Dumnezeu nu vrea sa avem familie?

[fallen]

Cu reductia gastrica intr-adevar e o oarecare pacaleala...ai manca dar nu mai ai unde sa bagi asa ca esti nevoit sa te opresti...si poate in felul asta constati ca nici nu voiai defapt, nu aveai nevoie de mai mult. Te saturi cu doua guri, numai ai senzatia aia ca ai gaura in stomac si tot nu se umple...desi am auzit ca pt unii poate fi frustrant ca tot ar vrea sa mai manance si nu mai pot, chiar ajung sa verse, sau ajung sa se pacaleasca cu lichide sau semilichide, eventual dulci, care traverseaza repede stomacul, si care tot ingrase. Frustrant e insa ca unii saracii au exact aceleasi simptome ( ar manca, chiar au nevoie) dar nu pot pt ca lims-a " micsorat" stomacul din cauza unor afectiuni uneori grave, iremediabile ( obstructii, tumori) si chiar ajung la inanitie si mor...

Si 2), da, cred ca intr-adevar e frustrant si ca Dumnezeu a dat copii unora care nu meritau si l.au necinstit,'nu l-au ascultat, chiar l-au sfidat ( n-au mers la biserica, au muncit duminca sau au facut desfranare), in timp ce altora care au ascultat de el si de biserica nu au fost fericiti cu acest dar...imi pare rau rau pt acestia, , dar nici nu poate sa imi para rau pt mine, adica...intr-adevar pt multa lume era mai bine daca nu se intampla, si pt copilul meu era muuult mai bine daca se nastea in alta familie, insa cu toate astea daca s-ar intampla cva cu el si mi l-ar lua Dumnezeu inapoi cu certitudine as fi distrusa iremediabil ( nustiu pe cine as fi mai furioasa, pe el sau pe mine, ca din vina mea s-ar fi intamplat, dar probabil cam pe toata lumea in egala masura mias revarsa furia), chiar daca crudul adevar ar fi ca asa s-ar fi facut dreptate...
( si daca s-ar naste cu probleme de sanatate as fi furioasa atat pe noi, ca am fost pacatosi, cat si pe dumnezeu in egala masura, chiar daca ar fi actionat conform dreptatii sale divine supreme...)

[AlinB]

În prealabil postat de fallen

Si 2), da, cred ca intr-adevar e frustrant si ca Dumnezeu a dat copii unora care nu meritau si l.au necinstit,'nu l-au ascultat, chiar l-au sfidat ( n-au mers la biserica, au muncit duminca sau au facut desfranare), in timp ce altora care au ascultat de el si de biserica nu au fost fericiti cu acest dar...imi pare rau rau pt acestia, , dar nici nu poate sa imi para rau pt mine, adica...intr-adevar pt multa lume era mai bine daca nu se intampla, si pt copilul meu era muuult mai bine daca se nastea in alta familie, insa cu toate astea daca s-ar intampla cva cu el si mi l-ar lua Dumnezeu inapoi cu certitudine as fi distrusa iremediabil ( nustiu pe cine as fi mai furioasa, pe el sau pe mine, ca din vina mea s-ar fi intamplat, dar probabil cam pe toata lumea in egala masura mias revarsa furia), chiar daca crudul adevar ar fi ca asa s-ar fi facut dreptate...
( si daca s-ar naste cu probleme de sanatate as fi furioasa atat pe noi, ca am fost pacatosi, cat si pe dumnezeu in egala masura, chiar daca ar fi actionat conform dreptatii sale divine supreme...)

Din pacate te inchinui unui Dumnezeu mercantil, un soi de Zeul al Norocului caruia ai pretentia sa-i oferi o satisfactie limitata prin sacrificii simbolice (mers la biserica, fara munca duminica, fara desfranarea alta data) si el iti bifeaza ce ai pus pe "bucket list".

Ei bine, lucrurile nu merg chiar asa, nu poti fenta la greu chestiile care tin de esenta, sa faci singura nistea alegeri proaste si in acelasi timp sa ai prentetii de satisfactie la toate capitolele, iar daca nu o optii, vina a cui este? A lui Dumnezeu, binenteles.

Adica stii, sunt fumator, dar daca merg la biserica si nu muncesc duminica, vreau sa nu mor de cancer, cei din jur sa nu se imbolnaveasca si mai mult, sa admita ca miros a trandafiri, iar daca nu se intampla asta, ma supar tare pe Dumnezeu, da?