca să o întâmpinăm, a declarat părintele paroh pentru Radio Trinitas.

Iordăniţa este așezată spre închinare într-un baldachin special amenajat în curtea locașului de cult din capitală, unde va rămâne până luni, 6 martie 2017.

[cristiboss56]

În Biserica Ortodoxă a fost oficiată astăzi, 1 martie 2017, prima Sfântă Liturghie a Darurilor înainte sfințite din acest an. Această Liturghie este specifică numai Postul Mare.

La început, Liturghia Darurilor era săvârșită seara, la vremea obișnuită a Vecerniei. În felul acesta, credincioșii ajunau în ziua respectivă, iar Liturghia era o priveghere sau o slujbă nocturnă.

Astăzi, Liturghia Darurilor se săvârșește dimineața. Slujba se poate oficia în orice zi a Postului Mare, cu excepția zilelor de sâmbătă și duminică și a celor aliturgice.

Potrivit tradiţiei, autor al Liturghiei Darurilor înainte sfințite este considerat Sfântul Grigore Dialogul, care a trăit în a doua jumătate a secolului al VI-lea.