Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

Anul acesta, la data de 7 februarie 2017, se împlinesc 102 ani de la nașterea Patriarhului Teoctist. Vreme de 21 ani, timp în care a condus Biserica Ortodoxă Română, Părintele Patriarh a reușit ca în vremuri extrem de tulburi să mențină vie tradiția și credința ortodoxă.

Ierarhul, pe numele lui de mirean Teodor Arăpașu, s-a născut la data de 7 februarie 1915 în satul Tocileni, județul Botoșani. A fost cel de-al zecelea copil al familiei Dumitru și Marghioala Arăpașu.

A intrat în mănăstire fiind numit frate la Mănăstirea Vorona în anul 1928, apoi la Mănăstirea Neamț în anul 1931.

Teodor Arăpașu a absolvit Seminarul Monahal de la Mănăstirea Cernica în anul 1940. A fost tuns în monahism la Bistrița, județul Neamț, sub numele Teoctist în data de 6 august 1935 și hirotonit ierodiacon în data de 4 ianuarie 1937.

În anul 1940 s-a înscris la Facultatea de Teologie din București, absolvind studiile de licență în 1945. În paralel, a îndeplinit diferite funcții administrative în cadrul Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Perioada petrecută la Iași

La data de 1 martie 1945 a fost transferat la Centrul Eparhial din Iași, fiind hirotonit ieromonah în data de 25 martie 1945 și hirotesit arhimandrit în 1946.

Între anii 1945-1947 a fost preot slujitor, iar apoi mare Eclesiarh la Catedrala Mitropolitană din Iași și Exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iașilor (1946-1948). În această perioadă a urmat cursurile Facultății de Litere și Filozofie din Iași.

Revenirea în capitala României

La data de 28 februarie 1950 a fost ales în funcția de episcop-vicar patriarhal cu titlul Botoșăneanul, iar la data de 5 martie 1950 a fost instalat.

În timpul cât a fost episcop vicar patriarhal, părintele Teoctist a fost și secretar al Sfântului Sinod, rector al Institutului Teologic Universitar din București (1950-1954 ) și a condus diferite sectoare din cadrul Administrației Patriarhale.

Patriarhul Daniel: Patriarhul Teoctist a răspândit lumină şi speranţă

Părintele Patriarh Daniel a subliniat adesea că, în timpul păstoririi sale, Patriarhul Teoctist a răspândit lumină și speranță prin prezența activă a Bisericii în societatea românească.

După anul 1990, Părintele Patriarh Teoctist a folosit libertatea pentru a urma tradiţiei româneşti privind prezenţa activă a Bisericii în societate. A răspândit lumină şi speranţă prin multele biserici construite din temelie, prin multe canonizări de sfinţi români, prin reintroducerea religiei în şcolile publice, prin reactivarea asistenţei religioase a preoţilor de caritate în unităţile militare, în spitale şi în penitenciare, prin înfiinţarea multor centre social-filantropice pentru persoanele defavorizate, precum şi prin înfiinţarea de cabinete ori centre social-medicale, a spus Patriarhul Daniel.

Activitate pastorală:

În data de 16 septembrie 1962 a fost instalat ca Episcop la Arad (ales la data de 28 iulie ) unde a păstorit 10 ani (între decembrie 1969 – decembrie 1970, locțiitor de Episcop la Oradea).
La 25 februarie 1973 a fost înscăunat în funcția de Arhiepiscop al Craiovei și Mitropolit al Olteniei (28 ianuarie)
9 octombrie 1977 este data la care părintele Teoctist este în demnitatea de Arhiepiscop al Iașilor și Mitropolit al Moldovei și Sucevei (ales la 25 septembrie)
Începând cu luna iulie a anul 1980 și până în ianuarie 1982 a îndeplinit și funcția de locțiitor de Mitropolit al Ardealului.
După moartea Patriarhului Iustin (31 iulie 1986) a devenit locțiitor de Patriarh
La data de 9 noiembrie 1986 a fost ales, iar la 16 noiembrie a fost întronizat ca Arhiepiscop al Bucureștilor, Mitropolit al Ungrovlahiei și Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
În perioada 7-9 mai 1999 Patriarhul Teoctist a primit la București vizita Sanctității Sale Papa Ioan Paul al II-lea.

Ultimii ani de viață

După 21 ani de păstorire ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Părintele Teoctist a trecut la cele veșnice în data de 30 iulie 2007.

