Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

Mântuitorul Iisus Hristos nu fericeşte pe cei care sunt nerecunoscători, ci pe cei care sunt recunoscători şi mulţumesc lui Dumnezeu pentru binefacerile primite de la El, a transmis credincioşilor duminică Patriarhul României.

Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a rostit un cuvânt în Duminica celor zece leproşi (15 ianuarie 2017), după Sfânta Liturghie, la Paraclisul Reşedinţei Patriarhale cu hramul Sfântul Grigorie Luminătorul.

Părintele Patriarh a spus că leproşii sufereau foarte mult de singurătate şi de umilire, iar cei care se vindecau aveau datoria de a se arăta preoţilor.

Evanghelia de astăzi ne arată că Mântuitorul Iisus Hristos S-a întâlnit cu zece leproşi excluşi din comunitate, care stăteau departe de oameni şi nu se atingeau de semenii lor, deoarece boala lor era una grea şi se putea transmite uşor. Oamenii leproşi în Vechiul Testament aveau un regim special de izolare faţă de oamenii sănătoşi, întrucât boala aceasta incurabilă provoca descompunerea lor treptată, prin căderea unor părţi din corpul lor, deşi erau încă vii. Fiind izolaţi, leproşii sufereau foarte mult de singurătate şi de umilire, având obligaţia de a spune: „necurat, necurat” (Lev. 13, 45), ca oamenii sănătoşi să nu se apropie de ei. Dacă totuşi unii se vindecau printr-o minune, datorită milostivirii lui Dumnezeu şi a credinţei lor puternice, atunci cei vindecaţi aveau obligaţia de a merge la preoţi şi a se arăta lor. De ce? Pentru că preotul avea cunoştinţe precise privind semnele manifestării bolii şi putea stabili dacă boala este lepră cu adevărat sau altă afecţiune şi dacă vindecarea de lepră era una certă (cf. Lev. cap. 13).

Numai când trecem prin necazuri, prin boli sau ispite, atunci cerem în mod stăruitor ajutorul lui Dumnezeu, mai spune Patriarhul Daniel, dar îndată ce am scăpat de suferinţă, de sărăcie, de necaz, uităm de Dumnezeu.

Însă Mântuitorul Iisus Hristos nu fericeşte pe cei care sunt nerecunoscători, ci pe cei care sunt recunoscători şi mulţumesc lui Dumnezeu pentru binefacerile primite de la El. Omul credincios şi demn mulţumeşte permanent lui Dumnezeu pentru că trăieşte în creaţia lui Dumnezeu şi o foloseşte, adică foloseşte aerul, apa, pământul, căldura soarelui şi toate cele făcute de Dumnezeu pentru a susţine viaţa umană.

Suntem datori să aducem recunoştinţă şi mulţumiri lui Dumnezeu şi semenilor pentru binefacerile primite, a conchis Preafericirea Sa.

În această Duminică a Evangheliei vindecării celor zece leproşisuntem chemaţi să arătăm recunoştinţă, să aducem rugăciuni de mulţumire Preasfintei Treimi pentru darul vieţii noastre, pentru sănătate şi pentru tot ajutorul primit în viaţă. Totodată, Evanghelia de astăzi ne cheamă să mulţumim părinţilor după trup care ne-au născut şi crescut, educatorilor, învăţătorilor, profesorilor şi duhovnicilor care ne-au format intelectual şi duhovniceşte, precum şi tuturor celor care ne-au ajutat în vreme de boală, de necaz sau de nevoie. Aşadar, să mulţumim tuturor celor care prin cuvânt şi faptă ne transmit binecuvântarea şi iubirea lui Dumnezeu pentru noi, spre slava Preasfintei Treimi şi mântuirea noastră. Amin!

[cristiboss56]

Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a sfințit în dimineaţa zilei de 15 ianuarie 2017 racla în care a fost așezat un fragment din moaștele Sfintei Mironosițe Maria Magdalena.

Slujba a fost oficiată în biserica Sfântul Cuvios Antonie cel Mare şi Sfântul Cuvios Ioan Casian din Sectorul 4 al Capitalei, unde vor rămâne permanent.

