![]() |
![]() |
|
|
|
|
|
#1
|
||||
|
||||
|
Citat:
Mântuitorul ne spune un cuvânt de mare însemnătate: Ioan 8:31 Deci zicea Iisus către iudeii care crezuseră în El: Dacă veți rămâne în cuvântul Meu, sunteți cu adevărat ucenici ai Mei; 32 Și veți cunoaște adevărul, iar adevărul vă va face liberi. Libertatea autentică a sufletului ne vine prin adevăr. Acesta se poate găsi numai dacă rămânem în Cuvântul lui Hristos. Dar cum călătoria minții noastre este înjugată la simțire și trecută prin felurite contexte ale existenței, fiecare faptă, fiecare clipă, fiecare loc, dar mai ales fiecare om au o însemnătate mântuitoare... cu condiția să nu-l interpretezi, ci să-l iei așa cum ți-l dăruiește Dumnezeu, și cu cele bune și cu cele rele. Fiindcă există interpretări în rău, dar și în bine, tot mincinoase. Strădania noastră este, așadar, a ne hrăni cu adevărul nu a inventa un drac sau un sfânt din celălalt, ci a înțelege ceea ce vrea Dumnezeu să ne dăruiască prin el. Pentru mine Părintele Arsenie Boca este un mare dar de la Dumnezeu, ca și fiecare om în parte. În ultima vreme, însă, prin mijloacele de care vorbea doamna Mihaela Dobrin, dar și prin altele mai grave, s-a împrăștiat printre frații noștri, un mod de a aborda Ortodoxia îngrozitor, care pe ei îi face să-și piardă pocăința și să vină ca la un supermarket de minuni la Biserică , iar pe cei din afară să batjocorească Sfânta Biserică cea atât de frumoasă, tainică și înțeleaptă. Cum, așadar, să nu mă interesez din toată inima despre adevărul acestui subiect mântuitor de suflet, ca să mă feresc de toate nuanțele rătăcirii? Astfel se face că mi-a ajutat Dumnezeu de am găsit acest studiu: Grozăviile neasemănate de la Drăgănescu și Viața Părintelui Arsenie Boca în lumina Sfinților Părinți, pe care îl găsiți aici: https://888adevarul8despre8arseniebo...tilor-parinti/ în care, cu pretextul analizei imaginii ce s-a construit în jurul Părintelui Arsenie Boca (de care sunt nemulțumiți chiar și mulți din ucenicii sfinției sale, printre care și dvs., din câte am înțeles mai sus), de fapt s-a făcut o bogată sinteză de suflet folositoare din Sfinții Părinți despre subtilitățile înșelării, despre viața de familie și plăcerea împreunării, despre care este mesajul și structura Sfintelor Icoane, despre rătăcirea ecumenismului, dar și a zelotismului, despre cum ar trebui să ne spovedim cu adevărat și multe altele, care după cum arată mentalitatea contemporană atât de căzută, sunt tot atâtea lămuriri de maximă urgență care ne salvează din întunericul în care suntem deviați de cel viclean. Pe scurt este un apel la pocăința autentică din Ortodoxie și ferirea de falsa smerenie din ortodoxism. Nici nu știți cât m-am folosit de acest studiu și prin el de părintele Arsenie Boca: de ce trebuie să mă feresc (ca să nu-mi pierd mântuirea) și până unde trebuie să fiu atent pentru a nu fi înșelat. Ceea ce am înțeles din el este că sunt mai păcătos decât toată zidirea, deci și decât Părintele Arsenie Boca, că nu trebuie să-l judecăm, ci să luăm de la sfinția sa doar ce-i bun, nu și ce este rău (sau amestecat cu răul prin binele vicleșugului). Peste tot suntem îndemnați la dragoste față de sfinția sa, dar și trezvie la ispitele foarte subtile, din ce în ce mai subtile ale vrăjmașului nostru cel vechi. Nu trebuie sub ambalajul comercial în care a fost învelit să înghițim și răutatea sau vicleșugul ca pe