|
|
|
|
|
|
|
#1
26.05.2015, 00:29:45
|
||||
|
||||
Citat:
Cezar, poti sa o denumesti cum doresti. Important de retinut, ca literatura patristica este o colectie de explicatii suplimentare. Sunt ca niste meditatii date in particular unor elevi care nu pot sa surprinda din prima sensul corect al lectiei. Acestea modeleaza gandirea si simtirea in directia corespunzatoare pentru a revela intelesurile incapsulate in cateva simboluri scrijelite pe tabla. ============= Nu ce este pentu mine explicatia in general, ci explicatia nepatimirii mai precis, pentru ca in literatura patristica avem foarte multe explicatii-talcuiri, revelarea unor sensuri profunde; unde cei neinvatati inteleg literal, cei incercati vad simboluri, portaluri spre trairi intelegatoare mai inalte. La alta scara, un raspuns similar poate fi dat si de protestanti - care considera ca Biblia este suficienta. Sau asa cum a condensat Iisus toata intelegerea in cele doua porunci: "'Să iubești pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, și cu tot cugetul tău.' Aceasta este cea dintâi, și cea mai mare poruncă. Iar a doua, asemenea ei, este: 'Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți.' În aceste două porunci se cuprinde toată Legea și Proorocii." Daca in aceste doua porunci este cuprinsa toata Legea - ce nevoie mai avem de alte explicatii, formulari si ritualuri? Iisus se exprima limpede: iL Iubesti pe Dumnezeu si aproapele atunci ai indeplinit Toata Legea. Aceasta stare a inimii este completa. Acestea doua sunt suficiente. Ar putea fi postulata ca Dogma Suficientei. Nu spune ca mai trebuie indeplinite si alte conditii, cum ar fi: sa apartii unui cult, sa nu lucrezi duminica... Insa ce ne facem, ca noi de fapt si de drept nu iubim, suntem incapacitati destul de serios in acest sens. Avem nevoie de meditatii in particular, pentru ca surprinderea sensului "iubirii" nu este un lucru usor asa cum s-ar parea la prima vedere. Pentru ca noi in mod natural suntem egoisti, nu altruisti si iubitori. Pentru ca iubirea este rodul convergentei multor virtuti pe care omul cu truda trebuie sa le practice. Cu cat explicatiile sunt mai clare (si elevul silitor) cu atat rezultatele sunt mai bune. Degeaba elevul este silitor daca acesta nu are acces la o invatatura corecta si detaliata, care sa surprinda toate aspectele in mod logic. Sa fie evitata invatarea dupa ureche, mecanica. Dar daca invatura este limpede, ceea ce va intelege va avea o baza solida, o cauzalitate clarificata, care-i va permite sa-si adanceasca intelegerea intr-un mod coerent, in siguranta. Nimanui nu-i place o materie care pare absconsa, cu termeni si simboluri care nu sunt intelesi clar. Care produc confuzie si perceptii contradictorii. O putem aborda, incercam sa o invatam, dar fara tragere de inima. Pentru ca nu este suficient de bine clarificata. De exemplu, cand rugaciunea este fara tragere de inima ,atunci avem, in primul rand, probleme de intelegere, de abordare corecta. O materie pe care o intelegi, o practici cu mare placere. Esti intr-o permanenta stare de entuziasm. Ce nu s-a explicat in literatura patristica, un aspect critic, nodal, fundamental din punctul meu de vedere, este esenta nepatimirii - ramanerea fără patimă față de înțelesurile (chipurile) lucrurilor. Caci fara nepatimire, dragostea care se cere de la noi este imposibila. Un principiu fundamental enuntat, dar neexplicat. Una este sa-i spui elevului, mai citeste odata lectia de la clasa si alta sa-i descoperi printr-o pedagogie speciala sensul nepatimirii.