Părintele Episcop a spus că locașul de cult a primit, cu acest prilej, și al treilea hram: Sfânta Mironosiță Maria Magdalena.

Sfânta Maria Magdalena va fi şi ea ocrotitoarea bisericii dumneavoastră, alături de Sfântul Antonie cel Mare şi Sfântul Ioan Casian, fiind al treilea hram pentru că un fragment din moaştele sale vor fi aşezate aici. Sfânta este cea care L-a urmat pe Domnul, L-a slujit până la capăt şi a mers cu El până la cruce. Apoi, a dus cuvintele pe care le-a auzit împreună cu Apostolii în diferite locuri vorbind despre iubirea Sa nemărginită şi despre faptul că L-a văzut înviat, ea bucurându-se prima de vederea Mântuitorului înviat din morţi, a subliniat ierarhul, potrivit Radio Trinitas.

Credincioşilor prezenţi Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor le-a vorbit şi despre recunoştinţă.

Evanghelia de astăzi, dreptmărtori creştini, ne îndeamnă să fim recunoscătri faţă de Dumnezeu şi cel mai înalt semn al recunoaşterii noastre este tocmai participarea la Sfânta Liturghie. Euharistia este slujba de mulţumire pe care o aducem lui Dumnezeu. Cine nu vine la liturghie (n. red.: în fiecare duminică şi sărbătoare), nu numai o dată pe an sau o dată la câţiva ani, îşi arată prin absenţa lui nerecunoştinţa faţă de Dumnezeu, a mai precizat Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul.

***

După Înălţarea la cer a Domnului, Maria Magdalena a pornit alături de Sfinţii Apostoli la răspândirea credinţei, semănând în suflete cuvântul dumnezeiesc pe care-l auzise din însăşi gura lui Hristos. De aceea, ea este numită şi întocmai cu Apostolii. O tradiţie ne spune că în apostoleasca ei strădanie, Maria Magdalena a ajuns până la Roma, unde s-a înfăţişat înaintea împăratului Tiberiu (14-37), vorbindu-i despre nedreapta moarte a lui Iisus Hristos şi despre Învierea Lui, iar în drumul ei de întoarcere de la Roma s-a oprit la Efes, slujind Sfântului Apostol Ioan în ostenelile lui de răspândire a cuvântului lui Dumnezeu. Şi aşa, nevoindu-se, a adormit în Domnul, fiind înmormântată la Efes.

[cristiboss56]

În Duminica a 29-a după Rusalii, 15 ianuarie 2017, credincioșii din Buzău au participat în număr mare la Sfânta Liturghie săvârșită de Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei, în biserica Buna Vestire – Banu din oraș. Răspunsurile la strană au fost date de Grupul psaltic misionar Sfântul Roman Melodul al Eparhiei, după cum ne-a precizat Dragoș Olteanu, Consilier mass-media și purtător de cuvânt al Eparhiei.

În cuvântul de învățătură, ierarhul a explicat semnificațiile fragmentului evanghelic citit la Sfânta Liturghie care ne-a înfățișat minunea vindecării celor zece leproși (cf. Luca 17, 12-19). Înaltpreasfinția Sa a precizat că samarineanul vindecat de lepră este un model de recunoștință pentru toți oamenii, întrucât a fost singurul dintre cei zece leproși vindecați care s-a întors să-I mulțumească Binefăcătorului său, Mântuitorul Iisus Hristos.

De câte ori primim o binefacere din partea lui Dumnezeu, se cuvine să-I mulțumim cu recunoștință, pentru bunătatea și iubirea Sa față de oameni. Dar, ce este recunoștința? Plecând de la însăși etimologia cuvântului, recunoștința este virtutea prin care omul recunoaște că i s-a făcut un bine și simte nevoia de a mulțumi, în cuvânt și faptă, binefăcătorului său, respectiv, semenului său și, mai ales, lui Dumnezeu. Numai că, reflectând, în sinea noastră, la această virtute care înnobilează sufletul uman, constatăm, cu tristețe, că ne aflăm, de cele mai multe ori, la opusul ei, și anume, în starea de egoism, mândrie, nemulțumire și nesimțire duhovnicească, a spus Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Ciprian.

