Împotriva EREZIILOR NEO-PROTESTANTE - Cuvântul al II-lea - ICOANELE

În prealabil postat de stefan florin

amuzant raspuns!

Si totusi ne pune pe toti pe ganduri...

[Igor_Paslusnik]

În prealabil postat de preamultadezbinare

Relax,man!Intr-o buna zi,toate religiile vor fi''in umbra''!
Stiti ce imi place mie la toate religiile?Punctul lor comun:fiecare crede ca are dreptate si ca celelalte gresesc.

Amin.

Adevărat grăieşti.

Întro bună zi, acea zi neînserată, care nu mai are apus, ziua a 8-a, a veşniciei, luminată de slava lui Hristos, care pe noi, ortodocşi, şi nici pe noi, nu pe toţi, ne va lumina cu bucurie, noi fiind "turma mică", iar pe ceilalţi, slava lui Hristos, îi va arde, în acea zi, toate religiile vor fi "în umbră", adică în iad, anume iadul care este chinul acelora care ar fi putut să fie ortodocşi, dar au refuzat, de-a lungul vieţii lor, văzând Adevărul, îi va arde.

Însă eu îmi doresc să continuăm pe a arăta creştinilor ce nu cunosc creştinismul, câte puţin din ce este creştinismul, să luminăm ereziile penticostale, baptiste, advente, iehoviste şi toate, întreg pachetul demonic de neo-protestantism, cu lumina Adevărului, cu Hristos, în Sfânta Lui Biserică, care este Una, nu zece, este Sfânta Ortodoxie.

Aşadar, spun demonii, prin gurile pastorilor din penticostalism, baptism, adventism şi alţii, înşelând sufletele, spun:

"Să nu mai avem treabă cu Sfinţii din ceruri. Ei şi-au trăit viaţa, şi-au consumat şansa lor de mântuire. Ei nu mai au legătură cu noi, cei de pe pământ, dar domnu "isus" ne salvează, glorie lui "isus", să cântăm o melodie..." etc.

Însă Duhul Sfânt, Dumnezeu, în Biblie are altă părere faţă de ereziile lor, şi spune:

ARGUMENT BIBLIC pentru APĂRAREA şi DOVEDIREA MÂNTUIRII prin SFINTELE ICOANE şi prin rugăciunile SFINŢILOR DIN CERURI:

"Zic vouă: Că aşa şi în cer va fi mai multă bucurie pentru un păcătos care se pocăieşte, decât pentru nouăzeci şi nouă de drepţi, care n-au nevoie de pocăinţă." - Luca 15, 7.

Iată Adevărul. Să răspundă ereticii, dar, la întrebările Bisericii lui Hristos, Ortodoxia:

