Datarea Radiometrica – Ipoteze

[AlbertX]

Catalin, doar ateii materialisti au nevoie de dovezi palpabile pentru a crede, asta este dogma lor.

Conform DEX,

RATIUNE
Capacitatea intelectuală de a cunoaste cognitiv adevărul fie în mod direct, fie prin intermediul unui proces de inferentă; gândire (logică), judecată (1), minte. 2. Temei; motiv, justificare.
Ratiune suficientă = lege, principiu fundamental al gândirii formulat de G.W. Leibniz, în virtutea căruia orice fapt trebuie să aibă un temei pentru care este astfel, iar nu altfel.

RELIGIE
Ansamblu de idei, sentimente si actiuni împărtăsite de un grup si care oferă membrilor săi un obiect de venerare, un cod de comportament, un cadru de referintă pentru a intra în relatie cu grupul si universul. De obicei, religia distinge între real si supranatural, vizează ceva ce transcende cunoscutul sau naturalul, este o recunoastere a misteriosului si a supranaturalului; religia include un concept sau o divinitate care implică omul într-o experientă dincolo de nevoile lui personale sau sociale imediate, recunoscută ca "sacră" sau "sfântă".

RELIGIE revelată
Religia al cărei corp de cunostinte este de natură revelată: iudaism (Dumnezeu a revelat poruncile lui Moise); crestinism (Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a revelat Cuvântul Tatălui).

Definind "credinţa ca fiind adevărul revelat de Dumnezeu, iar raţiunea ca înlănţuirea adevărurilor, şi introducând distincţia dintre ceea ce este deasupra raţiunii şi ceea ce este împotriva raţiunii, Leibniz poate afirma că deşi tainele depăşesc raţiunea, nu sunt contrare raţiunii.

Leibniz arată că tainele pot primi o explicaţie şi oamenii pot răspunde la obiecţiile ce se aduc împotriva acestora, chiar dacă sunt adevăruri care sunt deasupra raţiunii spiritului nostru, cum este Sfânta Treime dar de aici nu trebuie să concluzionăm că un adevăr ar fi contrar raţiunii şi "nu numai că o dogmă combătută şi îngenuncheată de raţiune nu este incomprehensibilă, dar putem spune că nimic nu e mai uşor de înţeles şi mai evident decât absurditatea ei"

Catalin, probabil ca esti de acord cu Leibniz si filosofia sofista, dar acestea nu au legatura cu Sfanta Traditie.

Ideea pe care o susţine Bayle în disputa cu Leibniz este că tainele depăşesc raţiunea şi sunt contrare acesteia, de aici concluzionând că raţiunea trebuie să se supună credinţei. Deoarece dogma se situează deasupra raţiunii, zice gânditorul francez, "filosofia nu va putea nici s-o explice, nici s-o înţeleagă şi nici să răspundă dificultăţilor ce o combat"

Gottfried Wilhelm von Leibniz a fost un filozof si matematician german, unul din cei mai importanti filozofi de la sfârsitul secolului al XVII-lea si începutul celui de al XVIII-lea, unul din întemeietorii iluminismului german.

Sistemul filosofic al lui Leibniz pune la baza existentei "monadele", elemente spirituale indivizibile, independente unele de altele, înzestrate cu o fortă activă. În consecintă, materia nu este decât manifestarea exterioară a monadelor. Fiecare monadă oglindeste întregul univers; concordanta dintre activitatea monadelor este asigurată de "armonia prestabilită", creată de monada supremă, Dumnezeu.

În teoria cunoasterii, Leibniz se situează pe pozitiile rationalismului, pe care încearcă să-l îmbine cu elemente de empirism. Împărtind adevărurile în "rationale" si "faptice", el consideră că primele, având un caracter necesar si universal, nu pot proveni din experientă; principiile lor se află în intelect în stare embrionară si primesc de la simturi doar un impuls pentru dezvoltarea lor.

Operele filosofice ale lui Leibniz au exercitat o influentă deosebită asupra dezvoltării ulterioare a filosofiei germane, în special asupra lui Christian von Wolff si Immanuel Kant.