[cristiboss56]

În perioada 3-12 februarie, un grup de pelerini, ce reprezintă comunitatea română ortodoxă din Viena, călătorește împreună cu părintele Emanuel Nuțu într-un pelerinaj pe urmele Sfântului Apostol Pavel, în Grecia, la întâlnirea cu sfinții ale căror sfinte moaște se regăsesc în frumosul buchet de mănăstiri și biserici din vechea Eladă.

Credincioșii pelerini au înălțat rugăciuni în aceeași limbă cu cea a credin*cioșilor greci, cea a credinței, a iubirii și a dragostei.

Ajunși în capitala Greciei, pelerinii din Viena au înălțat rugăciuni în Catedrala Mitropolitană cu hramul Bunei Vestiri. Apoi, pelerinii au vizitat, plimbându-se la pas prin centrul istoric al Atenei, câteva dintre clădirile-simbol ale acestui oraș ce dăinuie din cele mai vechi timpuri. Astfel, au admirat obiective turistice, precum: Biblioteca Națională, Universitatea Națio*nală, Academia Națională, Muzeul de Numismatică, Parlamentul Greciei, Stadionul Olimpic, Poarta lui Adrian și Areopagul.

Pelerinajul a continuat cu închinarea în Mănăstirea Sfântului Patapie, grupul de pelerini admirând Canalul Corint și înălțând gânduri bune în Patras, Sfântului Andrei, pentru ca românii de pretutindeni să fie ocrotiți.

În cadrul pelerinajului a fost admirată insula Kefalonia, unde au citit Acatistul Sfântului Gherasim Kefalonitul în mănăstirea sa și pelerinii s-au închinat sfintelor sale moaște. Totodată, credincioșii au primit bucuria împlinirii visului de a cânta Maicii Domnului în sfânta mănăstire.

Cu gânduri românești, comunitatea ortodoxă din Viena este în pași de pelerinaj, pe urmele Sfântului Apostol Pavel, în Grecia. Un pelerinaj deosebit, cu mare încărcătură spirituală și emoțională.

[cristiboss56]

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a prezidat miercuri, 8 februarie 2017, ședința anuală a Adunării Naționale Bisericești.

La evenimentul ce a avut loc în Aula Teoctist Patriarhul a Palatului Patriarhiei din București au participat ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române și mireni din fiecare eparhie a Patriarhiei Române.

Evenimentul a debutat cu slujba de Te-Deum oficiată de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop vicar patriarhal la Catedrala de pe Colina Bucuriei. Răspunsurile liturgice au fost oferite de grupul Tronos al Patriarhiei Române.

În deschiderea ședinței, Patriarhul României a evidențiat eforturile financiare de susținere a operei social-filantropice a Patriarhiei Române în anul 2016, în contextul unui an dificil.

Pentru susținerea întregii activități de asistență socială și filantropică, inclusiv cheltuielile de personal și de întreținere, și pentru sprijinirea sinistraților, în anul 2016 la nivelul Patriarhiei Române s-au cheltuit aproape 96 milioane lei. Această sumă indică un progres față de anul trecut, dar și un mare efort pentru anul 2016, a spus Patriarhul României.

În cuvântul său, Ion Aurel Pop, Rector al Universităţii Babeş-Bolyai, a prezentat rolul unificator și de semănător al armoniei din Biserica Ortodoxă Română. Potrivit lui Ion Aurel Pop, dacă facem prea puțin pierdem unitate, iar dacă facem prea mult o stricăm.

Mai departe, profesorul Daniel Fonoage, unul din reprezentanții mirenilor din Arhiepiscopia Albei Iulia, a subliniat că Biserica trebuie să își consolideze poziția de bastion al valorilor creștine și morale.El a subliniat că Biserica are nevoie de o preoțime puternică al cărei glas să mângâie poporul.

În cadrul întrunirii s-a aprobat raportul întocmit de Consiliul Național Bisericesc și s-au formulat propuneri pentru dezvoltarea activităților Bisericii în anul 2017.

La finalul ședinței, Preafericirea Sa a mulțumit tuturor pentru implicarea și buna cooperare în realizarea operei social-filantropice a Bisericii.

Este o mare bucurie când vedem că în ciuda dificultăților s-a mers cu încredere în Dumnezeu, cu o bună cooperare între clerici și mireni, și am ajuns la rezultate frumoase. Mulțumim clerului și credincioșilor care iubesc Biserica, lucrează pentru unitatea ei și în același timp simt bucuria prezenței lui Hristos în sufletul lor, a spus Patriarhul României.