__________________
|
|
#2
26.05.2015, 03:11:31
|
|||
|
|||
|
Citat:
|
|
#3
26.05.2015, 21:48:02
|
||||
|
||||
|
Citat:
Explicatiile stiintifice, cele care elucideaza fenomene si cauzalitati care nu tin de sufletul omului, desi sunt bune, nu rezolva problema existentiala a omului care aspira tainic la o vesnicie plina de fericire. Le spunem patristice (PATER), pentru ca fiecare sfant a devenit la randul lui un Tata prin Duhul Dumnezeiesc, un Tata Agent aL Tatalui Vesnic. Este o mare bucurie sa aratam respect si adanca recunostinta tuturor acestor Tati si Mame (AMMA) in care se oglindeste Tatal Vesniciei, tuturor celor care ne-au daruit nestemate de intelepciune, medicamente care vindeca bolile ascunse din care apar toate bolile la vedere si moartea insasi. Prin sadirea duhului cuvintelor lor in inima noastra, ne facem fiii lor dupa duh, fiii Lui Dumnezeu. Intram in Familie. Familia celor stralucesc ca sorii, luminati de Adevar.
__________________
|
|
#4
27.05.2015, 00:03:10
|
||||
|
||||
|
Citat:
Inseamna constientizare corecta a tuturor experientelor noastre, indiferent de natura lor. Viata noastra este o inlantuire secventiala de constientizari suscitate din exterior si din interior. Corect, presupune identificarea in suma de proprietati a obiectului constientizat, lipsa existentei prin sine a obiectului respectiv. ------ Sa presupunem ca vedem o floare. Constientizarea incorecta (privirea incorecta) concepe floarea ca un fenomen care exista in sine, independent, izolat, autonom. Constientizarea corecta vede toate proprietatile florii (petale, culoare…) dar mai vede ceva in plus, insubstantialitatea existentiala a acesteia. Insubstantialitatea se refera la faptul ca mintea surprinde ca floarea nu are o existenta in sine, independenta. (de exemplu, pentru ca aceasta este un efect al altor fenomene, este o instanta a unor fenomene aflate in transformare care nu pot fi denumite flori). Cand acest factor mental este prezent in economia constientizarii, metaforic, floarea apare mintii ca fiind transparenta, este cunoscuta perfect launtric. Cand acest factor mental este prezent in constientizarile noastre de zi cu zi, asa cum se succed ele, experientele incep sa fie percepute ca fiind transparente. Mintea se dezleaga de intelesul (chipul) lucrurilor. Acest factor mental actioneaza ca un clarificator de apa (water clarifier). Mintea noastra tulbure o face limpede si cristalina. Orice fenomen se prezinta inselator, ca existand in sine, aceasta intelepciune nu doar ca nu-i da crezare dar vede direct prin fenomen. Atata vreme cat experientele noastre sunt concepute incorect, suntem cuprinsi de patima, indiferent ce miscare facem. ----------- Aceasta transparenta, unire si slobozire a mintii, despatimire poate fi resimtita si ca efect colateral al practicarii intensive a celorlalte virtuti,intr-un anumit moment al progresului. Pentru ca fiecare virtute poarta o anumita doza de adevar. Deci nu este absolut necesara rationarea modului de existenta a ceea ce este constientizat. Deci dupa duh, Bisericii nu-i lipseste nimic. ---------------------- Practicarea ideala a dragostei este in unime cu despatimirea. O astfel de dragoste ajunge repede la maturitate. Acolo unde poate fi intors obrazul celui care ne loveste, acolo unde toata faptura este privita cu dragoste arzatoare. ------------ Insa atata vreme cat suntem impatimiti, atingerea unei astfel de dragoste este “Mission Imposibile”
__________________
|
|
#5
27.05.2015, 03:08:51
|
|||
|
|||
|
Citat:
Doar (procesul de) conștientizare e viață de om? Last edited by Ioan_Cezar; 27.05.2015 at 03:11:57.
