Evreii, Mesia și Ioan Botezătorul

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de mirela.t

o trimitere la proorocii din VT care s-au referit la El ca fiind Dumnezeu/ Fiul lui Dumnezeu.

Spre exemplu, Isaia 9:5,6.

[tabitha]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Spre exemplu, Isaia 9:5,6.

Mulțumesc, Mihnea.

Căci Prunc s-a născut nouă, un Fiu s-a dat nouă, a Cărui stăpânire e pe umărul Lui şi se cheamă numele Lui: Înger de mare sfat, Sfetnic minunat, Dumnezeu tare, biruitor, Domn al păcii, Părinte al veacului ce va să fie.
Şi mare va fi stăpânirea Lui şi pacea Lui nu va avea hotar. Va împărăţi pe tronul şi peste împărăţia lui David, ca s-o întărească şi s-o întemeieze prin judecată şi prin dreptate, de acum şi până-n veac. Râvna Domnului Savaot va face aceasta.

[sophia]

Maria, Maica Domnului, era verisoara cu Elisabeta, mama Sf. Ioan Botezatorul si s-au vazut
cand erau amandoua insarcinate ("Bucura-te Marie, plina de har...").
Poate ca acesta stia din familia lui niste lucruri (si cum a fost zamislit el insusi si cum a fost zamislit Iisus. Asa ca il cunostea.
Acum nu stiu daca stia si acesta este Mesia. Poate ca stia insa de minunile savarsite, de apostolii care il urmau.

Ce nu-mi este clar este ce anume insemna pentru evrei un Mesia. Ce anume asteptau de la el, ce stiau despre el si cum aveau sa-l recunoasca (dupa parerea lor). Clar este ca nu l-au recunoscut in Iisus. Sau pana la urma le-a fost frica de El cand a venit.
Nu stiu ce stiau Caiafa si Ana (cei doi care i-au dorit pierderea).

Intrebarea cea mare insa ramane de ce oamenii totusi au ales sa-l salveze pe Barabas? De ce l-au urat intr-atat pe Iisus? Eu asta nu inteleg.

[Patrie si Credinta]

În prealabil postat de sophia

Ce nu-mi este clar este ce anume insemna pentru evrei un Mesia. Ce anume asteptau de la el, ce stiau despre el si cum aveau sa-l recunoasca (dupa parerea lor). Clar este ca nu l-au recunoscut in Iisus.

Pentru un popor ca Israel, era versiunea pt oprimati a ceea ce multi duc dorul cand zic "Unde esti tu, Tepes". Un lider care vine, ii face pe evrei din nou independenti, si pune la punct lucrurile in tara. Ceva de genul a ceea ce a fost Simon Bar Kohba mai tarziu. http://ro.wikipedia.org/wiki/Bar_Kohba

În prealabil postat de sophia

Intrebarea cea mare insa ramane de ce oamenii totusi au ales sa-l salveze pe Barabas? De ce l-au urat intr-atat pe Iisus? Eu asta nu inteleg.

Aveau de ales intre un rebel religios cu pretentii mesianice si un criminal de rand.
Din punctul de vedere al unui evreu de rand, insuflat de rabini, preferau sa salveze un gainar de rand, ca era "de-al nostru", in fata unui blasfemiator, din punctul lor de vedere.

În prealabil postat de Patrie si Credinta

Aveau de ales intre un rebel religios cu pretentii mesianice si un criminal de rand. Din punctul de vedere al unui evreu de rand, insuflat de rabini, preferau sa salveze un gainar de rand, ca era "de-al nostru", in fata unui blasfemiator, din punctul lor de vedere.