o sfințenie, doar datorită faimei care i-a fost construită. Practic este un apel făcut cu dragoste ca totul și toate să fie în noi Hristos, iar nu vreun altul, chiar dacă a făcut misiune în numele Lui. Sfinții toți sunt mădularele Lui, și lucrarea lor a fost lucrarea Lui în istorie. Nici unul din ei nu a fost vreun "Sfântul", nici al Romei, nici al Ierusalimului, nici al Asiei Mici, dar nici al Ardealului. Ceea ce se construiește acum este o mare cursă pentru noi, spre a ne muta centrul atenției pe un altul, unicat. Dar aceasta este ispita cea veche a papei, înlocuitorul lui Hristos. Lucrarea de mai sus este un imn de laudă adus Sfinților Părinți și un apel la trezvie în învățături și lucrarea lăuntrică. Să nu avem pe nimeni, cât de renumit și făcător de minuni ar fi, ca un alt criteriu pentru viața noastră, care să-L înlocuiască pe Hristos Adevărul și adevăratul nostru Dumnezeu. *** Sigur că nu vă acuz pe dumneavoastră de așa ceva, dimpotrivă mă bucur nespus să citesc postările tuturor: domnii ovidiu b., ahilpterodactil,alin b., copăcel, cătălin 2, stefan florin și doamna Mihaela Dobrin. Mi se pare o îmbogățire în nuanțele celuilalt cu privire la acest subiect-pretext și nu numai la adresa pretextului Părintele Arsenie Boca. Subiectul înșelării este foarte puțin cunoscut, dar foarte important fiindcă atrage atenția asupra plăcerii de sine și sufletească și trupească, cuprinzând întreg omul. Ori tocmai acest subiect, atât de puțin cunoscut chiar și de unii duhovnici, este cu acrivie și seriozitate dezbătut în toate nuanțele, având doar ca exemplu concret mesajul prefabricat ce ni se împinge cu forțare și viclenie în minte al imaginii Părintelui Arsenie Boca. Atât vă rog, dacă puteți și doriți, să înțelegeți că noi nu suntem concurenți, nici bătăuși pentru a birui pe ceilalți cu gândirea și ideile noastre, ci copilașii lui Dumnezeu, care caută să-i facă o bucurie Tatălui lor, arătându-și dragostea unul altuia. Eu aflând acea comoară patristică de mai sus (care e pro persoană, dar contra rătăcirilor și păcatelor ei și ale noastre ale tuturor), aplicată la contextul contemporan, tocmai când se formează două tabere pro și contra, ce se ceartă între ele, și când se întinde o cursă pentru închinarea prin falsul adevăr la antihrist, am vrut să vă transmit și dumneavoastră bucuria pe care am avut-o citind-o. Mă gândesc că nu aveți darul timpului pe care l-am primit eu și de aceea vă tot aduc citate, care le-am considerat folositoare. Vedeți ceva rău în aceasta? După cum am înțeles de la Sfinții Părinți pocăința nu este doar a-ți părea rău de păcatele ce le-ai făcut și hotârârea de a nu le mai face, ci a-ți schimba mintea după adevăr, prin aflarea în experiență a realității firii și cunoașterea de sine. Cunoașterea de sine vine prin studiul Ortodoxiei, și a vieților sfinților, și a celor înșelați, dar și a celorlalți oameni care ne învață cum este firea noastră, comunul și generalul nostru. Ea se completează însă prin atenția la mișcările proprii, care ne învață particularitatea unică a propriei noastre persoane. Pe scurt, parcurgerea acestui subiect mă face să mă pocăiesc prin adevăr și cunoașterea celorlalți și a ideilor pe care mi le dăruiesc comunicând prin cuvinte. Dumneavoastră vi se pare că este o pierdere de vreme și ceva fără folos? Vă mulțumesc pentru răspunsuri și vă rog să mă iertați dacă v-am supărat cu ceva.