Adunarea Naţională Bisericească este organismul central deliberativ al Bisericii Ortodoxe Române pentru problemele administrative, sociale, culturale, economice şi patrimoniale. ANB este formată din toți ierarhii Sfântului Sinod și câte trei reprezentanți: un cleric și doi mireni, de la fiecare eparhie.

[cristiboss56]

Activitatea internă şi externă a Bisericii Ortodoxe Române în anul 2016, proclamat în Patriarhia Română drept Anul omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox şi Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti, este sintetizată şi prezentată din punct de vedere pastoral-liturgic şi administrativ, cultural-misionar şi social-filantropic.

I. ACTIVITATEA PASTORAL–LITURGICĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ

Printre evenimentele importante din viața Bisericii Ortodoxe Române în anul 2016, din punct de vedere pastoral-liturgic, evocăm:

activitățile sacramental-liturgice: 5.416 Sfinte Liturghii oficiate; 1.725 alte Sfinte Taine; 744 hirotonii de preoți și diaconi pentru parohii și mănăstiri; 220 sfințiri de biserici noi și 261 resfințiri de biserici restaurate; 3.384 ierurgii și slujiri misionare; 107 sfințiri și inaugurări de așezăminte eclesiale noi și 82 resfințiri de așezăminte eclesiale restaurate sau reparate; 7.053 vizite pastorale în parohii/filii, mănăstiri/schituri, școli teologice, așezăminte sociale și medicale; 467 prezidări de conferințe preoțești pastoral-misionare și administrative; 50 prezidări de sinaxe monahale eparhiale și mitropolitane; 412 vizite canonice efectuate de Patriarhul României și de ceilalți membrii ai Sfântului Sinod, precum și schimburi de vizite frățești și pelerinaje cu sfinte moaște efectuate de ierarhi în alte eparhii; 541 participări și susțineri de comunicări la conferințe, simpozioane, seminarii (în țară – 421 și în străinătate – 120); acordarea de audiențe zilnic, precum și 1.215 zile activitate de teren desfășurată de episcopii-vicari și arhiereii-vicari;
coliturghisirea Patriarhului României, în Catedrala mitropolitană Sfântul Mina din Heraklion (19 iunie, Duminica Pogorârii Sfântului Duh), cu Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe Autocefale prezenți în Creta la Sfântul şi Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe (16-26 iunie 2016);
coliturghisirea Patriarhului României, în biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel din Chania (26 iunie, Duminica Tuturor Sfinţilor), cu Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe autocefale prezenţi la Sfântul şi Marele Sinod din Creta;
săvârşirea Sfintei Liturghii în limba română la Mănăstirea Gonia din Creta, de către Preasfinţitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, înconjurat de preoţi şi diaconi din delegaţia Bisericii Ortodoxe Române prezentă la Sfântul şi Marele Sinod din Creta, în prezenţa Patriarhului României şi a celorlalţi ierarhi ai delegaţiei române. La Sfânta Liturghie au asistat şi Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic, Preafericitul Părinte Teofil III, Patriarhul Ierusalimului, Preafericitul Părinte Irineu, Patriarhul Serbiei, şi membri ai altor delegaţii (23 iunie);
săvârşirea primei Sfintei Liturghii la Catedrala Mântuirii Neamului – Catedrala Naţională de către Patriarhul României, înconjurat de ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române şi ai unor Biserici Ortodoxe surori (4 septembrie), cu prilejul Întâlnirii Tinerilor Ortodocși din toată lumea, care a avut loc la București, în perioada 1-4 septembrie;
participarea Patriarhului României la manifestările prilejuite de comemorarea a 300 de ani de la moartea martirică a Sfântului Ierarh Antim Ivireanul (1716-2016): săvârşirea Sfintei Liturghii, la Catedrala Patriarhală, cu prilejul sărbătorii Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul, împreună cu Preafericitul Părinte Ioan al X-lea, Patriarhul Antiohiei şi al Întregului Orient, şi cu Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Mitropolit de Rustavi, Georgia (27 septembrie); resfințirea bisericii Mănăstirii Antim din Bucureşti, sfințirea picturii noi a clopotniței din incinta mănăstirii și binecuvântarea noului muzeu al mănăstirii (26 septembrie); sfințirea bisericii Mănăstirii Antim din Râmnicu-Vâlcea și proclamarea canonizării Sfinților Cuvioși Daniil și Misail de la Mănăstirea Turnu și Meletie și Neofit de la Mănăstirea Stânișoara (28 septembrie);
vizita la Patriarhia Română, a unei delegații a Bisericii Ortodoxe a Greciei, care a adus, spre închinare, racla cu părticele din moaştele Sfântului Arhidiacon Ştefan, întâiul Mucenic, la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor (22-28 octombrie);
mai multe vizite ale unor ierarhi din alte Biserici Ortodoxe surori în eparhiile Patriarhiei Române;
ridicarea în rang a Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Nicolae, Arhiepiscopul celor două Americi, ca Mitropolit ortodox român al celor două Americi. Ceremonia de ridicare în rang a Înaltpreasfinţitului Părinte Nicolae a fost oficiată de Patriarhul României duminică, 30 octombrie, la Catedrala Patriarhală din București, după săvârșirea Sfintei Liturghii;
alegerea Preasfinţitului Părinte Ioan Casian de Vicina, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei celor două Americi, în demnitatea de Episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a Canadei (28 octombrie 2016);
trecerea la cele veşnice a Arhiepiscopului Iustinian al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului (30 octombrie);
alegerea Preasfințitului Părinte Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, în demnitatea de Episcop al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului (16 decembrie);
întronizarea Preasfințitului Părinte Iustin Episcop al Maramureșului și Sătmarului a avut loc în data de 27 decembrie, la Baia Mare, în Catedrala episcopală;