1. De ce se face bucurie în ceruri, între Sfinţi şi între îngeri, la întoarcerea unui păcătos, dacă Sfinţii şi-au trăit viaţa ?
2. De ce le pasă Sfinţilor, atât de mult de noi, cei de pe pământ, dacă ei nu mai au treabă cu noi ?
3. Dacă sufletul este muritor, şi merge înapoi la Dumnezeu, după moartea omului, cum spun adventiştii, de ce acele suflete "moarte", Sfinţii, văd şi observă tot ce se facem pe pământ şi ştiu ei de toţi oamenii şi se bucură când unul se pocăieşte şi devine cu adevărat ortodox, adică un adevărat creştin ?
4. Cum e posibil să le pese Sfinţilor atât de mult de pocăinţa sau nepocăinţa noastră, dacă ei nu mai au treabă cu noi ?
5. Dacă ei, Sfinţii, precum vedem, se bucură când un om îşi înnoieşte viaţa cu pocăinţă, şi lepădarea omului celui vechi, aşa cum învaţă episcopii şi preoţii şi diaconii în Biserică în Ortodoxie, oare nu plâng şi când un om rămâne în nepocăinţă ? Ce să fie plânsul lor, altceva, dacă nu întoarcerea către Dumnezeu, în faţa Căruia ei stau şi stăruinţa în rugăciune pentru noi ?
6. Iată, se roagă Sfinţii pentru noi ? Ce este bucuria lor, dacă nu rugăciunile lor de mulţumire pentru păcătosul întors la pocăinţă ?
7. Dacă lor le pasă de noi şi se bucură când ne pocăim şi ne întoarcem cu lacrimi la Dumnezeu, ne spovedim şi ne împărtăşim, noi atunci, să nu le cerem sfintele lor rugăciuni, când ştim că ei ne văd tot ce facem ?
8. Sau vom fi atât de orbi şi învârtoşaţi, încât să spunem că în ceruri, Sfinţii defapt nu se bucură de întoarcerea unui păcătos, ci se bucură doar Dumnezeu? Dar scris este: "dacă nădăjduim în Hristos, doar în viaţa aceasta, suntem mai de plâns decât toţi oamenii", atunci, ei, Sfinţii, au nădăjduit în Hristos şi în viaţa cealaltă, oare nu primesc ei Sfinţii, din tot ce are Hristos ? Oare nu ne a fost promis Sfinţilor, că vor sta şi ei pe tronul slavei lui Hristos şi vor domni împreună cu El ? Atunci, cum să spunem că Sfinţii nu se bucură alături de Hristos, prin întoarcerea unui păcătos la pocăinţă ?
9. Dacă lor, Sfinţilor, le pasă de noi, nouă să nu ne pese de ei ? Să nu le cerem rugăciunile cu lacrimi, ştiind că ei văd pururea faţa Domnului ? Acceptăm înşelarea demonică să credem, că ei sunt separaţi de noi ? Nu vom deveni astfel, eretici şi lepădaţi din comuniunea cu Sfinţii, când Duhul Sfânt, în Biblie, grăieşte altceva, anume că trebuie să existe comuniunea cu Sfinţii din ceruri, care se bucură de întoarcerea unui păcătos ?

Iată, nu este greşit să cerem Sfinţilor din ceruri, să se roage pentru noi, cum cred ereticii neo-protestanţi. Fiindcă ei, Sfinţii din ceruri, se bucură în Hristos, pentru întoarcerea unui păcătos la pocăinţă, adică la Taina Spovedaniei şi Taina Împărtăşaniei, lepădând viaţa de păcat şi urând păcatul, luptându-se cu el, şi căutând să biruiască cu ajutorul lui Hristos, în fiecare zi să biruiască. Aceasta-i pocăinţa. Trăită, la fiecare răsărit de soare. Pocăinţa este comuniunea cu Sfinţii. Asta-i pocăinţa. Nu egoism, cum cred protestanţii: "eu şi Jesus (gizăs)" că asta e înşelare demonică. Nu, nu egoism demonic.
Pocăinţa este comuniunea cu Sfinţii din ceruri, care ne văd în fiecare secundă ce facem, şi aşteaptă să le cerem rugăciunile, să se roage pentru noi, "cere şi ţi se va da, caută şi vei găsi". Pocăinţa este să aparţinem de acea comuniune cu Sfinţii lui Hristos, prietenii Lui, casnicii Lui, din Împărăţia Cerurilor, care se roagă pentru noi, şi noi ştim asta şi le cerem rugăciunile şi astfel, să ne ajute spre mântuire.

Bucuraţi-vă, creştinilor, că sunteţi în Adevăr.
Bucuraţi-vă, ortodocşilor, că voi sunteţi adevăraţii creştini.
Bucuraţi-vă, creştinilor, că Biserica lui Hristos, este Ortodoxia !
Bucuraţi-vă pururea.

Iar voi, ereticilor, o vai vouă, treziţi-vă din protestul vostru, din penticostalismul mincinos, din baptismul fără lumină, din adventismul morţii, din iehovismul lepădat de Hristos, treziţi-vă din cursele diavolului şi îngerilor lui.

Până nu e prea târziu, treziţi-vă, frăţiori, vă rog în numele Domnului Dumnezeu, Sfânta Treime, Savaot Iubire, treziţi-vă şi veniţi Acasă, în Ortodoxie, căci doar ea, Biserica, doar Ortodoxia e Mireasa lui Hristos şi doar ea, Mireasa Domnului, Ortodoxie, aduce mântuirea.

Dumnezeu să ne ajute să luptăm mai departe, contra întunericului ereziilor şi contra păcatului şi patimilor, şi să dobândim o dragoste tot mai mare, cu rugăciune tot mai multă, care vin din nevoinţă, din post şi biruirea trupului de la deşertăciunile lumii, ca sufletul să se curăţească, mintea sufletului, nous-ul, să se înalţe, după curăţie, prin luminare, la îndumnezeire.

