am nevoie de sfat

[DragosP]

@Sophia: dacă tu spargi un geam, geamul ăla nu mai există, nu? Chiar dacă îl înlocuieşti, e altul, dar nu cel dintâi.

Bun, ai spart geamul (mâncatul fructului). Ai luat eventual şi-o pălmuţă la funduleţ (pardon!) pentru asta (alungarea din rai). La un moment dat părinţii te-au iertat (botezul) dar geamul tot spart a rămas.

În prealabil postat de DragosP

@Sophia: dacă tu spargi un geam, geamul ăla nu mai există, nu? Chiar dacă îl înlocuieşti, e altul, dar nu cel dintâi.

Bun, ai spart geamul (mâncatul fructului). Ai luat eventual şi-o pălmuţă la funduleţ (pardon!) pentru asta (alungarea din rai). La un moment dat părinţii te-au iertat (botezul) dar geamul tot spart a rămas.

Asta se numeste tinerea de minte a raului...
Uite, de la tine chiar nu ma asteptam la asa ceva!
.......:))))))

[AlinB]

În prealabil postat de ahilpterodactil

Asta se numeste tinerea de minte a raului...
Uite, de la tine chiar nu ma asteptam la asa ceva!
.......:))))))

Deloc, asta inseamna ca raul te tine minte pe tine :)

Ca in Rusia Sovietica

[DragosP]

În prealabil postat de ahilpterodactil

Asta se numeste tinerea de minte a raului...
Uite, de la tine chiar nu ma asteptam la asa ceva!
.......:))))))

Să ştii că eu n-am spart un geam în viaţa mea!

Nu copil, în orice caz.
Aşa că nu despre mine-i vorba. E doar un exemplu, poate o pricepe şi Sophia care-i treaba cu fapta şi urmările ei. Cu iertarea faptei versus consecinţele ei.

[sophia]

În prealabil postat de DragosP

@Sophia: dacă tu spargi un geam, geamul ăla nu mai există, nu? Chiar dacă îl înlocuieşti, e altul, dar nu cel dintâi.

Bun, ai spart geamul (mâncatul fructului). Ai luat eventual şi-o pălmuţă la funduleţ (pardon!) pentru asta (alungarea din rai). La un moment dat părinţii te-au iertat (botezul) dar geamul tot spart a rămas.

Da, dar ideea aici este alta. Nu geamul, ci tu, faptasul.
Dumnezeu le-a dat niste pedepse (prin blestem) lui Adam si Evei si chiar si sarpelui.
Alea au ramas.
Nu trebuiau prin iertare sa fie si alea luate? Asta era intrebarea.

Cand copilul face o boacana parintele il pedepseste. Sa zicem ca-l pune la colt.
Cand l-a iertat il si ia de acolo si totul reintra in normal.
Fapta s-a comis, nu pot s-o schimb, dar prin iertare pot sa readuc lucrurile la normal si sterg si pedeapsa (nu vorbeam cu omul, acum vorbesc din nou, ne-am impacat).

Ori noi purtam inca vina pacatului. Se cheama totusi ca suntem si acum cazuti si blestemul a ramas: cu nasterea, chinul, munca grea si etc. Femeia cu pozitia ei, etc. Trebuie inca sa muncim pentru a reveni la starea initiala, la Dumnezeu.

Ma opresc aici.

[DragosP]

În prealabil postat de sophia

Fapta s-a comis, nu pot s-o schimb, dar prin iertare pot sa readuc lucrurile la normal si sterg si pedeapsa (nu vorbeam cu omul, acum vorbesc din nou, ne-am impacat).

Păi pedeapsa s-a luat: calea Împărăţiei e deschisă acum.
Dar fapta şi urmările ei în plan material, nu.
E simplu, nu-i chimie. Nici măcar de liceu. (vaai, ce coşmaruri am când îmi aduc aminte de cea anorganică şi de faptul că era, la mustaţă, să nu intru în bac pe motiv de chimie de a 12-a...)