[cristiboss56]

aprobarea textelor slujbelor și acatistelor Sfinților nemțeni, canonizați de Sfântul Sinod în ședința de lucru din 5-7 martie 2008;
aprobarea canonizării lui Iacob Putneanul, Mitropolitul Moldovei (zi de pomenire 15 mai);
aprobarea canonizării Cuvioșilor Sila, Paisie și Natan de la Mănăstirea Sihăstria Putnei (zi de pomenire 16 mai);
aprobarea textelor slujbelor Sfinților Cuvioși Ioan Casian și Gherman din Dobrogea și ale Sfinților Ierarhi Bretanion și Teotim, Episcopii Tomisului;
inițierea traducerii în limbile engleză, franceză, germană, italiană și spaniolă a slujbelor Sfântului Botez și Sfintei Cununii;
aprobarea introducerii în cărțile de cult a unor Îndrumări privind înmormântarea pruncilor nebotezați;
aprobarea privind publicarea Mineiului și Acatistierului Sfinţilor Români;
înscrierea în Calendarul bisericesc al Bisericii Ortodoxe Române a Sfintei Mucenice Agnia (zi de pomenire 21 ianuarie);
aprobarea textului Acatistului Sfântului Mucenic Iuliu Veteranul (zi de pomenire 27 mai);
aprobarea textului Acatistului Sfinților Doctori fără de arginți Chir și Ioan (zile de pomenire 31 ianuarie și 28 iunie);
aprobarea textului Acatistului Sfântului Mucenic Hermes din Bononia (zi de pomenire 31 decembrie);
aprobarea textului Acatistului Sfântului Apostol Timotei (zi de pomenire 22 ianuarie);
aprobarea unui model unitar și a unei rânduieli liturgice adecvate momentului solemn pentru depunerea jurământului la finalizarea celor trei niveluri de studii universitare: Licență, Master și Doctorat.
În plan administrativ, precizăm faptul că au fost organizate: 5 ședințe de lucru ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române; 1 ședință solemnă a Sfântului Sinod; 1 şedinţă de lucru a Consiliului Naţional Bisericesc; 1 şedinţă de lucru a Adunării Naţionale Bisericeşti; 41 de ședințe de lucru ale Permanenței Consiliului Național Bisericesc.

De asemenea, în cadrul activităţii canonice, juridice şi disciplinare, precum şi a procesului de analizare, elaborare, susținere sau punere în aplicare a unor acte normative care conțin prevederi referitoare la viaţa şi activitatea bisericii şi a cultelor recunoscute, amintim:

evaluarea de către Sfântul Sinod a inițiativei cetățenești de modificare a art. 48 din Constituția României, în sensul că familia este constituită prin căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie;
evaluarea importanței deciziei Marii Camere a CEDO în cauza Parohia Greco-Catolică Lupeni și alții împotriva României;
adoptarea de măsuri privind asociațiile și fundațiile care funcționează cu binecuvântarea (aprobarea scrisă) a Sfântului Sinod;
acordarea binecuvântării Sfântului Sinod pentru înființarea Asociației Juriștilor Ortodocși;
analiza evoluțiilor recente din România referitoare la receptarea Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe (Creta, 2016).
II. ACTIVITATEA CULTURAL-MISIONARĂ:

Principalele activități ale Bisericii Ortodoxe Române pe plan extern, raportate prin Sectorul relații bisericești şi interreligioase, au vizat, pe de o parte, legăturile sale tradiționale cu Bisericile Ortodoxe surori, iar, pe de altă parte, promovarea relațiilor de respect şi cooperare intercreştină şi interreligioasă, inclusiv prin intermediul comunităților ortodoxe române din străinătate, după cum urmează:

participarea Patriarhului României la Sinaxa Întâistătătorilor şi reprezentanţilor Bisericilor Ortodoxe Autocefale surori (Chambésy – Geneva, Elveția, 22-27 ianuarie); participarea delegației Bisericii Ortodoxe Române la lucrările Sfântului şi Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe (Academia Ortodoxă din Creta, 16-26 iunie); vizita în România a Preafericitului Părinte Patriarh Ioan al X-lea al Antiohiei şi Întregului Orient şi a unei delegații a Patriarhiei Georgiei (23 septembrie-1 octombrie), cu prilejul manifestărilor religioase şi culturale organizate la Patriarhia Română, în cadrul anului 2016 – Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti; vizita unei delegații a Bisericii Ortodoxe din Grecia, condusă de Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Gabriel, Mitropolit de Noua Ionie şi Filadelfia, la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor (22-28 octombrie);
participări ale unor ierarhi şi profesori de teologie la evenimente organizate de celelalte Biserici Ortodoxe surori: manifestările dedicate Sfântului Apostol Pavel (Veria, Grecia, 2-4 iunie); participarea la sfinţirea noii biserici din Bar, Muntenegru, Biserica Ortodoxă Sârbă (24-25 septembrie); reuniunea anuală a Reprezentanțelor Bisericilor Ortodoxe pe lângă Uniunea Europeană (CROCEU) (Nicosia, Cipru, 8-10 octombrie); participarea unei delegaţii a Patriarhiei Române la festivităţile prilejuite de aniversarea a 70 de ani de viaţa a Preafericitului Părinte Kiril, Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii (Moscova 19-23 noiembrie 2016);
participări ale unor reprezentanți ai Patriarhiei Române la: întrunirea plenară a Comisiei Mixte Internaţionale de Dialog Teologic între Biserica Ortodoxă şi Biserica Romano-Catolică (Chieti, Italia, 15-21 septembrie); întrunirea Internațională „Sete de Pace – Religii şi Culturi în dialog”, organizată de Comunitatea Sant’ Egidio (Assisi 18-20 septembrie); întrunirea Comitetului executiv al Consiliului Mondial al Bisericilor (Shanghai şi Nanjing, China, 17-23 noiembrie).

[cristiboss56]

Diaspora ortodoxă română a continuat să se organizeze şi să se dezvolte şi în anul 2016, în prezent fiind înregistrate 14 eparhii, cu 1.192 parohii şi filii, deservite de 1.025 clerici. De remarcat că, în cadrul acestor parohii şi comunităţi ortodoxe româneşti, au fost oficiate, în cursul anului 2016, un număr de aprox. 22.850 de botezuri, aprox. 3.300 de cununii şi 291 treceri la ortodoxie.

Dintre activitățile Bisericii Ortodoxe Române în plan Teologic-educațional din anul 2016, menționăm:

înfiinţarea unui departament pentru relaţia cu organizaţiile neguvernamentale bisericeşti de tineret, prin care s-a desfăşurat Programul naţional de tabere pentru tineret Tradiţie şi noutate (iulie-august 2016), în colaborare cu centrele mitropolitane, având ca beneficiari 170 tineri;
în perioada 1-4 septembrie 2016, a avut loc, la Bucureşti, Întâlnirea Tinerilor Ortodocşi din Toată Lumea, eveniment organizat de către Arhiepiscopia Bucureştilor, în colaborare cu Patriarhia Română, la care au participat 2.500 tineri;
acordarea unui sprijin unităţilor şcolare de către centrele eparhiale din Patriarhia Română, în valoare de 581.394 lei;
demersuri pentru înființarea unei extensii universitare, la Roma, a Facultății de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul din București, pentru specializarea Teologie Pastorală;
acordarea unui sprijin financiar din partea Patriarhiei Române, în vederea participării Corului Symbol la Festivalul-Concurs Internaţional Claudio Monteverdi, de la Veneţia (6-12 iulie 2016);
înfiinţarea bursei de merit Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul care să fie acordată de către fiecare ierarh al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, din fonduri personale, în cuantum de 200 de lei/lună, pentru trei elevi şi studenţi;
coordonarea Taberei Tradiţie şi noutate, organizată de Mitropolia Munteniei şi Dobrogei, 24-29 iulie 2016, Mănăstirea Înălţarea Sfintei Cruci – Caraiman;
pregătirea şi depunerea a trei proiecte educaţionale Alege şcoala!, în vederea obţinerii unei finanţări nerambursabile de la Fondul Social European, în Programul Operaţional Capital Uman (POCU) – 2014-2020;
organizarea Concursului Naţional de Creaţie Biserica şi Şcoala din sufletul meu (15 decembrie 2015-21 mai 2016), la care au participat 22.085 copii, în trei etape: protopopiat, eparhie şi naţională;
organizarea Concursului Naţional Icoana ortodoxă – lumina credinței, ediția a V-a (în parteneriat cu Sectorul Cultură și Patrimoniu Religios al Administrației Patriarhale, 1 februarie-21 mai 2016);
organizarea şi desfășurarea, în colaborare cu Facultatea de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul din Bucureşti, a Congresului Internațional de Teologie cu tema: Educația religioasă a tinerilor în contextul secularizării actuale, 3-7 septembrie 2016, Palatul Patriarhiei din București;
organizarea Congresului Naţional Hristos împărtăşit copiilor, ediţia a IX-a (Centrul Naţional pentru Formare Continuă Dumitru Stăniloae din Bucureşti, 19-21 septembrie 2016);
organizarea Festivalului–Concurs Național de Muzică Bisericească Lăudați pe Domnul!, ediția a IX-a (în parteneriat cu Societatea Română de Radiodifuziune, 1 martie-27 octombrie 2016);
publicarea suplimentului lunar Lumina Educaţiei al Ziarului „Lumina”;
în anul şcolar 2016-2017, în Patriarhia Română predau disciplina Religie 6.450 profesori, dintre care 4.393 titulari, 117 titulari de altă specialitate, care au în completarea normei ore de Religie și 1.940 suplinitori; 1.324 sunt clerici, 5.012 laici cu studii teologice şi 114 laici cu alte studii. Pentru dezvoltarea cooperării în vederea susținerii și îmbunătățirii orei de Religie, la nivelul întregii ţări s-au încheiat 6.123 parteneriate între parohii și școli, în cadrul cărora s-au desfășurat activități școlare și extrașcolare diverse;
în cadrul Patriarhiei Române funcţionează 28 seminarii teologice, cu diferite specializări: Teologie pastorală, Teologie patrimoniu cultural, Ghid turism religios, Filologie, Ştiinţele naturii, Ştiinţe sociale; 7 licee teologice ortodoxe; un liceu pedagogic şi un liceu tehnologic, având clase de teologie. În anul şcolar 2015-2016 au fost şcolarizaţi 5.500 elevi la nivel liceal; dintre cei 1.296 elevi în clasa a XII-a, 1.054 au obţinut diplomă de bacalaureat;
în cuprinsul Patriarhiei Române funcţionează 11 facultăţi de teologie (Bucureşti, Constanţa, Târgovişte, Piteşti, Iaşi, Sibiu, Alba Iulia, Cluj-Napoca, Oradea, Craiova, Arad) şi 4 departamente de teologie, incluse în cadrul altor facultăţi (Galaţi, Baia Mare, Timişoara şi Reşiţa);
în anul universitar 2015-2016, au fost şcolarizaţi 4.592 studenţi. În anul 2016 au absolvit 1.015 studenţi, iar în anul universitar 2016-2017 s-au înscris 1.189. În cadrul specializării Teologie Pastorală, au fost școlarizați 3.300 studenţi, iar 674 absolvenţi au obținut Diplomă de licenţă. În anul universitar 2015-2016, numărul masteranzilor a fost de 1.727, dintre care 696 absolvenți, iar în anul universitar 2016-2017 s-au înscris 1.013. Studiile de Doctorat se organizează în opt centre universitare, fiind înscrişi în prezent 250 doctoranzi, dintre care 107 în anul universitar 2016-2017. În anul universitar 2015-2016, 52 doctoranzi au obţinut titlul de Doctor în Teologie;
în anul universitar 2015-2016, au beneficiat de burse de studii în diferite instituţii de învăţământ din străinătate 37 studenţi teologi români. În același timp, au fost înscriși la facultăţile de teologie din cadrul Patriarhiei Române 95 cetăţeni străini şi etnici români, atât la studii universitare, cât şi post-universitare.