De acord pana la un punct.Barabas se pare ca nu era un talhar de rand ci din ce in ce mai multe opinii, dintre cercetatori,afirma ca de fapt era ori un zelot sau sicar,ori un apropiat al acestora.Pentru romani era un terorist,pentru evrei un patriot.Situatia se repeta si in cazul celor doi crucificati alaturi de Iisus,romanii nu se oboseau(verificati pe cine crucificau romanii) sa crucifice talhari nesemnificativi, ci rebeli care intr-un fel sau altul amenintau ordinea de drept romana,fie prin pretentii mesianice (care intrau in coliziune directa cu aplicarea cultului imperial) fie prin credinta in ele,fie prin actiuni de revolta contra ocupatiei si legii romane.In plus termenul de ,,lestai"se preteaza la mai multe aplicari si interpretari.Flavius Josephus cand a scris despre revolta evreiasca din anul 66 AD nu a folosit termenul pentru toata revolta,ci doar pentru zeloti.La cealalta extrema,in iudaismul rabinic,termenul preluat din greaca putea desemna si alt gen de persoane,poate chiar banditi,si nu neaparat zeloti.Cred ca interpretarea in context poate juca un rol important,eu inclin sa cred ca Barabas era un fel de luptator de guerila al acelor timpuri,existand indicii in Evanghelii cu privire la implicarea sa in activitati violente contra stapanirii romane.Un alt element,si mai interesant,adus in discutie de cercetatori,este faptul ca numele sau ,,Bar-Abbas" are si semnificatia de ,,fiul al tatalui",nume ce inclina spre miscari radicale,cu pretentii mesianice,precum cea condus de un alt lider,cu nume din acelasi registru,Bar-Kohba.In Evanghelia dupa Matei (27.16) Barabas este descris prin sintagma ,,vinovat vestit"ceea ce implica o recunoastere,fie si populara,a activitatilor sale.Coroborat cu preferinta celor stransi pt eliberarea sa as afirma ca exista indicii rezonabile cu privire la implicarea sa in revolte armate,nu de putine ori,sau alte acte de revolta contra stapanirii romane.

Eu personal cred ca,de fapt,cei doi crucificati alaturi de Iisus era zeloti.Cred ca tocmai din acest motiv unul dintre ei il insulta pe cruce (fiind in opinia lui un fals Mesia invins de romani,fara nici o legatura cu asteptarile partii radicale a iudaismului) in timp ce al doilea a avut o strafulgerare,o revelatie cu privire la identitatea celui crucificat langa el.Daca istoricii au dreptate atunci asa-numitul talhar intrat in Rai a fost de fapt un zelot care in ultimele clipe s-a pocait de propria cale violenta de instaurare a Imparatiei acceptand ideea revolutionara (ce ironie)a unui alt tip de Mesia decat cel imaginat,si a unui alt tip de Imparatie decat cel in care, probabil, crezuse cu tarie pana atunci. Sunt totusi,dpdv istoric,doar ipoteze in lucru.

,,Cine era Baraba şi cum de au preferat iudeii să-l ceară pe el, iar nu pe Iisus Nazarineanul? Evanghelistul Marcu ne spune că: „Baraba fusese închis împreună cu nişte răzvrătiţi, pentru că în răscoală săvârşiseră ucidere” (Mc. 15, 7), iar Sfântul Evanghelist Ioan menţionează că acesta „era tâlhar” (In. 18, 40). Aşadar, ori „Regele iudeilor” (In. 18, 39) ori o căpetenie de tâlhari, pentru Pilat era tot una, dacă nu cumva dregătorul a încercat să-L scape pe Domnul de moarte.

Ce importanţă mai avea însă, de vreme ce inimile cărturarilor şi ale fariseilor încremeniseră de mult în „litera Legii” (Rom. 2, 27), iar „după Legea lor, Hristos trebuia să moară” (In. 19, 7). De aceea, ei „au convins mulţimea ca să ceară să le elibereze mai degrabă pe Baraba, (…) iar pe Iisus, biciuindu-L, să-L dea ca să fie răstignit” (Mc. 15, 11 şi 15).