Rugaţi-vă pentru mine, păcătosul.

[GMihai]

În prealabil postat de Igor_Paslusnik

ARGUMENT BIBLIC pentru APĂRAREA şi DOVEDIREA MÂNTUIRII prin SFINTELE ICOANE şi prin rugăciunile SFINŢILOR DIN CERURI:

"Zic vouă: Că aşa şi în cer va fi mai multă bucurie pentru un păcătos care se pocăieşte, decât pentru nouăzeci şi nouă de drepţi, care n-au nevoie de pocăinţă." - Luca 15, 7.

Iată Adevărul. Să răspundă ereticii, dar, la întrebările Bisericii lui Hristos, Ortodoxia:

1. De ce se face bucurie în ceruri, între Sfinţi şi între îngeri, la întoarcerea unui păcătos, dacă Sfinţii şi-au trăit viaţa ?
ETC.

Tot argumentul tău "biblic" este egal cu zero, pentru că versetul din Biblie pe care l-ai citat nu pomeneşte despre niciun sfânt din cer.

Tu cu de la tine putere ai adăugat "între sfinţi şi îngeri". Cum se cheamă unul care adaugă după bunul plac la Sfânta Scriptură ? Mormon.

[GMihai]

În prealabil postat de Igor_Paslusnik

"eu şi Jesus (gizăs)" că asta e înşelare demonică. Nu, nu egoism demonic.

Şi ar mai fi o mică problemă. Cum se cheamă unul care ia la mişto numele Domnului ? Hulitor.

În prealabil postat de Igor_Paslusnik

Amin.

5. Dacă ei, Sfinţii, precum vedem, se bucură când un om îşi înnoieşte viaţa cu pocăinţă, şi lepădarea omului celui vechi, aşa cum învaţă episcopii şi preoţii şi diaconii în Biserică în Ortodoxie, oare nu plâng şi când un om rămâne în nepocăinţă ?

Dacă susţii că sfinţii plâng în cer, contrazici tradiţia ortodoxă care învaţă să ne rugăm aşa: "Cu Sfinţii odihneşte, Hristoase, sufletele adormiţilor robilor Tăi, unde nu este durere nici întristare, nici suspin, ci viaţă fără de sfârşit."

[Igor_Paslusnik]

În prealabil postat de GMihai

Tot argumentul tău "biblic" este egal cu zero, pentru că versetul din Biblie pe care l-ai citat nu pomeneşte despre niciun sfânt din cer.

Tu cu de la tine putere ai adăugat "între sfinţi şi îngeri". Cum se cheamă unul care adaugă după bunul plac la Sfânta Scriptură ? Mormon.

Îţi adresez şi ţie întrebarea numărul 8, din cele 9 prezente în scurta mea expunere.

În prealabil postat de GMihai

Şi ar mai fi o mică problemă. Cum se cheamă unul care ia la mişto numele Domnului ? Hulitor.

Acesl "jesus" (gizăs) al penticostalilor e un hristos mincinos, deci un demon, în baptism, e alt gizăs, deci alt hristos-mincinos, adică hristos-demon, în adventism la fel, în iehovism, la fel şi tot aşa, în toate cele 60.000 de secte care duc la iad, din câte sunt azi numai în America singură.

Ăsta-i un aspect. Un alt aspect, este pronunţia în engleză a numelui "jesus", se citeşte chiar gizăs, deci nu am hulit, nici măcar demonii, cu nimic.

În prealabil postat de GMihai

Dacă susţii că sfinţii plâng în cer, contrazici tradiţia ortodoxă care învaţă să ne rugăm aşa: "Cu Sfinţii odihneşte, Hristoase, sufletele adormiţilor robilor Tăi, unde nu este durere nici întristare, nici suspin, ci viaţă fără de sfârşit."

Plângerea sfinţilor, nu se mai face cu lacrimi, căci acolo trupul muritor numai este, ci plângerea lor se face cu rugăciuni fierbinţi către Dumnezeu, pentru noi, cei ce le cerem acelor sfinţi, să se roage pentru noi, precum am dovedit că spune Biblia, deci Însuşi Duhul Sfânt.

