Neuro-Spiritualitate

[leonte]

In textele Sfintei Scripturi, exista foarte multe sugestii si indemnuri la cercetare, cat si la credinta intr-un Dumnezeu rational. Proorocii condamna in repetate randuri rastalmacirea legii lui Dumnezeu, de catre capii bisericii (cei reponsabili cu dogmatica).
In special sunt condamnate superstitiile si aplicarile Habotnice ale poruncilor din Lege. Astfel de habotnicie devine pretex pentru a-L prigoni chiar pe Hristos, care a facut tina cu scuipat, si a vindecat oameni sambata. De asemenea, sf. Petru este atacat de semenii sai, Apostoli pentru ca intrat la oameni netaiati imprejur si a stat la masa cu ei. Astfel de comportamente similare regasim si astazi in randurile groase ale credinciosilor BOR.

Dorinta habotnica de a fi contra la tot ceea ce nu tine de BOR, duce la asuprirea oricaror idei si comportamente care ne sunt straine. Din aceasta pricina, cunoscatorii legii vechi l-au prigonit pe Hristos, pentru ca avea alte comportamente decat ale lor.
Omul chibzuit si cumpatat nu sare la beregata cuiva diferit decat el, de indata ce il observa, ci cauta mai intai sa inteleaga pricina cat si finalitatea diferentelor de viziune. Abia dupa o analiza riguroasa, facuta sub teama de inselare, sub teama de a repeta greseala saducheilor, aparea o pronuntare ferma. Daca suntem crestini, ne vom rezuma la fermitatea verbala. Altii trec la persiflari, aroganta, insulte si chiar violenta, dar acestia din urma nu prea au legatura cu Hristos.

Creatorul si Dumnezeul acestui Univers, a pus materia intr-o randuiala, pe care astazi stiinta o numeste generic "Legile Fizicii si ale Chimiei". In lumea veche, aceasta randuiala era pusa direct pe seama fortelor supranaturale potrivit folclorului (tunetul era din pricina sf. prooroc Ilie, care se plimba cu carul de foc si pocnea din bici, prigonind dracii). Cand cercetatorii au venit cu alta explicatie, instinctul de conservare culturala sau inertia fireasca fata de un crez impamantenit, a refuzat teza fizicienilor. Dar pentru ca oamenii aceia nu actionau doar intr-o directie conservatoare, refuzul a fost insotit de asuprire, iar fizicienii au fost denumiti retaciti sau chiar agenti satanici. Cu trecerea timpului, stiinta s-a dovedit a fi superioara folclorului, iar adeptii stiintei au preluat puterea politica si economica in detrimentul afacerilor cu folclor religios. Acest fenomen s-a petrecut in epoca industrializarii initial in Occident, iar mai tarziu in spatiul bizantin.

Foarte curios este faptul ca progeniturile orotocsilor au aderat destul de usor la miscarea comunista, desi au trait intr-un mediu foarte bisericos. Dar acesta este alt subiect.

[leonte]

Materia, creata de Dumnezeu, include si trupul omenesc, studiat de stiintele medicinei. In zilele noastre, cercetatorii declara ca studiul este inca in plina desfasurare, iar stiinta nu a ajuns la un rezultat final. Din aceste motive avem fenomene inexplicabile in evolutia unor boli sau a fenomenelor neuro-psihice.

Cuvantul "psihic" vine din greaca veche, de la "psyhi" care a fost talmacit suflet. "Megalinon psyhi mou = Mareste suflete al meu".
Refuzul de a accepta noutatea nu este din duhul sfintilor parinti, decat daca este motivat de o cautare launtrica atat de intensa, incat se doreste concentrarea intrengii antentii.

[leonte]

Cercetarile in neurologie sunt cele mai "crude" in lume medicinii, intrucat nu prea pot fi analizate pe un organism mort. Insa nivelul hormonilor din sange poate fi oricand analizat, prin analize de laborator. In felul acesta s-a ajuns la concluzia ca pofta sexuala este cauzata de nivelul hormonilor sexuali, care ar stimula in mod exceptional o anumita zona din creier. Aceasta concluzie stiintifica pare ca l-ar pune la zid de exemplu pe parintele Cleopa, care spune ca pofta vine de la draci. Parintele Cleopa insa, nu contrazice niciodata mecanismul prin care pofta lucreaza in trupul omenesc.

In filocalia IX, sf. Ioan Scararu, prezinta o tehnica de concentrare a mintii si de stapanire a gandurilor, la care ii indeamna pe incepatorii din tagma monahala. El sugereaza ca toti invataceii sa creada cu tarie ca monahii sunt superiori mirenilor si ca a muri in monahism iti da sansa de a fi mai sus in ierarhia cereasca de dupa moarte. Insusi sf. Ioan, insa, marturiseste ca aceasta metoda de concentrare este un siretlic bazat pe mandrie (o forma foarte puternica de motivare a vointei) pentru ca incepatorii sa dobandeasca statornicie si rabdare in nevointele monahale. Insa acest crez (fals), urmeaza a fi lepadat cateva trepte mai incolo, cand se incepe lupta cu parerea de sine.

