![]() |
![]() |
|
|
|
|
|
#1
|
||||
|
||||
|
Există presiuni pentru ca definirea familiei în Constituție să fie amânată sine die. Inițiativa noastră este în Senat, este încă suficient timp pentru a fi votată. Se va auzi strigătul celor 3 milioane de români mai tare decât șoaptele din culise, acum, înainte de alegerile electorale?
Mai sunt 4 săptămâni până când venim să votăm!
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
|
#2
|
|||
|
|||
|
Se va auzi, DACA printre acestia vor fi macar 10 care au tinut post si rugaciune, cu inima infranta si smerita inaintea Bunului Dumnezeu.
Se va auzi, DACA printre motivele strigatului se afla si iubirea de aproapele. Se va auzi, DACA vor fi macar 10 in familia carora nu au fost ucisi pruncii, inca nenascuti. Se va auzi, DACA vor fi macar 10 care nu au furat, nu s-au razvratit, nu au mintit, nu s-au laudat, nu s-au inchinat la idoli, nu si-au neglijat saracii, vaduvele si pe toti cazutii intre spini. Se va auzi, DACA vor fi macar 10 cu frica lui Dumnezeu, smeriti asa cum sunt dreptii. Dar daca nu vor fi nici macar 10 bineplacuti Domnului, ma tem ca Domnul nu ii va auzi si ca vor urla in desert. Si altele, inca mai mari ca acestea, sa se pregateasca sa intampine. Cu inima infranta si smerita, cu bucurie, ca din Mana Domnului - plata pentru rusinea care a ajuns acest popor, altadata unul plin de cinste si de bogatie, in istoria lumii si inaintea lui Dumnezeu. |
|
#3
|
||||
|
||||
|
Citat:
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
|
#4
|
|||
|
|||
|
Citat:
Mda, banuiam eu ceva... Desi cred ca sunt, totusi. Sper asta! In cazul asta, parerea mea e sa te pregatesti, ca tot devii curind pensionar si ai mai mult timp liber pentru plimbari, sa rulezi pe la paradele gay in viitorii ani. Acesta e, printre altele, rodul demagogiei sustinute pe care am practicat-o noi, romanii asazis crestini, in ultima jumatate de veac. Ni s-a intors minciuna inapoi, ca sa nu mai credem ca Dumnezeu e un cocolos de hartie pe care scriem noi ce vrem si cum vrem. Noi, care am ramas in istorie ca popor al Maicii Domnului, noi care eram pusi de Hristos In Gradina Maicii Lui, noi care am dat milioane de martiri, noi am ajuns de rasul lumii. S-ar fi cuvenit sa stim bine si sa tinem cu pretul vietii la unele ca acestea: Dumnezeu nu e al mitarnicilor si al hotilor de profesie, nici al oierilor bisnitari, nici al faraonilor de malu'marii. Dumnezeu nu e al smecherasilor care isi inchipuie ca Il detin. Dumnezeu e cu cei smeriti si blanzi la inima, cu cei ingaduitori cu aproapele, cu cei jertfelnici si milostivi, iar nu cu prefacutii. Dumnezeu nu e al celor care iau cu amandoua mainile, ci al celor ce dau si camasa de pe ei pentru aproapele. Dumnezeu e Domnul milei, e Domnul dragostei curate, nu al cateilor lingusitori care pupa unde au scuipat. Acesta e Dumnezeu, pe Care noi nu il mai cunoastem si pe Care am crezut ca Il putem inlocui cu un dumnezeu inchipuit. Dar nu am reusit si nu vom reusi in veac! Demagogia noastra trambitata pompos, triumfalismul nostru ieftin si badaran este intuneric pur. Lumina il strabate cand voieste si ajunge in inima celor care O cauta. Nu avem nici o putere, desi ne-am bucurat mereu de un surogat mincinos al Ei. Si desi ne-am preumblat toata viata prin biserici, parindu-ne ca ele sunt dupa chipul si asemanarea noastra, putini dintre noi au urcat in Arca Bisericii. Pentru ca n-am iubit Mila si Intelepciunea, ci numai izbanda inchipuita, plina de aroganta si de toata rautatea. Pentru aceasta nici copiii nu ne iubesc, nici sarmanii, nici ingerii lui Hristos. Cu totii fug de noi dar nu bagam de seama, in orbirea noastra neasemuita, zornaitoare. Am dat sfinti dar nu am bagat de seama cat ne dispretuiau acestia. Din pricina noastra ei au fugit in pustie sau aiurea, pana la