Romania carnivora

Bineînţeles, fiecare cât poate şi asta cu binecuvântarea duhovnicului. :)

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de ovidiu b.

Mă, dar tu de fasole cu murături n-ai auzit? Sau de o zacuscă sau o dulceaţă?

Sînt și de-astea la piață, da. Doar că-s mai complicat de mîncat cînd ești cu mașina prin țară, vezi primul mesaj al lui Mihnea.

[AlinB]

E simplu: nu manca in timp ce conduci.

[ioana5760]

În prealabil postat de crinrin

Mie nu-mi place sa tin post, dar trebuie! Strict cu referire la mancare, post fara carne, oua, lactate si peste pot sa tin, dar fara ulei nu am tinut niciodata si nici nu am simtit vreun impuls in directia asta. Nici constiinta nu ma mustra ca mananc cu ulei. De atat sunt eu in stare.

Vorbesti despre o preocupare excesiva pentru mancare; gatesti mancaruri de post, mananci din ele si totusi ba nu-ti plac suficient, ba nu sunt destul de consistente iar gandurile tot catre mancare se indreapta, desi aproape ca abia te-ai ridicat de la masa. Imi pare ca e o lupta serioasa. O mai au si altii, nu esti singura.

Vreau sa-ti spun ce am observat pe pielea mea. Daca s-a intamplat sa incalc postul, ulterior am avut ispite in directia asta - aveam tot felul de pofte. Asa ca m-am invatat minte si incerc sa nu mai dau diavolului puteri asupra mea. Tin postul doar cu retinere de la alimentele de dulce, dar nu prea tin cont de cantitate. Mananc cand si cat simt nevoia.

Ca sa-ti mai tai din foame, incearca dulciurile de post. N-or fi sanatoase, dar mie-mi tin foarte bine de foame. Bananele, strugurii, nucile - sunt consistente iar eu le mananc si cu paine si-mi tin de foame. Si nu prea tin cont de gust, important e sa am ceva in stomac. Mai ai varianta produselor din soia gata preparate - lapte, pate si cremwursti la borcan.

Si cauta sa renunti la lactate - adica sa tii post normal, astfel incat diavolul sa nu te mai ispiteasca atat.

Prefer mancarea sa o pregatesc in casa din legume naturale (cartofi, varza, ciuperci etc) si imi mai place soia sub forma de granule, cubulete etc.
Nu mananc deloc din astea surogat, ambalate ca produse de post: pate vegetal, cascaval de post, fel de fel de carnaciori si salamuri de post si altele. Prea chimizate si ciudate.
Produsele din soia preparate ca lactate - laptele, smantana etc, pentru cine poate...
Bananele, strugurii, nucile si altele sunt bune ca fructe, dar nu-mi tin de foame. Dulciuri mananc putin.
Facem ce putem si cum putem fiecare.

În prealabil postat de crinrin

Cunoscandu-ma, m-as poticni si de un fir de praf de dulce....

Păi atunci nu te mai cunoaşte! E simplu. .......:)
(Apropos, cu ce fel de minte se cunoaşte omul pe sine? E oare important prin ce fel de lentilă ne privim?
Că unii zic, oarecum cu laudă, că se cunosc pe ei. Dar nu se cunosc cu aceeaşi minte care, pe de o parte face trăsnăi iar pe de altă parte se contemplă pe sine? Mintea o fi numită minte şi pentru că minte. Pe cine? Pe omul care o poartă.
Ar reieşi că, până la o anume măsură a schimbării minţii, a prefacerii ei numită metanoia, mai bună e lăsarea cunoaşterii de sine în grija duhovnicului, a semenilor şi a Bunului Dumnezeu. Că noi, cei sfâşiaţi şi oarecum strâmbaţi printr-o viaţă de păcate, nici mintea autocunoascătoare nu o mai avem întreagă şi imaculată. Şi atunci ne amintim că Bunul ne-a lăsat în dar oglinzile altora, precum şi suspinul adânc al sufletului la care uneori luăm aminte, cu sau fără trezvie şi discernământ.
Aşa că la final tot spovedania, duhul umilit şi sfatul părintesc rămân repere mai bune decât propria cunoaştere de sine,îndoielnica şi mult înşelătoarea şi trufaşa.
Zic şi eu, părelnic, nu fie cu supărare.)

În prealabil postat de ahilpterodactil

Păi atunci nu te mai cunoaşte! E simplu. .......:)
(Apropos, cu ce fel de minte se cunoaşte omul pe sine? E oare important prin ce fel de lentilă ne privim?
Că unii zic, oarecum cu laudă, că se cunosc pe ei. Dar nu se cunosc cu aceeaşi minte care, pe de o parte face trăsnăi iar pe de altă parte se contemplă pe sine? Mintea o fi numită minte şi pentru că minte. Pe cine? Pe omul care o poartă.
Ar reieşi că, până la o anume măsură a schimbării minţii, a prefacerii ei numită metanoia, mai bună e lăsarea cunoaşterii de sine în grija duhovnicului, a semenilor şi a Bunului Dumnezeu. Că noi, cei sfâşiaţi şi oarecum strâmbaţi printr-o viaţă de păcate, nici mintea autocunoascătoare nu o mai avem întreagă şi imaculată. Şi atunci ne amintim că Bunul ne-a lăsat în dar oglinzile altora, precum şi suspinul adânc al sufletului la care uneori luăm aminte, cu sau fără trezvie şi discernământ.
Aşa că la final tot spovedania, duhul umilit şi sfatul părintesc rămân repere mai bune decât propria cunoaştere de sine,îndoielnica şi mult înşelătoarea şi trufaşa.
Zic şi eu, părelnic, nu fie cu supărare.)

Esti obositor, mai lasa-ma. Si te rog, descalta-te cand intri pe forumul asta.

[AlinB]

Tot o fost cu suparare :)

Ceea ce inseamna ca mintea nu mintea cand o zis de poticnitul fie si de un fir..

Asta inseamna ca prezenta forumistica nu mai e cu binecuvantare de la duhovnic, altfel n-ar fi pricina de asa (usoara) poticnire... :)

În prealabil postat de crinrin

....descalta-te cand intri pe forumul asta.

Bine, covoraşule!...:) (turcesc)
*

P.S. Ce-mi plac mie femeile inervate de fosta toceală a unor nervi care le serveau cândva la gestaţie.... Aşa bine le-o pocnit fosta lor preacurveală de nici azi nu şi-au revenit, precum se vede!
Ce, nu se vede????
P.P.S. Auzi, bre, doamnă, sfânta pe care crezi în nebunia matale că o întru-cipezi a pierit în pustie, bre, nu s-a exhibat ca matale-n cetate. Şi când te gândeşti că era o biată egipteancă, iar nu o preavoslavnică moldoveancă!

[DragosP]

Ori vă luați o cameră (ceea ce nu prea-i cazul) ori vă ignorați.

Eu as fi dispus să construiesc, totuşi. Dacă aş avea cu cine.