In mai multe dintre invataturile Filocaliilor Ortodoxe, putem observa metode care astazi sunt folosite in psihoterapeutica. De asemenea, alegerea regimului alimentar in concordanta cu tinta ascezei (stapanirea zvacnirilor din trup si din minte) sunt astazi explicate stiintific si recunoscute. Carnea si vinul infierbanta trupul, adica stimuleaza anumite glande responsabile cu ritmul cardiac si eliberarea de hormoni sexuali in sange.

[IvanTurbinca]

Nu credeam că voi găsi atâția rătăciți pe-aici...

Leonte, dragule, lasă ”știința” asta și plânge-ți păcatele. E mult mai de folos...

Iartă-mă Doamne!

În prealabil postat de IvanTurbinca

Nu credeam că voi găsi atâția rătăciți pe-aici...

Leonte, dragule, lasă ”știința” asta și plânge-ți păcatele. E mult mai de folos...

Iartă-mă Doamne!

De ce nu ambele? :D

[AlinB]

Omul are dreptate sub anumite aspecte, desi la alte capitole rateaza grosier..

[leonte]

Stima de sine, increderea in sine, sunt stari mentale ce rezulta din efectele unui neurotransmitator numit serotonina. Scaderea dramatica a nivelului de serotonina din creier duce la depresii si chiar la deznadejde.

Credinta fierbinte intr-un Dumnezeu bun, atotputernic si care ne poarta de grija, este un exercitiu mental care mentine nivelul de serotonina la un nivel ridicat.

Orice stare sufleteasca are un corespondent hormonal. Eu nu am gasit ecuatia endocrinologica a fiecarei emotii si trairi. Probabil ca nici medicii nu au descoperit-o inca, dar ea exista.

Practicarea rugaciunii intr-o comunitate de credinciosi, intareste credinta mai mult decat in singuratate. In schimb, practicarea rugaciunii in afara comunitatii bisericesti, in mijlocul unor oameni ostili practicilor religioase, seamana indoiala si dilueaza credinta. Aceste doua situatii sunt explicate foarte limpede si de psihologia sociala, intrucat omul simte nevoia de apartenenta la grup si de acceptare a sa cu toate crezurile sale. Cand omul este respins sau defaimat, starea lui mentala este opusa fata de atunci cand este acceptat si apreciat. Este vorba despre raportul TRISTETE / SATISFACTIE.

În prealabil postat de leonte

Creatorul si Dumnezeul acestui Univers, a pus materia intr-o randuiala, pe care astazi stiinta o numeste generic "Legile Fizicii si ale Chimiei". In lumea veche, aceasta randuiala era pusa direct pe seama fortelor supranaturale potrivit folclorului (tunetul era din pricina sf. prooroc Ilie, care se plimba cu carul de foc si pocnea din bici, prigonind dracii). Cand cercetatorii au venit cu alta explicatie, instinctul de conservare culturala sau inertia fireasca fata de un crez impamantenit, a refuzat teza fizicienilor.

Pana la un punct perfect de acord cu cateva precizari.Orice credinta religioasa dezvolta,direct sau indirect, si un folclor adiacent intrucat imaginatia populara,de multe ori,incearca sa acopere cumva acele parti mai putin clare ale conceptiilor religioase in raport de stiinta.In al doilea rand la momentul incipient cand se dezvolta acest fenoment inclusiv stiinta vremii respective,limitata si ea poate contribui la aceasta dezvoltare sau chiar poate intra in simbioza,poate putin stranie,cu interpretarea folclorica.Pe parcursul evolutiei stiintifice decantarea se produce treptat pentru ca, de multe ori,constiinta populara este mai apropiata de fantasticul imaginatiei(din care se si hraneste inocent sau nu)decat de date certe care desi pot explica mai clar nu-i hranesc foamea de mitic.La momentul cel mai avansat explicatia stiintifica si vechea interpretare populara coexista dar nu se mai intalnesc deloc in cadrul unei conceptii definitive general acceptata,ci fiecare se adreseaza unui alt public, spre diferenta de momentul incipent cand granita este usor difuza.Culmea este ca ambele variante(setea dupa mitic si dorinta de explicare rationala)sunt parti ale umanitatii inca de la inceputuri,fara sa se fi putut vreodata anihila una pe alta,alternand doar perioadele de dominatie a gandirii.Privind retrospectiv prin istorie as formula un paradox:exista mereu o doza din fiecare in marea majoritate a oamenilor fara a duce la o scindare a personalitatii.Sunt ca doua axe ce se intalnesc, se imbratiseaza sau se resping pe tot parcursul istoriei,fara a se putea anula una pe alta.