Da, Sfinţii se odihnesc în Împărăţia Cerurilor, exact cum spune rugăciunea minunată ce ai amintit-o frăţia ta risipitoare.

Sfinţii nu se mai luptă pentru mântuire, nu mai plâng, nu se mai întristează, ci primind alte puteri, mult mai mari, ne veghează, alături de Hristos, participă cu noi la Sfintele Slujbe, slujesc cu noi, şi sunt prezenţi cu noi, prin orice Sfântă Icoană, prin Duhul Sfânt, prin care pot veni, în chip tainic, ca printro fereastră, prin Sfânta Icoană, şi intervin chiar şi în plan fizic, şi ne vindecă de vreo boală, sau intervin în diverse situaţii, cum şi îngerii, au această putere, la fel Sfinţii, de cele mai multe ori, ne ajută cu rugăciunile lor, spre mântuire, după cum Biblia spune: "ce ştii tu, femeie, dacă îţi vei mântui bărbatul? Sau ce ştii tu, bărbate, dacă îţi vei mântui femeia?" (I Corinteni 7, 16) deci aşa cum noi, avem putere să ne mântuim unii pe alţii, înainte de-a merge în veşnicie, dacă ne rugăm unii pentru alţii, cum Biserica face la fiecare Liturghie, cu atât mai mult, ne pot mântui Sfinţii, (cu sensul de a ajuta la mântuirea noastră) cu sfintele lor rugăciuni.

Aceste e Adevărul. Fie că vreţi să acceptaţi, fie că nu.

Ieşiţi din erezii şi veniţi la mântuire, ieşiţi din ereziile "romano-catolice" anume ale franco-latinilor, din ereziile protestante şi neo-protestante şi veniţi în Ortodoxie, ca să vă mântuiţi.

[GMihai]

În prealabil postat de Igor_Paslusnik

Acesl "jesus" (gizăs) al penticostalilor e un hristos mincinos, deci un demon, în baptism, e alt gizăs, deci alt hristos-mincinos, adică hristos-demon, în adventism la fel, în iehovism, la fel şi tot aşa, în toate cele 60.000 de secte care duc la iad, din câte sunt azi numai în America singură.

Tu dă-i înainte şi numeşte-L pe Mântuitorul "demon" şi "mincinos".
Ai nişte circumstanţe atenuante.

În prealabil postat de Igor_Paslusnik

Plângerea sfinţilor, nu se mai face cu lacrimi, căci acolo trupul muritor numai este, ci plângerea lor

Cum îţi poţi tu imagina că există plângere fără întristare, când Biserica din care pretinzi că faci parte spune clar "fără întristare", sincer, mă depăşeşte.

În prealabil postat de Igor_Paslusnik

Ieşiţi din erezii şi veniţi la mântuire, ieşiţi din ereziile "romano-catolice" anume ale franco-latinilor,

Să ştii că dacă tu, de un milion de ori vei spune că romano-catolicii nu sunt romano-catolici, ci "franco-latini", aşa va fi. Dar numai în lumea ta interioară. În lumea reală, nu.

Îmi pare rău să-ţi spun asta, dar va trebui să te confrunţi, la un moment dat, cu faptul că fanteziile tale nu ţin loc de realitate. Nici cele despre "franco-latini", nici cele despre "ereticul Augustin", nici cele despre miile de rugăciuni spuse de viitoarea ta soţie etc. Apropo: pe când nunta ? Ai reuşit să o convingi că nu-i nevoie de muzicanţi ?

[Copacel]

În prealabil postat de GMihai

Cum îţi poţi tu imagina că există plângere fără întristare, când Biserica din care pretinzi că faci parte spune clar "fără întristare", sincer, mă depăşeşte.

Pai poti sa plangi si de bucurie.

[GMihai]

În prealabil postat de Copacel

Pai poti sa plangi si de bucurie.

Poţi să plângi şi de la ceapă, dar amicul Botoş Remus Emilian se referea la plânsul sfinţilor când văd nepocăinţa unora (cu trimitere mai mult sau mai mult voalată la neortodocşi).

[stefan florin]

În prealabil postat de abaaaabbbb63

Si totusi ne pune pe toti pe ganduri...

poate pe tine, pe mine nu!

În prealabil postat de stefan florin

poate pe tine, pe mine nu!

E, asta e. Mie imi place sa fiu pe ganduri! :D