__________________
Efeseni 5:9 Pentru că roada luminii e în orice bunătate, dreptate și adevăr.10 Încercând ce este bineplăcut Domnului.11 Și nu fiți părtași la faptele cele fără roadă ale întunericului, ci mai degrabă, osândiți-le pe față. |
|
#2
|
|||
|
|||
|
Citat:
* Ba suntem concurenti, mai exact adversari. Deoarece dvs. veniti aici pregatit anume (o, ce mult l-ati asteptat pe Ovidiu!, scrieti, si cum ati rasfoit si cercetat anumite threaduri mai vechi...) ca sa ne transmiteti mesajul ca Parintele Arsenie era un ratacit/inselat. Ei bine, eu nu sunt de acord cu aceasta pozitie! Totusi nu afirm ca Parintele este sfant. Nu e de nasul meu sa afirm asa ceva! Consider insa ca v-ar sade bine sa luati aminte tocmai la ceea ce ne recomandati noua: v-am scris intr-o postare precedenta si va repet - asteptati hotararea Sfantului Sinod si nu va mai pronuntati dvs. in locul acestuia! * Am darul timpului precum si alte daruri mai mult decat dvs. Slava lui Dumnezeu! * In linii mari sunt de acord cu ultima dvs. afirmatie. Ar fi desigur multe de discutat... Toate cele bune! |
|
#3
|
|||
|
|||
|
Citat:
Cata pasiune in a contracara imaginea unui om inconjurat de evlavia populara! Ce energie teribila aveti, de insistati atat, cu sistematica perseverenta, pentru a sublinia asazisa inselare a Parintelui! Domnule doctor, sunteti sigur ca ceea ce va anima in demersul acesta migalos si statornic este iubirea? Iubirea Adevarului, mai intai. P.S. O lamurire, va rog: ati gasit studiul acela sau l-ati alcatuit dvs. pe blog? |
|
#4
|
||||
|
||||
|
Eu cred că da.
__________________
Îmi cer scuze celor pe care i-am supărat! "Trebuie sa mori înainte de a muri Pentru a nu muri atunci când mori" |
|
#5
|
|||
|
|||
|
Din nefericire am rasfoit materialul pe care l-ati postat. Scrieti acolo de "grozaviile" Parintelui.
Ei bine, domnule, daca veni vorba de grozavii, in cele cateva minute cat am citit am ramas foarte surprins de grozaviile pe care le scrieti tocmai dvs. acolo! Domnule, inteleg ca treaba e foarte serioasa, mai serioasa decat banuiam... Sunteti sigur ca faceti fata evidentierii propriilor grozavii pe care le-ati scris in monumentul acela de 1500 pagini? Va ganditi ce replici or sa va dea, in afara de mine, alti forumisti? E un talmes/balmes de nedescris acolo, sa ma iertati... In ciuda unei aparente ordonari, continutul e halucinant. Si-i de un comic irezistibil! De pilda faza aia cu gainile hipnotizate....:)))))))) Precum si bizarele interpretari ale presupuselor afirmatii ale Parintelui Arsenie despre Maria Magdalena... Si multe altele. Ce mistificari grosolane! Ce interpretativitate! Acuma nu stiu ce sa fac: sa citesc tot textul si sa ma minunez de grozaviile presarate in el? Sau sa nu risipesc "darul timpului" si sa ma ocup cu ceva mai folositor... Ipoteza ca, citind textul si semnalindu-va grozaviile, v-ar misca cu ceva: este exclusa. La dumneavoastra treaba se pare ca este foarte, foarte serioasa (sistematizata). Betonul nu se misca prin cuvinte omenesti. Imi pare rau, cred ca nu mai e nimic de facut decat a conchide cu amar: pacat de darul timpului! In loc sa scrieti monumentul acela de enormitati (cati ani v-a luat?), ati fi putut, cred, sa faceti ceva mult mai folositor pentru mantuirea dvs. si a semenilor. Mai ales ca sunteti doctor... |
|
#6
|
||||
|
||||
|
Găinile hipnotizate făceau 4 oo/zi, sau cum?
__________________
Îmi cer scuze celor pe care i-am supărat! "Trebuie sa mori înainte de a muri Pentru a nu muri atunci când mori" |
|
#7
|
|||
|
|||
|
Dadeau palme, pardon, lovituri de aripi la stress, puilor de gaina.
|
|
#8
|
||||
|
||||
|
faceau pui si ii hraneau cu biberonul...
__________________
Cel ce nu iubește n-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este iubire |
|
|