[cristiboss56]

În contextul Anului Omagial al Educației religioase a tineretului creștin ortodox și al Anului Comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul și al tipografilor bisericești, Sectorul Cultură şi Patrimoniu Religios a realizat mai multe emisiuni tematice la Radio TRINITAS şi TRINITAS TV, au fost publicate studii şi articole, iar activitatea de evidență a patrimoniului bisericesc mobil a continuat. Conform rapoartelor primite de la centrele eparhiale, au fost întocmite peste 91.037 fișe pentru obiectele de patrimoniu. În vederea protejării patrimoniului religios, în mai multe unități bisericești au fost reactualizate inventarele și au fost revizuite și îmbunătățite sistemele de securitate.

În cadrul Sectorului Cultură şi Patrimoniu Religios au fost întocmite fișele de obiect pentru cca 2.500 piese. Din punct de vedere juridic, pentru 53 dintre acestea s-au efectuat demersuri de clasare, constituindu-se astfel Tezaurul Colecției Patriarhiei.

De asemenea, a fost reabilitat și reorganizat Muzeul Mănăstirii Antim, pentru care a fost realizat şi Catalogul Colecției Muzeale de la Mănăstirea Antim. În același timp, s-au făcut mai multe demersuri pentru reorganizarea Colecției de artă bisericească a Patriarhiei Române, amenajându-se un nou depozit de conservare în incinta Mănăstirii Antim şi a fost realizat muzeul din cadrul Palatului Patriarhiei.

Comisia de Pictură Bisericească s-a întrunit în 8 ședințe de lucru, în care au fost examinate și soluționate un număr de 916 dosare, dintre care: 209 devize, 181 adjudecări, 245 cereri de înscriere, autorizare sau promovare, 126 recepții, 92 contracte și 63 dosare cu un conținut divers, care vizează competența Comisiei de Pictură Bisericească.

În anul 2016, Radioul TRINITAS al Patriarhiei Române a continuat să promoveze, în cadrul emisiunilor, informația culturală, religioasă, dar și din domeniile educațional și social. Au fost promovate acțiuni de voluntariat dedicate copiilor din spitale, cu dizabilități, celor din comunități sărace, dar și oamenilor fără adăpost și familiilor defavorizate. În grila de programe a fost introdusă emisiunea ÎNTREBĂRILE ADOLESCENȚEI, realizată în parteneriat cu Asociația „Părinți pentru Ora de Religie” şi Protoieria Sector 3 Capitală.

Pentru promovarea valorilor identitare şi tradiţionale româneşti, Radio TRINITAS a primit Diploma Muzeului Satului „Dimitrie Gusti”, cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la inaugurarea Muzeului Satului, precum şi un Premiu acordat de Muzeul Național Cotroceni în cadrul Galei aniversare – „Muzeul Național Cotroceni – 25 de ani de existenţă în cultura românească”.

Televiziunea TRINITAS a Patriarhiei Române a informat opinia publică despre evenimentele bisericeşti, lucrarea pastoral-misionară, socială, educaţională şi culturală a Bisericii, aducând în atenția publicului istoria, cultura şi tezaurul de credinţă şi spiritualitate creștină românească în context european. Cea mai importantă realizare din anul 2016 a fost lansarea Jurnalului TRINITAS într-un nou format, având o abordare nouă în ceea ce privește structura și conținutul știrilor și o deschidere mai largă asupra subiectelor de actualitate din societate cu impact asupra vieții religioase.

Pentru profesionalismul mediatic, TRINITAS TV a primit Diploma Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” – 80 de ani și Distincția UNESCO.

Activitatea Publicațiilor LUMINA din anul 2016 s-a împlinit prin ediţiile tipărite şi ediţiile on-line pe site-urile www.ziarullumina.ro, www.vestitorulortodoxiei.ro şi www.fototecaortodoxiei.ro. A fost consolidată structura organizațională (resurse umane şi tehnologie informaţională) şi s-a intensificat receptivitatea editorială faţă de teme de actualitate ale vieţii bisericeşti şi actualităţii sociale. Având în vedere preocuparea Bisericii pentru extinderea operei social-filantropice şi pentru cultivarea spiritului creştin de milă şi solidaritate interumană, într-o societate care devine tot mai individualistă, secularizată şi dominată de atitudini şi comportamente consumiste, Publicaţiile LUMINA au adus în atenţia publicului cititor activităţile eparhiilor, parohiilor şi mănăstirilor prin care iubirea milostivă este împărtăşită prin fapte şi gesturi de întrajutorare. Din toamna anului 2016 este publicată sistematic, de două ori pe săptămână (luni şi joi), rubrica „Filantropia Bisericii”, în care sunt prezentate instituţii şi activităţi caritabile desfăşurate de unităţile bisericeşti din toată ţara. Prin ediţiile print, cu un tiraj zilnic de aproape 23.000 exemplare şi un tiraj difuzat în 2016 de peste 7 milioane exemplare, Ziarul „Lumina” şi Lumina de Duminică se situează pe locul 3 în clasamentul cotidienelor naţionale.

