Micile placeri ale vietii

În prealabil postat de un.suflet

Tocmai spuneam mai sus, ca depinde ce intelege fiecare prin placere.Poti respecta normele si poti face si multe alte lucruri placute, fara sa incalci acele norme.

Dincolo de faptul ca va jucati cu termenul placere, dupa... plac, precum si dincolo de faptul ca ne antrenati si pe noi in acest joc, care e unul nevinovat, nu-i asa?,
constat ca de fapt vorbiti despre un lucru banal: conflictul dintre pulsiunea vietii trupesti si normele unui fel de sef normativ. Altfel spus, ridicati o problema veche, a relatiei dintre Id si Supraeu. Treburi care tin strict de interiorul psihismului, de dinamica intra-psihica, iar nu de relatia dintre lut si Cer.
Sa fiu iertat, dar locul pentru astfel de lupte (nevrotice, de obicei) nu e Biserica. Nu despre chestiuni analizabile si solutionabile psihanalitic se poarta discutiile duhovnicesti. Aceste chestiuni lumesti sunt bune la psihanalist.
In Biserica vorbim despre Dumnezeu si om, despre razboiul duhovnicesc (patimi, mandrie, draci, har, nevointa etc.).
Dar e treaba dvs. sa flecariti la infinit, mai ales ca, precum vad, v-ati gasit repede amatori zelosi.
Toate cele bune!
Si munti de placeri nevinovate va doresc!