Dumnezeu, Patrie, Famile

[cristiboss56]

Există o diferenţă între schizofrenia paranoidă şi tulburarea de personalitate paranoică. Tulburarea de personalitate paranoică nu este o formă de schizofrenie. Persoana care are doar o tulburare de personalitate nu are halucinaţii, ci doar o extremă suspiciune. Un schizofrenic paranoic are un sistem complex de idei bizare, care este, de obicei, organizat în jurul unor teme coerente care implică persecuţia sau conspiraţiile unor forţe puternice, secrete. Dacă schizofrenicul paranoic aude voci, ele se referă de obicei la această temă.

Un student a adus o carte poştală pe care o primise compania tatălui său la biroul sediului lor central. Era adresată "Preşedintelui – serviciului de personal şi capelanului" şi glăsuia, după cum urmează:
Domnilor:
Acceptaţi ca Mafia şi ruşii să spioneze copiii lipsiţi de apărare, pentru acte de incest, prostituţie, jaf, viol, sacrificiu şi puterea găştilor satanice? Pot fi oamenii puşi în maşina de tocat carne? Pot dealerii de droguri mafioţi să controleze dealerii de droguri din rândul copiilor? În ce constau solicitările false pentru asistenţa copiilor? Politicienii corupţi numesc judecători, predicatori şi medici corupţi? Poate Mafia prostituţiei să controleze oraşele noastre din New York, Chicago, etc.? De ce sunt folosite bandele de spioni ale prostituţiei în acordurile militare de jefuire a copiilor (civili) de către statul poliţienesc al “spionajului” mafiot militar? Sunt copiii obiective ale spionajului chirurgical pentru Mafia şi poliţia coruptă?

Asociaţiile fantastice, sugestia unei conspiraţii de anvergură, dorinţa nestăpânită de împărtășire a acestui adevăr tuturor sunt aspecte caracteristice ale proceselor de gândire ale unui schizofrenic paranoic.

În mod ironic, având în vedere bizareria simptomelor lor, schizofrenicii paranoici manifestă adesea puţine deficienţe în alte privinţe. Ei pot fi oameni inteligenţi. Deseori, ei pot funcţiona bine într-un loc de muncă. Prognosticul lor (perspectivele pentru viitor) este mai bun decât în cazul altor schizofrenici. Cu alte cuvinte, ei au o probabilitate mai mare de a se simţi mai bine şi de a-şi recâştiga capacitatea de a duce o viaţă independentă.

[cristiboss56]

Schizofrenia poate sa apara la oricine, indiferent de rasa, cultura, religie, loc de origine, indiferent de saracia sau bogatia mediului din care provine; barbatii au acelasi risc de boala ca si femeile. Nu exista configuratie familiala tipica care sa predispuna la schizofrenie.

Schizofrenia nu este o boala rara. Statisticile evalueaza ca riscul de imbolnavire este de 1%, ceea ce insemna ca unul din 100 noi nascuti poate dobandi aceasta boala.

Se deceleaza in general in adolescenta. Riscul aparitiei ei este diminuat dupa varsta de 30 de ani si dispare complet dupa 45 de ani.

Ereditatea are probabil un rol, insa nimeni nu a descoperit pana in prezent genele acestei boli.


Simptome

Sunt de retinut unele simptome care anunta debutul unui episod schizofrenic: izolare sociala, inadaptare vadita la locul de munca, scoala, acasa, inadaptare in ceea ce priveste igiena corporala, bizarerii de comportament, afectivitate tocita sau nepotrivita, discurs vag, ermetic sau etafizic, bizarerii de ideatie (superstitii, idei telepatice, "al saselea simt").

Cum incepe sa se manifeste schizofrenia difera de la persoana la persoana. Pentru unii, boala incepe dintr-odata, gandurile lor devin tulburi, pot avea halucinatii. Pentru altii, schimbarea este gradata si incep sa apara semne de izolare sau de neglijarea propriei persoane.

Deseori schizofrenia avanseaza treptat, astfel incat familia sau persoana afectata nu inteleg multa vreme adevarul. O evolutie progresiva poate duce la acutizare sau la criza, care poate implica halucinatii, agitatie psihomotorie, tulburari de gandire (idei delirante), etc. Uneori schizofrenia evolueaza rapid si chiar neprevazut, aparand modificari grave de comportament in cateva saptamani, sau chiar zile care duc la un episod psihotic acut.

Se estimeaza ca o proportie de 20% dintre persoanele cu schizofrenie nu mai fac recaderi dupa consumarea primului episod al bolii. In celelalte cazuri boala poate fi stabilizata prin tratament sau poate evolua, ca orice alta boala, cu recaderi si remisiuni. Evolutia catre cronicitate se face numai intr-o proportie foarte mica.

Schizofrenia, atunci cand devine cronica, nu poate fi vindecabila – in sensul in care se vindeca o gripa. In aceste cazuri ea necesita, ca si alte boli cronice, cum ar fi diabetul, ingrijiri adaptate pe o perioada mai lunga de timp, chiar pe timpul intregii vieti.


Posibilitati de tratament

Tratamentul medicamentos este prima cale de abordare a schizofreniei. Cele mai folosite medicamente sunt neurolepticele. Terapia este prescrisa pe o perioada indelungata, uneori timp de cativa ani.

A suferi de schizofrenie inseamna a fi diferit de ceilalti; inseamna sa traiesti intr-un alt mod realitatea si sa suferi intens din aceasta cauza. Persoana suferinda de schizofrenie nu este intotdeauna capabila sa se exprime. Ea nu-si percepe nici destul de clar, nici suficient de analitic suferinta in asa fel incat sa poata sa-si deschida sufletul, sa se poata destainui celorlati.