Activitatea Agenţiei de ştiri Basilica s-a concretizat în numărul mare de ştiri, interviuri, documentare şi fotografii, publicate pe site-ul www.basilica.ro. Au fost postate 6000 articole referitoare la viaţa Bisericii Ortodoxe Române, dintre care peste 500 articole au fost traduse în limba engleză. S-a remarcat o creştere cu peste 50% a numărului de accesări faţă de anul 2015, ceea ce denotă un interes sporit faţă de evenimentele mediatizate pe site-ul Agenţiei de ştiri BASILICA.

Răspunzând cerințelor jurnalistice actuale, Agenţia de ştiri BASILICA este prezentă, începând cu luna octombrie 2015, şi în reţelele de comunicare socială (social media). Paginile oficiale de Facebook (Agenţia de Ştiri BASILICA; Basilica News Agency), Twitter(@AgentiaBasilica; Twitter@BasilicaNews), Instagram (@agentiadestiribasilica) şi Google+ (Agenţia Basilica) ajută la diseminarea evenimentelor religioase, sociale şi culturale, cu precădere în rândul tinerilor, sprijinind astfel misiunea mediatică a Bisericii.

Biroul de Presă şi Relaţii Publice al Patriarhiei Române a redactat peste 70 comunicate de presă şi 10 drepturi la replică şi precizări, iar membrii Biroului de Presă al Patriarhiei Române au participat la peste 100 interviuri, emisiuni și conferințe.

Ca rezultat al intensificării cooperării Biroului de Presă al Patriarhiei Române cu birourile de presă ale eparhiilor Bisericii Ortodoxe Române, dar și cu instituțiile media laice, în anul 2016, s-a constatat o creștere a volumului de informație privind activitatea publică a Bisericii Ortodoxe Române reflectată în mass-media românească și internațională, fapt care a coincis cu o revenire a încrederii în Biserică la cotele pe care le avea înainte de luna noiembrie 2015, respectiv 71%, conform datelor oferite de sondajul Agenției de Rating Politic dat publicității la începutul lunii octombrie 2016.

Pentru Institutul Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române (Edituri și Tipografii), din punct de vedere statistic, anul 2016 se prezintă astfel: au fost tipărite 158 titluri carte, dintre care 102 titluri noi (dintre acestea 54 titluri de carte teologică, 42 titluri de carte de cult şi 6 titluri de carte patristică) şi 13 numere noi din revistele centrale.

În total, Tipografiile Patriarhiei Române au tipărit, împreună, 413.620 exemplare carte (253.630 exemplare carte şi 159.990 reviste). De asemenea, au fost executate: 168.610 ex. broşuri, ghiduri şi pliante, 334.370 ex. cărţi de rugăciuni, acatiste şi prohoade, 87.500 ex. pastorale, 5.320 ex. felicitări, 200.863 ex. calendare foi, 253.188 ex. calendare agendă, 59.776 ex. calendare birou, 53.942 ex. calendare de perete cu spiră, 8.557 ex. calendare cu însemnări, 304.553 ex. icoane (de diverse dimensiuni) – Biblii (în diferite formate), Ziarul „Lumina”, Lumina de Duminică, cu suplimentele Lumina Pelerinului, Lumina Literară şi Artistică şi Lumina cărţilor –, dar şi lucrări primite din exterior.

Între lucrările mai importante de la Atelierele Institutului Biblic, în anul 2016, menționăm: realizarea a patru racle din argint de dimensiuni mari, pentru: Mănăstirea Antim din Bucureşti, Mănăstirea Antim din Râmnicu Vâlcea, Biserica Sfântul Spiridon – Nou din Bucureşti, Mănăstirea Izbuc – Oradea; şi o raclă din argint de dimensiuni medii pentru moaştele Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu, oferită de Patriarhul României Mănăstirii Sfântul Pavel din Muntele Athos. De asemenea, a fost realizat un chivot din argint de dimensiuni mari, macheta Catedralei Ortodoxe Române din Madrid, pentru Episcopia Ortodoxă Română a Spaniei şi Portugaliei, precum şi alte obiecte liturgice din argint, din argint filigranat, aurite sau din metal comun, pentru mai multe biserici sau mănăstiri.