Nu vi se pare ciudat că, puse să aleagă, mulţimile au preferat în locul lui Dumnezeu un ucigaş şi un tâlhar? Că, văzând intenţia binevoitoare a lui Pilat, căpeteniile poporului au trecut de-a dreptul la ameninţări până şi la adresa sa? − „Dacă-L vei elibera pe Acesta, nu eşti prieten al Cezarului” (In. 19, 12). Şi apoi, luaţi aminte ce s-a ales de opţiunea iudeilor!… Căci, deşi de Baraba nu a mai auzit nimeni niciodată după aceea, în schimb Hristos, „piatra cea din capul unghiului” (Ef. 2, 20) − deşi omorât, şi încă prin moarte de ruşine − A ÎNVIAT şi a ajuns în centrul istoriei."
Mai mult:

http://www.episcopiaslatinei.ro/2011...us-sau-baraba/

[tabitha]

Am găsit un articol interesant despre Sf. Ioan Botezătorul - îi apartine pr. Atanasie Negoită.

Sfântul Ioan Botezătorul a fost qumranit sau esenian?

Marile descoperiri arheologice au prilejuit unele discutii si au facut sa apara numeroase publicatii in jurul lor. Insa, dupa cat cunoastem pana acum, nici una dintre aceste descoperiri n-a dat nastere la o publicistica in jurul ei, cum este cazul cu descoperirea manuscriselor de la Marea Moarta. Dupa cum se stie aceste manuscrise au iesit din pana unei grupari religioase mozaice, care luase fiinta prin secolul al II-lea i.d.Hr.; asadar ea a precedat intrucatva ivirea crestinismului, aparut pe meleagurile Tarii Sfinte un veac mai tarziu. Dupa cum iarasi este cunoscut, comunitatea care a compus manuscrisele de la Qumran vietuia intr-un loc retras de pe coasta de sud a Marii Moarte si, in proportie de 80 % , cercetatorii de astazi au identificat-o cu secta eseniana despre care posedam deja informatii de la autorii iudei clasici Filon de Alexandria si Iosif Flaviu.

Fiindca gruparea eseniana sau secta de la Qumran avea comunitatea bunurilor, lucru de care gasim facandu-se amintire si in Noul Testament (Fapte, IV, V), lumea carturarilor, indeosebi criticii biblici, au inceput sa se intrebe daca intre esenieni si crestini, aproape contemporani, n-au existat oarecare legaturi. Chiar este surprinzator faptul ca mai toate sectele iudaice din timpul Mantuitorului sunt amintite si criticate in Noul Testament, numai secta eseniana nu este aratata cu degetul niciodata. Deoarece, comunitatea de la Qumran avea unele ospete oarecum rituale, unii cercetatori s-au intrebat daca Euharistia crestina n-are la baza un atare ospat, bineinteles dandu-i-se semnificatia crestina de astazi si de asemenea, fiindca gruparea eseniana avea unele imbaieri zilnice, carturarii vor sa stie daca Botezul crestin n-are la baza lui vreunul din dusurile ori lustratiile eseniene.

Una dintre cele mai discutate chestiuni, in urma descifrarii si publicarii manuscriselor de la Marea Moarta, a fost aceea: Ioan Botezatorul n-a fost si el un esenian ? Chiar daca a iesit mai tarziu din aceasta secta si si-a injghebat o grupare a lui, nu cumva si-a facut ucenicia la Qumran, localitate ce nu se afla decat la 10-15 km departare de locul unde Ioan boteza pe iudeii care veneau la el si unde a botezat pe Mantuitorul Hristos ?

Chiar si unii dintre autorii cei mai traditionalisti au inclinat sa creada ca Sfantul Ioan Botezatorul n-a fost complet strain de comunitatea de la Qumran. Asa de pilda, cardinalul Jean Danielou, fostul decan al Institutului catolic din Paris, se exprima: "Descoperirea manuscriselor de la Marea Moarta, intr-un anumit fel, a confirmat contactele Sfantului Ioan Botezatorul cu pustnicii de la Qumran, pe care astazi ii cunoastem a fi identici cu esenienii". Afirmatia lui Danielou si mai alas a Iui I. Steinmann a avut un bun rasunet si in tara noastra. Regretatul mitropolit Tit Simedrea, intr-un articol de fond se raliaza si el la parerea ca Sfantul Ioan n-ar fi strain de Qumran, deoarece si-a facut ucenicia printre eremitii de la Marea Moarta, unde si-a insusit vederile Dascalului Dreptatii si felul lor de intelegere si explicare a Sfintelor Scripturi, dar ca ar fi iesit din acea grupare, dimpreuna cu alte cateva persoane printre care Andrei si altii.