|
|
#6
28.05.2015, 14:07:49
|
|||
|
|||
Citat:
__________________
http://creatie6zile.wordpress.com/
|
|
#7
28.05.2015, 22:28:36
|
||||
|
||||
|
Rabdarea, abilitatea de baza
Viata este o lupta, un teren de batalie. Castigatorul este fericit, ia laurii victoriei, o victorie definitiva. Viata poate fi replicata miniatural in diferite forme de competitie. De exemplu, poate fi condensata simbolic intr-o intrecere sportiva. Un sportiv trebuie, in primul rand, sa-si formeze o perspectiva corecta asupra jocului. Trebuie sa-si formeze un set de reflexe, anumite capabilitati (puteri) adaptate la mediul competitiv. Extrapoland, si cel ce joaca la scara realitatii trebuie sa-si formeze progresiv o perspectiva cat mai corecta asupra realitatii (ancorata in real), capabilitati si reflexe. Lipsa unei perspective este cea mai rea situatie in care se poate gasi cineva. O perspectiva cu erori este de preferat lipsei de perspective. Pentru ca o perspectiva genereaza un sens, o directie de actiune, care ofera sanse de corectie prin experimentare si observare. ---------------- Noi oamenii suntem fiinte patimase. Acesta este una din fatetele contextului actual global. Patima genereaza miscari de atractie si respingere, care pot fi uneori foarte intense. Daca nu suntem atenti, daca nu ne controlam, patima ne poate cufunda in mari suferinte. Patima nu este o optiune. Ne nastem cu ea. --------- Patima nu este intrinsec negativa, are si o latura pozitiva. Aceea ca ne putem folosi de patima insasi pentru a ajunge la nepatimire. Asa cum un bun navigator pe o veliera se foloseste de vant. Patima, in acest context, are conotatii virtuoase pentru ca ne atrage spre virtute si ne face sa respingem non-virtutea. ------ Atunci insa cand patima ne atrage spre ceea ce este nevirtuos si ne face sa respingem ceea ce este virtuos trebuie sa intre in scena una din capabilitatile de baza ale jucatorului: rabdarea. Rabdarea franeaza miscarea spre non-virtute. Non-virtutea este lup in piele de oaie. Promite bucurie dar de fapt da amarala, promite putere dar de fapt da slabiciune… Contracararea non-virtutii are efect opus, genereaza hrana (mangaieri) si putere launtrica. ------------------ Rabdarea imbraca o multitudine de forme pentru ca tendintele pacatoase imbraca o multitudine de forme. Pentru a practica rabdarea, jucatorul in primul rand trebuie sa observe indeaproape cum il misca patima si care sunt stimulii declansatori. Cineva versat in rabdare poate strange comori launtrice doar stand rabdator (agil) in mijlocul suferintelor (metaforic, tinand mintea in iad). Rabdarea este abilitatea de baza. Echivalentul sportiv ar fi mentinerea echilibrului. Fara ea jocul este imposibil. De aceea, asumarea crucii este o conditie absolut necesara. Insa jocul devine din ce in ce mai placut, mai captivant, pe masura ce jucatorul acumuleaza diverse abilitati in arsenalul propriu.
__________________
|
|
#8
28.05.2015, 00:01:08
|
|||
|
|||
|
Citat:
Din aceste porunci deriva totul . Caci Dumnezeu nu s-ar putea co9ntrazice pe sine insusi sa aiba pornuci mai mari decat acestea Restul ,cum ar fi cultul,nu sunt porunci,sunt ajutoare Cultul este bazat pe euharistie care este bazata pe jertfa ,ca forma de iubire suprema. In aceasta jertfa si-au dat mana dragostea de Dumenzeu si de oameni . Cultul e doar o continuiare a iubirii, este implinirea poruncii iubirii de la Dumnezeu catre om. Nimic din ortodoxie nu ar valora 2 bani daca nu ar fi iubire
|
|
|
Mod hibrid