![]() |
![]() |
|
|
|
|
|
#1
|
|||
|
|||
|
Citat:
Faptul ca tu ai un ADN destul de diferit de al meu. Imagineaza-ti. Doi parinti (de pe arca lui Noe) au genele A si B. Copii lor vor avea , sa zicem, 50%A si 50%B fiecare. Apoi copii se inmultesc intre ei. Ce se obtine? Tot asa, un anumit procentaj A si un anumit procentaj B. Si tot asa, ADN-ul o sa ramana in mare parte acelasi, si ar fi foarte usor pentru un virus sa se adapteze pentru el. Ca ADN-ul sa devina diferit de la unul la altul, i-ar trebui multe mutatii, si mult timp. In 5000 de ani, nu ar fi avut timp sa fie asa variat, de aceea, diversitatea ADN-ului, nu numai uman, ci al tuturor fiintelor ne arata ca viata pe pamant are o varsta de gradul milioanelor, chiar miliardelor de ani. |
|
#2
|
|||
|
|||
|
Citat:
Eu nu ma refer la transformarea speciei in alta, deci modificarea genomului, tocmai asta combat, nu am cum sa sustin asta. Rasele au modificari ale genelor. Asta nu inseamna modificari mari ale ADN-ului. Dar chiar si mutatii mari se pot produce la o singura generatie, nu ai auzit de boli provocate de mutatii? De exemplu sindromul Down e provocat de o mutatie genetica, o dublura a unor cromozomi. Asta e si problema, ca mutatiile mari nu provoaca schimbarea speciei, ci boli. Doar mutatiile genice sunt fara urmari, restul, adica mutatiile cromozomiale provoaca boli, iar mutatiile genomice (singurele care pot modifica ADN-ul, deci transfomrarea speciei), sunt letale la animale. Asadar, nu e nicio neconcordanta, doar ca nu ai inteles tu. |
|
|