obiceiuri pagane la romani

Limba franceza, atit de folosita in "la belle epoque", imi suna intr-adevar catifelat. Engleza yankee imi arunca in mental imaginea unui golan in blugi, care mesteca "ciungam", in timp ce intreaba insolent daca cutare monument "iz for seil, coz ai hev a lot av mani".
Quod attinet cea britanica, imi evoca un "popa" anglican, care propune solemn, la ceaiul de la ora 5, iubitului sau sa celebreze impreuna caricatura aia de liturgie a lor. Sau o "episcopita", care dupa o predica de la amvon, se aglutineaza cu iubitele ei la o discoteca, unde mai fumeaza o iarba, multumind marelui arhitect al chestiei aleia maro si urit mirositoare pentru drepturile inalienabile de a Il scuipa pe personajul ala de pe Cruce, care bineinteles nevar igzisted, bicoz da lodgi sed so.

Stiu, Mihnea, ca engleza e si limba Sfantului Columba, a Sfantului Dunstan, a Cardinalului John Newman, etc.
Din pacate, nu acesti uriasi ai evlaviei au dat nota in acea societate si acea natiune. Si asta pentru ca un rege nedemn, care se comporta exact ca un ucigas in serie cu sotiile sale, a fost mai important decat ascultarea de Cristos si episcopul Romei.
P. S. Of, iar imi dadui in petec. Cind vine vorba de vorbitorii limbii imperiului sub a carui ocupatie/influenta stau peste jumatate din locuitorii Pamantului, chiar nu ma pot abtine.