![]() |
![]() |
|
|
#1
|
||||
|
||||
![]()
Uite, de-aia iubim femeile, nu? Că fac să pară simple niște chestii care pe noi ne pot pune la grea încercare.
Văd că problema era urgentă pe la unu noaptea. Sper că ai supraviețuit până acum și n-ai aruncat bucătăria în aer. Totuși, pentru cineva care nu știe decât să facă omletă, te-ai aruncat la ceva cam tare. Să caramelizezi zahăr nu-i la îndemâna oricui. Ai constatat între timp că apa nu se pupă cu uleiul. Sigur, feliile de gutui ar fi trebuit uscate întâi. Ți-ar fi utile niște prosoape de hârtie pentru asta. Sau mai bine ar fi fost ca gutuile să fie spălate doar înainte de a le curăța. Iar ulei în tigaie să nu fie mult. Iarăși, ca să nu facă făina cocoloașe nu-i treabă de începător. Se adaugă câte puțină apă peste făină, amestecând mereu, așa cum faci la ness. Dar una dintre părțile bune ale internetului sunt tutorialele care au apărut pe tot felul de teme. Pentru că trebuie să vezi cum se face, nu-i de ajuns să citești. Ca în orice meserie, nu? Am și găsit Mâncare de gutui. Nici ochiurile românești nu sunt prea ușor de făcut. Eu n-am reușit până acum, însă uite aici cum se fac, dacă nu le vrei fierte în coajă, cum ți-a spus Florin. Cu fierberea laptelui nu mi se pare mare filosofie. Mă punea mama la treaba asta de pe la 10 ani. E drept că o dată l-am fiert vreo 4 ore, stricând iremediabil oala și afumând bucătăria, însă alte probleme n-am avut :) Trebuie doar să fii cu ochii pe el, să îl observi când se umflă și atunci să dai focul mic, amestecând în el vreo două minute.
__________________
Știu, vom muri. Dar cîtă splendoare! (Daniel Turcea) Last edited by CristianR; 15.10.2016 at 10:25:20. |
#2
|
|||
|
|||
![]() Citat:
|
#3
|
||||
|
||||
![]()
E mai simplu, dacă-ți place; și dacă place și familiei.
Dacă nu, e chiar mai complicat.
__________________
Știu, vom muri. Dar cîtă splendoare! (Daniel Turcea) |
#4
|
|||
|
|||
![]()
aaa education...
|
#5
|
||||
|
||||
![]()
Secretul este sa pui un pic de otet in apa clocotita inainte de a arunca ouale acolo. Otetul serveste ca sa tina albusul adunat, fiindca altminteri se raspandeste in toata craticioara. Odata facute, se iau cu spumiera si se adauga, in farfurie, un zar de unt.
Pofta buna! P.S.: Pentru Ioan: Spumiera este lingura aceea mare si cu gauri. A nu se confunda cu strecuratoarea, care e cratita cu gauri.
__________________
Doamne, Tu pe toate le știi ! Tu știi că Te iubesc ! www.catehism.com http://regnabit.wordpress.com Last edited by Mihnea Dragomir; 15.10.2016 at 11:28:48. |
#6
|
|||
|
|||
![]() Citat:
2,3 nu stiu 4. Acopera-le cu ceva, si pune-le afara din bucatarie :) |
#7
|
|||
|
|||
![]()
Caramelul:
Dupa ce ai topit zaharul, il stingi cu apa. Chiar daca mai intai se formeaza pojghita aia lipicioasa, amesteca si se va topi. Nu va ramane lipit in tigaie. Oala de lapte se umezeste cu apa, sau putin ulei inainte. Chestia cu gutuile ma surprinde. Ele nu au apa in general (in interior), nu sunt zemoase. Pe dinafara le stergi cu un servet. Cred ca depinde si de ulei. Nu pune mult. Si eu am probleme cu uleiul. Stropeste la orice prajesti. Nu stiu de ce. Unde este sotia? Nu te poate invata/sfatui dansa? In ziua de azi exista si youtube pentru toate celea. Nu sunt fan, dar la unele mi-a folosit (daca am gasit ce mi-a trebuit).
__________________
A fi crestin = smerenie + iubire de aproape |
#8
|
|||
|
|||
![]()
Poate vrea sa-i faca o surpriza
![]() |
#9
|
|||
|
|||
![]()
Baga H2O in ulei la imbuteliere.
|
#10
|
|||
|
|||
![]()
.....:))
Sarumana tuturor! Excelente sfaturi mi-ati dat, fratilor si surorilor! Realizez ca activitatea mea in bucatarie e o aventura extrema dar imi plac provocarile. Familia mea se amuza, discret... Sotia zambeste intelegatoare si, deocamdata, face observatii scurte, la obiect. Nu e suparata ca am lasat lingura cu zahar-ars murdara din cap in coada... Doar ca nu intelege de ce a trebuit sa spele toata gresia din bucatarie. De ulei... ![]() Mancarea a iesit buna, ca sa zic asa. Am reusit s-o mananc aproape pe toata (Maria s-a incumetat la doua linguri apoi a ramas tacuta, indelung-ganditoare...) si inca nu dau semne de vreo patologie anume, exceptindu-le pe cele vechi. Pentru noaptea asta am hotarat sa mai fac inca o cratita de gutui. Cele de ieri erau prea mari si ar fi trebuit sa respect proportia cu celelalte ingrediente. Azi voi pondera cu mai multa intelepciune raportul dintre ele. In paralel voi incerca sa prelucrez niste struguri. Un borcan de gem si unul de dulceata. Iar maine imi voi topi micile economii (azi am primit si un dar nesperat care imi iese in intampinare!) in vederea unui borcan, doua, de zacusca! Ideea e ca m-am saturat de semipreparate si de impresia neplacuta ca sunt hranit mereu de altcineva... In definitiv un barbat adevarat se poate hrani si singur, nu-i asa?...:) De fapt sper sa o ajut, astfel, si pe sotia mea care e coplesita de multele sarcini... Nu-i usor sa ai grija de 3 copii simultan, dintre care unul e bebe, iar in acest timp sa mai faci si mancarea... Apoi sper ca Maria si Tudor vor incepe sa capete micile deprinderi ale bucatariei. Sper sa nu ajunga la 50 de ani, ca tatal lor, pentru a invata cum sa faca o tocanita... Asa ca m-am hotarat sa invatam impreuna. P.S. Anul trecut am nenorocit vreo 15 kile de prune... Din cele 10 borcane de magiun doar unul sau doua au supravietuit loviturii nemiloase a timpului: au facut mucegai, ceva de speriat... Am auzit ca ar fi bine sa pun niste aspirina! Oare e o idee buna? |
|