Un arheolog englez de necunoscuta autoritate, cand se ocupa de manuscrisele de la Marea Moarta si mai ales de ruinele de la Qumran, scria si el aceste cuvinte :

"Este aproape sigur ca Ioan Botezatorul a fost un esenian care a lucrat acolo si trebuie sa fi studiat in aceasta comunitate".

Alt arheolog si exeget de prestigiu, Miliar Burrows, cel care a descifrat si a publicat pentru intaia oara continutul manuscriselor de la Marea Moarta, pare mai obiectiv, dar si el lasa loc nesigurantei : "N-avem nici un motiv pentru a evita sa acceptam ca Ioan Botezatorul era sau a fost un membru al comunitatii qumraniene. Singura problema este daca avem un motiv serios sa presupunem ca el a fost ori ca el a avut legaturi cu secta de la Qumran".

Din capul locului trebuie sa spunem ca afirmatiile de mai sus sunt mai mult niste presupuneri decat dovezi evidente. Ca sa putem proba aceste afirmatii avem nevoie de documente convingatoare. La ora actuala, avem noi asemenea documente ? Raspunsul este net: nu avem. Sfantul Ioan Botezatorul nu se afla mentionat in manuscrisele de la Qumran, iar comunitatea de la Marea Moarta nu se afla pomenita nicaieri in Noul Testament si nici in Iosif Flaviu, singurele noastre izvoare, ce amintesc de Sfantul Ioan Botezatorul. Nu exista nimic in textele de la Marea Moarta sau in alte surse cunoscute, care sa ne duca, intr-un mod oarecare, la o decizie clara, fie ca Ioan Botezatorul a fost sau ca n-a fost membru al sectei de la Qumran.

Se pune intrebarea: Evidenta actuala, adica accesibila astazi, ne sugereaza ea ca Sfantul Ioan Botezatorul a fost cumva un membru al sectei de la Qumran ori cel putin ne sugereaza ideea ca n-a fost sau aceasta evidenta este neutra ?

continuarea aici : http://www.crestinortodox.ro/religie...ian-69273.html

[Demetrius]

În prealabil postat de sophia

...Intrebarea cea mare insa ramane de ce oamenii totusi au ales sa-l salveze pe Barabas? De ce l-au urat intr-atat pe Iisus? Eu asta nu inteleg.

11. Dar arhiereii au aţâţat mulţimea ca să le elibereze mai degrabă pe Baraba.(Marcu15,11)

Eu sunt de părere că, la fel ca azi, oamenii au fost manipulați, dar și că, tot la fel ca azi, oamenii nu sunt preocupați de mântuire, ci de traiul cât mai ușor în această lume și de aceea au strigat ce li s-a spus, nu de la oricine, ci de la arhierei.

[Patrie si Credinta]

În prealabil postat de Demetrius

11. Dar arhiereii au aţâţat mulţimea ca să le elibereze mai degrabă pe Baraba.(Marcu15,11)

Eu sunt de părere că, la fel ca azi, oamenii au fost manipulați, dar și că, tot la fel ca azi, oamenii nu sunt preocupați de mântuire, ci de traiul cât mai ușor în această lume și de aceea au strigat ce li s-a spus, nu de la oricine, ci de la arhierei.

Cu regret totusi, nu am striga si noi la fel, daca ar zice episcopii ca unul e eretic?

[Demetrius]

În prealabil postat de Patrie si Credinta

Cu regret totusi, nu am striga si noi la fel, daca ar zice episcopii ca unul e eretic?

Nici vorbă de regrete.