***

Biserica Banu din Buzău, monument istoric şi de artă, a fost ctitorită de vistierul Andronic Cantacuzino în anul 1571, pe locul alteia mai vechi. În luptele lui Vasile Lupu cu domnitorul Matei Basarab, din 1637-1639, locașul de cult a fost ars. Actuala biserică a fost zidită de Adriana, văduva vornicului Şerban Cantacuzino, în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, fiind terminată în anul 1722, sub domnia lui Nicolae Mavrocordat. A funcționat ca mănăstire până în 1877, când a devenit biserică de parohie. Sfântul locaș adăpostește o icoană a Maicii Domnului, în stil bizantin, poleită cu aur. Această icoană făcătoare de minuni, care provine din Sfântul Munte Athos, de la Mănăstirea Dionisiu, a fost adusă de monahi greci, în anul 1503.

[cristiboss56]

Biserica Domnească de la Curtea Veche (Paraclis Patriarhal) din Capitală își va sărbători marți, 17 ianuarie 2017, ocrotitorul spiritual, pe Sfântul Antonie cel Mare.

Manifestările dedicate sărbătorii au debutat luni, 16 ianuarie 2017, când sute de bucureșteni au luat parte la procesiunea cu icoana făcătoare de minuni a Sfântului Antonie.

Icoana a fost purtată până la locul fostei biserici Sfântul Anton-Pușcărie unde a fost oficiată slujba Acatistului. În continuare, icoana a fost așezată într-un spațiu special amenajat lângă Biserica Domnească, informează Radio Trinitas.

În ziua hramului, Sfânta Liturghie va fi oficiată de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

***

Sfântul Antonie cel Mare a trăit în secolul al III-lea și începutul secolului al IV-lea. Născut în satul Coma din Egiptul de Mijloc în anul 251, acest mare luminător al credinței a fost fiul unor țărani creștini înstăriți. Pe când Antonie avea 20 de ani, după moartea părinților săi, și-a împărțit averea la săraci, și-a încredințat sora unei comunități de fecioare și s-a retras în singurătate.

După ce s-a nevoit o perioadă într-o colibă de lângă satul natal, sub povățuirea unui ascet mai bătrân, Antonie s-a mutat într-un mormânt păgân; apoi, pe când avea 35 de ani, Sfântul Antonie s-a mutat într-un loc numit Pispir, la marginea deșertului. Aici a locuit sfântul timp de 20 de ani, până când ucenicii săi l-au silit să părăsească acest loc. Acum Antonie devine deja părintele duhovnicesc al multor călugări din diversele comunități monastice din pustia egipteană, cele mai vestite fiind cele din Nitria și Sketis.

După ce în anul 310 face o călătorie la Alexandria pentru îmbărbătarea creștinilor prigoniți din cauza persecuției lui Maximin, Antonie se stabilește în 312 în adâncul deșertului, pe muntele Kolzim. Aici a rămas sfântul până la sfârșitul vieții, împreună cu doi ucenici, părăsind locul doar pentru a-și vizita discipolii și pentru a doua sa călătorie la Alexandria, în sprijinul Sfântului Atanasie cel Mare, persecutat de susținătorii ereticului Arie. Sfântul Antonie a trecut la cele veșnice în anul 356 la vârsta de 105 ani.

[cristiboss56]

Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a oficiat duminică, 15 ianuarie 2017, Sfânta Liturghie la Mănăstirea Sfânta Ana Rohia. În aceeași zi a hirotesit și instalat pe Arhimanditul Macarie Motogna ca stareț al obștii monahale, informează site-ul oficial al eparhiei.

În cuvântul rostit, ierarhul a vorbit despre recunoştinţa pe care oamenii trebuie s-o aibă faţă de Dumnezeu şi de semeni.

După Sfânta Liturghie, Preasfinţitul Părinte Iustin a hirotesit şi instalat cel de-al doisprezecelea stareţ al Mănăstirii Sfânta Ana din Rohia, în persoana Arhimandritului Macarie Motogna.