Este evident ca schizofrenia constituie un eveniment de viata care implica modificarea interrelatiei a cel putin 3 parteneri: pacientul, anturajul si medicul. Cu siguranta ca vindecarea acestei boli depinde in mare masura de influenta pozitiva pe care cei doi ultimi parteneri o pot exercita asupra primului – pacientul. Acesta isi poate, desigur, trai singur boala, insa sansele de vindecare cresc semificativ atunci cand cei trei parteneri fac front comun pentru combaterea ei.

În prealabil postat de cristiboss56

Schizofrenia poate sa apara la oricine, indiferent de rasa, cultura, religie, loc de origine, indiferent de saracia sau bogatia mediului din care provine; barbatii au acelasi risc de boala ca si femeile. Nu exista configuratie familiala tipica care sa predispuna la schizofrenie.

Schizofrenia nu este o boala rara. Statisticile evalueaza ca riscul de imbolnavire este de 1%, ceea ce insemna ca unul din 100 noi nascuti poate dobandi aceasta boala.

Se deceleaza in general in adolescenta. Riscul aparitiei ei este diminuat dupa varsta de 30 de ani si dispare complet dupa 45 de ani.

Ereditatea are probabil un rol, insa nimeni nu a descoperit pana in prezent genele acestei boli.


Simptome

Sunt de retinut unele simptome care anunta debutul unui episod schizofrenic: izolare sociala, inadaptare vadita la locul de munca, scoala, acasa, inadaptare in ceea ce priveste igiena corporala, bizarerii de comportament, afectivitate tocita sau nepotrivita, discurs vag, ermetic sau etafizic, bizarerii de ideatie (superstitii, idei telepatice, "al saselea simt").

Cum incepe sa se manifeste schizofrenia difera de la persoana la persoana. Pentru unii, boala incepe dintr-odata, gandurile lor devin tulburi, pot avea halucinatii. Pentru altii, schimbarea este gradata si incep sa apara semne de izolare sau de neglijarea propriei persoane.

Deseori schizofrenia avanseaza treptat, astfel incat familia sau persoana afectata nu inteleg multa vreme adevarul. O evolutie progresiva poate duce la acutizare sau la criza, care poate implica halucinatii, agitatie psihomotorie, tulburari de gandire (idei delirante), etc. Uneori schizofrenia evolueaza rapid si chiar neprevazut, aparand modificari grave de comportament in cateva saptamani, sau chiar zile care duc la un episod psihotic acut.

Se estimeaza ca o proportie de 20% dintre persoanele cu schizofrenie nu mai fac recaderi dupa consumarea primului episod al bolii. In celelalte cazuri boala poate fi stabilizata prin tratament sau poate evolua, ca orice alta boala, cu recaderi si remisiuni. Evolutia catre cronicitate se face numai intr-o proportie foarte mica.

Schizofrenia, atunci cand devine cronica, nu poate fi vindecabila – in sensul in care se vindeca o gripa. In aceste cazuri ea necesita, ca si alte boli cronice, cum ar fi diabetul, ingrijiri adaptate pe o perioada mai lunga de timp, chiar pe timpul intregii vieti.


Posibilitati de tratament

Tratamentul medicamentos este prima cale de abordare a schizofreniei. Cele mai folosite medicamente sunt neurolepticele. Terapia este prescrisa pe o perioada indelungata, uneori timp de cativa ani.

A suferi de schizofrenie inseamna a fi diferit de ceilalti; inseamna sa traiesti intr-un alt mod realitatea si sa suferi intens din aceasta cauza. Persoana suferinda de schizofrenie nu este intotdeauna capabila sa se exprime. Ea nu-si percepe nici destul de clar, nici suficient de analitic suferinta in asa fel incat sa poata sa-si deschida sufletul, sa se poata destainui celorlati.

Este evident ca schizofrenia constituie un eveniment de viata care implica modificarea interrelatiei a cel putin 3 parteneri: pacientul, anturajul si medicul. Cu siguranta ca vindecarea acestei boli depinde in mare masura de influenta pozitiva pe care cei doi ultimi parteneri o pot exercita asupra primului – pacientul. Acesta isi poate, desigur, trai singur boala, insa sansele de vindecare cresc semificativ atunci cand cei trei parteneri fac front comun pentru combaterea ei.

Brrrrr!
Sa fereasca Dumnezeu si Maica Domnului!

[Igor_Paslusnik]

Foarte frumoase şi interesante postări ai pus, frate cristiboss56, ca de altfel toate ale tale, dar iartă-mă, spune-mi te rog, ce legătură au acele boli prin care Dumnezeu încearcă şi mântuieşte prin suferinţă, oamenii, cu topicul "Dumnezeu, Familie, Patrie" ?

Sau acela e doar modul tău de a fi nemulţumit cu postările mele? Aducând-mi indirect prezumţii că aş fi suferind de vreo boală din aceea ?
Să mă ierţi, frate şi să mă pomeneşti. Dacă aşa e, să ştii că şi eu te-am iertat, fiindcă te iubesc în Hristos, te poţi împărăşii liniştit, eşti împăcat cu mine, nu am nimic împotriva ta.

Să mă ierţi te rog, dacă te-am supărat cu ceva.

Hristos a înviat.

OPRIŢI ACEST TOPIC SATANIST, ACEST TOPIC ESTE ANTIHRISTIC.