Cugetari din Dharma

Nu inteleg de ce atita efort ca sa convingem pe cineva deja convins de contrariul. Vorbirea filosofica ma calca pe nervi. Ma doare capul cind incep sa citesc filosofie si alte abstracticiuni. Stefan Florin a pus o intrebare, dupa a mea parere, de bun-simt.
Topicul asta ar trebui inchis. Karma e un concept ilogic, iar dharma se regaseste, sub forme si cu nume diferite la toti indoeuropenii, turanicii, semitii, etc.

[florin.oltean75]

În prealabil postat de Romowe

Nu inteleg de ce atita efort ca sa convingem pe cineva deja convins de contrariul. Vorbirea filosofica ma calca pe nervi. Ma doare capul cind incep sa citesc filosofie si alte abstracticiuni. Stefan Florin a pus o intrebare, dupa a mea parere, de bun-simt.
Topicul asta ar trebui inchis. Karma e un concept ilogic, iar dharma se regaseste, sub forme si cu nume diferite la toti indoeuropenii, turanicii, semitii, etc.

Este in regula sa fim "calcati pe nervi" daca incercam sa patrundem intelegator natura furiei care ne cuprinde. Sa-i surprindem non-inerenta. Atunci furia isi va pierde puterea pe care o are asupra noastra. Iar libertatea noastra nu va mai fi conditionata de evenimentele exterioare, pentru ca o gasim inlauntrul nostru.

[florin.oltean75]

Despre concentrare

Toate activitatile noastre curente, de zi cu zi, necesita un anumit nivel de concentrare a mintii, de la indeplinirea celor mai simple actiuni pana la cele mai dificile.

Fara o concentrare adecvata, activitatile noastre sunt sortite esecului. Asa cum organismul are nevoie de aer, pentru reusita actiunilor noastre avem nevoie de concentrare.

Ce este de fapt concentrarea?

Concentrarea reprezinta mentinerea constientizarii unui anumit inteles/reprezentare mentala. In acceptiune budista, concentrarea nu reprezinta mentinerea constientizarii unei anumite senzatii generata de simturi.

Daca activitatile lumesti necesita doar o anumita calitate a concentrarii functie de natura acestora, activitatile spirituale necesita desavarsirea concentrarii, aducerea acesteia la perfectiune. O minte slaba, fluctuanta, angajata in lucrare spirituala se aseamana cu cineva care pleaca la cules cu un cos rupt si plin de gauri.

Credincios nu inseamna doar a crede in ceva sau in cineva, ci mai degraba a tine mintea permanent unita cu obiectul/subiectul credintei. Degeaba credem, daca mintea noastra “preacurveste”, adica isi misca tot timpul atentia de la un obiect al atractiei la altul. Pacatuieste secunda de secunda.

Rodul unei concetrari de calitate, staruitoare este, in cele din urma, linistirea/limpezirea mintii. Scripturile budiste afirma ca linistirea mintii induce o senzatie de suplete fizica extraordinara, de pace launtrica covarsitoare. Tot trupul este simtit a fi foarte usor, ca si cum ar pluti, ca un ghem de bumbac. Mintea si trupul devin ca focul, un foc intelegator care radiaza in toate directiile.

Doar cu o astfel de minte poate fi abordata cu succes contemplarea naturii profunde a realitatii (contemplarea si unirea launtrica cu Dumnezeu). Calatoria spirituala incepe efectiv din acest moment. Tot efortul anterior reprezinta doar activitati pregatitoare, ante-mergatoare.

Insa, pentru a perfecta concentrarea este necesara intelegerea in prealabil a intregului proces, a factorilor mentali care distrug concentrarea si a celor care trebuie activati pentru ai neutraliza.

Perfectarea concentrarii este un proces de durata, de mare rafinament, de ajustare progresiva a atentiei, prin imbunatatirea capacitatii de a recunoaste deficientele si de a aplica antidoturile corespunzatoare. Este o arta care se invata, cea mai utila dintre toate artele.

În prealabil postat de florin.oltean75

Despre concentrare

Toate activitatile noastre curente, de zi cu zi, necesita un anumit nivel de concentrare a mintii, de la indeplinirea celor mai simple actiuni pana la cele mai dificile.

Nu toate.
Si iata de ce:
1) Actiunile conduse la nivel inconstient, in ciuda faptului ca se manifesta si in constiinta si in comportament, nu necesita concentrare; ele fiind reglate fara participare constienta, mintala atentionala, voluntara. Sunt miscari autonome. Exemple? Reveria, visul, actele artistice in mare masura, anumite desfasurari emotioanale etc. Precum si numeroase actiuni patologice, cum ar fi cele delirante... Aici intra si gandirea si memoria si limbajul - toate desfasurate la nivel inconstient, spre surpriza celor care nu au cunostinte de psihologie si psihopatologie.
2) Majoritatea actiunilor noastre se desfasoara automat: mersul, vorbitul, cititul, miscarile scrisului, conducerea masinii, mersul pe bicicleta etc. Reglajul lor este, de data aceasta, realizat la nivel subconstient. Sunt rutine, actiuni automatizate prin exercitiu si deasa utilizare in activitatile curente.

Exista si actiuni conduse constient si voluntar. Astfel, daca apare o problema/piedica in cursul desfasurarii unei actiuni automate (de exemplu cheia se impiedica de ceva cand o rasucesc automat in locasul ei), se face spontan trecerea controlului pe palierul atentional, constient. Sau daca urmaresc un scop, atat formularea cat si derularea actiunilor convergent spre scop se realizeaza si pe plan constient, mintal atentional etc.

Astfel de lucruri se pot constata lesne, daca suntem obisnuiti si dornici sa ne observam pe noi insine si pe semenii nostri, oamenii.
Chiar si oamenii budisti functioneaza la fel, ca doar oameni sunt! Dar ei au obiceiul sa nege faptele care alcatuiesc existenta sau sa le interpreteze sucit, deh!...

[AlinB]

În prealabil postat de florin.oltean75

Este in regula sa fim "calcati pe nervi" daca incercam sa patrundem intelegator natura furiei care ne cuprinde. Sa-i surprindem non-inerenta. Atunci furia isi va pierde puterea pe care o are asupra noastra. Iar libertatea noastra nu va mai fi conditionata de evenimentele exterioare, pentru ca o gasim inlauntrul nostru.

Presupunand ca furia ar fi doar o "eroare mentala".
Dar din pacate, pentru multi oameni, este pur si simplu o aplecare a firii.

Sau sa luam sexul.

Budhisti pot face sex, fara un scop procreativ? Daca da, de ce, daca nu, de ce?