Preasfinţitul Părinte Iustin, i-a înmânat Părintelui Macarie Motogna Decizia şi toiagul de stareţ şi l-a prezentat obştii şi credincioşilor ca întâistătător al Mănăstirii şi părinte al lor. Pentru activitatea culturală desfăşurată, Preasfinţitul Părinte Iustin i-a conferit stareţului mănăstirii distincţia Crucea Sfântul Iosif Mărturisitorul.

La final a fost oficiată o slujbă de pomenire în cadrul căreia au fost pomeniți Arhiepiscopul Justinian, foștii stareți ai mănăstirii, dar și poetul Mihai Eminescu.

***

Arhimandritul Macarie Motogna s-a născut la 4 august 1974 în localitatea Breaza, judeţul Bistriţa-Năsăud, într-o familie cu şapte copii. Este absolvent al Seminarului Teologic Ortodox din Cluj-Napoca, licenţiat al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Oradea şi doctor în istorie la Institutul George Bariţiu din Cluj-Napoca.

La vârsta de 15 ani a intrat în obştea Mănăstirii Rohia, fiind primit de către ieromonahul Iustin Hodea, actualul Episcop al Maramureşului şi Sătmarului. În data de 19 septembrie 1993 a fost hirotonit diacon, în 8 mai 1994 preot, iar în 28 iunie 1994 a fost tuns în monahism primind numele de Macarie. În 2001 a fost hirotesit Protosinghel, iar în 12 aprilie 2009 a primit rangul de Arhimandrit. A trecut prin toate ascultările monahale, iar în data de 11 ianuarie 2011 a fost numit egumen al Mănăstirii Sfânta Ana Rohia.

[cristiboss56]

Biserica Sf. Anton – Curtea Veche din Capitală a devenit neîncăpătoare, marţi, 17 ianuarie 2017, de credincioşii care au dorit să se roage la protectorul lăcaşului de cult: Sfântul Antonie cel Mare sărbătorit astăzi. Slujba Sfintei Liturghii la acest moment deosebit din viaţa parohiei a fost oficiată de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

Păstorul spiritual s-a adresat celor prezenţi şi le-a spus că Sfântul Antonie cel Mare, din cei 105 ani de viaţă pe care Dumnezeu i-a dăruit, aproape 90 i-a petrecut în priveghere, post şi rugăciune, devenind astfel un îndrumător al călugărilor.

Puţini dintre noi ar mai accepta o astfel de viaţă închinată Domnului, o astfel de trăire dusă cu toată inima până la sfârşitul zilelor lui şi închinată Stăpânului a toate. De aceea, Sfântul Antonie cel Mare a rămas îndrumător al călugărilor şi următor al lui Ilie Tesviteanul şi al lui Ioan Botezătorul, aşa cum am auzit în cântarea troparului, pentru că el s-a asemănat prin postul şi lucrarea sa duhovnicească cu marii profeţi din Vechiul Legământ care anunţau de fapt această viaţă pustnicească, a spus ierarhul.

Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor s-a rugat Sfântului să mijlocească pentru credincioşi înaintea Tatălui nostru Cel din Ceruri.

Îi înălţăm Sfântului Cuviosului Părintelui nostru Antonie smerită rugăciune, rugându-l să mijlocească înaintea Preabunului Dumnezeu pentru noi şi să ducă rugăciunile acestei obşti şi ale tuturor celor care îl cinstesc pe el înaintea Părintelui Ceresc, a adăugat Părintele Episcop.

Credincioşii care au participat astăzi au avut posibilitatea de a se închina Icoanei făcătoare de minuni a Sfântului Antonie cel Mare care este prezentă de peste 165 ani în această Biserică.

Aflată în centrul istoric al Capitalei, Biserica Domnească Sfântul Anton – Curtea Veche este unul dintre cele mai vizitate lăcașuri de cult din București.

[cristiboss56]

Biserica Ortodoxă îi cinstește miercuri, 18 ianuarie 2017, pe Sfinţii Atanasie şi Chiril. La această dată, Biserica Bucur Ciobanul din Capitală își sărbătorește hramul.

Cu acest prilej, numeroși credincioși au participat, în ajunul sărbătorii, la slujba Vecerniei, informează Radio Trinitas.

Situată în vecinătatea Mănăstirii Radu Vodă, biserica a fost salvată de la demolările din perioada comunistă.