capatul lumii; din pricina noastra ei, carora nu meritam nici sa le atingem sandaua, au suferit mari prigoniri si dureri, pana au ajuns in adancurile iadului. Dar pentru ca Domnul i-a gasit diferiti de noi, i-a miluit si i-a inviat iar ei, in marea lor iubire, ne-au primit iarasi in inima lor si ne-au alinat, ne-au invatat, ne-au crescut. Stiindu-ne masura, stiindu-ne rautatea, ne-au purtat cum isi poarta parintii copilul cel nebun, orb ori olog - cu toata dragostea, cu toata suferinta, cu toata nadejdea in Mila Domnului... Dar nu i-am inteles, nu i-am ascultat si ne-am crezut asemenea lor. Sarmani inchipuiti!... Nu stim Puterea lui Dumnezeu. Iar Domnul e aproape! |
|
#5
|
||||
|
||||
|
Citat:
Am cu cine imi petrece timpul liber , cu soția, cu nepoții , cu nora si fimiu , oricum avem familie mare si multe bucurii ne asteaptă ca so până acum dealtfel. Bucurii :)
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
|
#6
|
|||
|
|||
|
Citat:
Care postesc si se roaga, cred si actioneaza. Doamne ajuta necredintei mele! |
|
#7
|
|||
|
|||
|
Citat:
Pregătiți-va pentru acestea, și pentru mai rău. Cernerea este: "Vrei, Adame, sau nu vrei? Dacă vrei, ești cu mine, dacă nu, ți-am spus..." Vremea este a cernerii. Va trebui să pierdem pe mulți din randurile preoților și din numărul credincioșilor... Acum va trebui să se lămurească credința noastră; acum se va vedea, în sfârșit, ce va fi fost Biserică – și ce nu; acum – care va fi fost acel “popor binecredincios de pretutindenea” (cf. Liturghierelor recente), și ce anume va rămânea “neclatit de porțile iadului” (Mt. 16, 18)… și ce va trebui să cadă. Vremea este ca Biserica să se întoarcă întru ale sale, să ne reînvățăm mai multă încredere în Dumnezeu decât în cele văzute și “mai la îndemână“, și să ne sprijinim mai mult pe mijloacele lui Dumnezeu, decât pe mijloacele acestei lumi; iar aceasta, îndeosebi când aceste mijloace ne silesc să îmbrățișăm și atitudinile acestei lumi, punând deoparte, fie și provizoriu, poruncile lui Hristos. Că astăzi, de ne vom afla despărțiți de Hristos, ce ne vom face, de la noi înșine, când ne vor întâmpina “porțile iadului“ (Ier. 12, 5)? http://www.cuvantul-ortodox.ro/2008/...te-a-cernerii/ |
|
#8
|
|||
|
|||
|
Citat:
pretul unui razboi civil. Si cum ura romanului pentru aproapele sau este proverbiala si stiuta sa te pregatesti de prigoana, caci vom fi socotiti "teroristi" si din cauza unor ca noi poporul nu va avea de mancare, si asta dintr-un simplu motiv: Romania este falimentara din 2008 si traieste din imprumuturi doar pt a-si hrani populatia. Cu alte cuvinte straini decid cata paine mananci tu, familia ta, etc. Va veni momentul cand Bruxelles-ull va zice : "fie adoptati legea homosexualitatii fie muriti de foame". Ce cred eu ca sa va intampla: Campania mass-media: "Credinta spala creiere si inapoiaza societatea" In mass-media va incepe o campanie de spalare a creierului sustinuta cu dovezi falsificate ( se va adopta iarasi propagada comunista insa rebrenduita la vremurile actuale) in care i se va arata "poporului" ca adeveratii "vinovati" pentru starea de saracie sunt "cei care se pupa moaste " si "slavesc pe un Dumnezeu pe care nimeni nu l-a vazut" si din cauza unor inapoiati ca noi societatea are de suferit . Campania2: Apoi simultan tot in mass-media se va desfasora concomitent campania "Rusia prin religia ortodoxa incearca sa debranseze Romania de la valoriile Europeene.Ortodoxia trebuie starpita astfel incat sa inlaturam pericolul rusesc" Campania 1 va fi pt oamenii cu 4-8-12 clase de educatie. Campania 2 va fi pt oamenii cu facultate, masterate, doctorare(intelectuali). Astfel se vor invrajbi intre ele clasele sociale, ura pt aproape fiind cultivata si ridicata la statul de credinta, noua "dogma". Deci Cristi, eu personal daca as fi in locul tau, m-as ingrijora daca voi putea face fatza acestor provocari, ispite si presiuni venite din partea societatii, unde chiar partenerul de viata s-ar putea sa-ti spuna: "Mai renunta si tu La Dumnezeul tau ca sa avem ce manca maine, ca uite copii mor de foame iar la scoala ceilalti le spun ca-s idioti si cred in povesti cu ingeri si din cauza prostiei parintilor lor mor de foame" A venit vremea cand vom trai pe deplin incercarile descrise in Fericirile Sfantei si Dumnezeiesti Liturghii. Nu-i de mirare, ca cine isi va tine credinta pana la capat va fi mai mare ca primii sfinti. Vom avea de infruntat cumulat: Lot + Noe + Jertfa + Mucenicie. Atacurile pornind chiar din propria famlie si sfarsindu-se cu intreaga societatea civila apostaziata. D'asta sa-ti faci griji, si nu daca "trece legea sau nu trece" :)) Last edited by Copacel; 01.11.2016 at 01:26:28. |
|
#9
|
|||
|
|||
|
Citat:
Demagogia asta nu va prinde la saraci si resemnati (adica la majoritatea romanilor) ci va prinde, cum deja s-a constatat, tocmai la cei mai "scoliti", carora li s-a urcat modernismul la cap si cred in valorile "moderne", in libertate si drepturi, in confort si civilizatie etc. La cei care au inceput sa huzureasca si care vor mai mult huzur - la acestia prind astfel de sloganuri "explicative". La cei care, avind oarece scolaritate, au prins niste posturi caldute si cred ca asta-i tot - s-au capatuit. Dimpotriva, la cei saraci si obiditi (din fericire asta e tocmai majoritatea pe la noi), care au luptat uneori toata viata cu umilintele si suferinta si care isi mai pun nadejdea doar in Bunul Dumnezeu - smecheria asta nu va prinde. Sarmanii au deja experienta ajutorului dintre sarmani. Au si dispret pentru capatuiti si jnapani. Au si dorinta unei vieti curate, pentru ca suferinta fragezeste inima si astfel obiditii au oarece contact cu Hristos Cel dinlauntrul inimii. Apoi mai e ceva: inca avem preoti buni, inca avem crestini cu viata smerita. Cand vor ajunge la prigoana mare, sarmanii vor fugi sa ii caute pe acestia. Se vor aduna precum puii de closca in jurul preotilor si vor face ascultare deplina. Totul e sa ne ramana preoti nevanduti. Aici e marea speranta! Cu cat mai putini preoti nemitarnici, nedati la dulcegariile lumii, nedispusi sa vanda pe Hristos - cu atat mai multi crestini vor fi imbarbatati si salvati. Pentru ca, desi putini, poate cat sa-i numeri pe degete, acestia vor avea putere mare de la Dumnezeu. Nu cantitatea de preoti ne-a facut puternici, cum prost s-a inteles si se practica pe la noi, ci calitatea unora dintre ei. Sfintenia unui mic numar de slujitori adevarati ne-a tinut pana azi si ne va mai tine. Romanii au nevoie de incurajare, de speranta, de promisiunea unei vieti dupa moarte, de legatura dintre pamant si Cer (care se face si prin sfintele moastre si prin icoane si prin slujbele Bisericii si prin rugaciunea fiecaruia). Romanii au nevoie de Hristos. Noi nu credem in tehnologie, precum altii, desi admiram tehnologia. Noi credem in Pronie. De aici si dispretul pentru "cadourile" de tip cal troian ale celor care ne cred prosti si usor de manevrat. Dar va mai trebui suferinta. Trezirea aceasta de care scriu eu aici va veni mai tarziu, dupa ce, tot in spirit romanesc, vom mai pierde mult... Pana nu ne ajunge cutitul la os nu miscam un dejt. Dar cand vom fi la fundul sacului, cand va incepe sa urce furia si deznadejdea in mintile oamenilor, atunci ne vom smeri si vom cauta sprijin la Hristos. Repet, sa mai avem preoti adevarati pana atunci! Ca de nu, vom fi cu adevarat pierduti. Eu asa cred. Last edited by ioan67; 01.11.2016 at 02:05:27. |
|
#10
|
||||
|
||||
|
De ce ????
Nu domnule , eu ma pregătesc de pensionare , imi depun dosarul si gata , am terminat :)
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
|
|