Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Tainele Ortodoxiei > Nunta
Subiect închis
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #1  
Vechi 06.05.2014, 22:12:37
Ana Tr.
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Yasmina Vezi mesajul
Nu se spune nicaieri ca aceasta fata/femeie nu isi doreste casatorie ci doar ca trebuie sa existe o perioada de amicitie in care cei 2 se vor cunoaste cat de cat.
Daca ambii au duhovnic si frica de Dumnezeu nu vor cadea in pacat inainte de casatorie,cu conditia sa nu impinga nici lucrurile de asa natura incat sa fie tentati.

Acum nici eu nu stiu despre ce anume vb dumneaei :) Nu am vazut sau intalnit pe nimeni nici macar in cercul de prieteni care sa te ia de nevasta la a doua"vedere".
Nu cred ca aceasta este o reala problema in randul barbatilor.


O data un baiat asa m-a abordat: "Vrei sa ne cunoastem in vederea casatoriei? Eu sunt in ultimul an la Teologie si vreau sa fiu preot si trebuie sa ma casatoresc." Adica sa ne luam repede numai ca sa fie el preot. Nu mi-a placut de el si de felul in care aborda lucrurile in primul rand. Asa a sunat ca si cum el vrea o sotie ca pe un obiect de care are nevoie sa poata fi preot si nu conta nimic altceva, nicidecum pentru iubire. El deja ma vedea ca merg in orasul in care locuia el sa stau acolo. Chiar daca nu aveam nimic incepea sa imi vorbeasca despre relatii intime atunci cand va fi preot, despre perioadele interzise, cele de post s.a.m.d cand eu nici nu am adus subiectul in discutie. Nu mi-a placut deloc! Ulterior s-a casatorit foarte repede cu o fata cunoscuta de foarte putin timp.
  #2  
Vechi 06.05.2014, 22:43:23
Florinvs Florinvs is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 06.12.2012
Locație: Husi, judetul Vaslui
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.893
Implicit

Casatoriile incheiata in graba, fara ca cei doi sa se cunoasca un timp rezonabil, de obicei se termina la fel de repede pe cat incep!
Nu stiu de ce trebuie atata graba la casatorie (cand acesta este un aspect foarte important din viata unui om si ar trebui mai bine chibzuit!)! Chiar doi oameni (indiferent ca e preot, doctor, tractorist sau strungar!) nu pot sa se cunoasca, sa discute intr-o cofetarie sau parc, sa vada intai niste principii , idealuri sau pasiuni comune, sa vada cum se completeaza reciproc in diverse situatii, ce fel de caractere au, etc ?! Chiar repede, imediat si peste noapte la "sfatul popular" ?!
  #3  
Vechi 06.05.2014, 23:52:29
Andreea25 Andreea25 is offline
Junior Member
 
Data înregistrării: 08.09.2010
Religia: Ortodox
Mesaje: 3
Implicit multumesc si eu

Draga Ana,
daca se poate trimite mesaj privat cu adresa ta de email si doresti sa imi mai scrii, te rog, trimite-mi unul. Eu nu ma prea pricep cu internetul "aiesta" si, in plus, sunt incepatoare intr-ale forumurilor. De aceea pot sa te inteleg foarte bine in ceea ce spuneai, ca ti-a fost greu sa iti deschizi inima aici. Dar eu spun ca este si un act de curaj si o mana intinsa si sunt sigura ca multi te vor ajuta. Am citit sfaturi bune, mai ales marturia dlui Stefan Florin mi s-a parut foarte frumoasa.

Cat despre intrebarea ta, mi-am pus-o si eu, deseori. Insa, draga Ana, daca ne uitam mai bine la oamenii aceia necredinciosi sau la femeile nu tocmai foarte cinstite care par a avea casnicii trainice, nu se poate sa nu ajungem la concluzia ca, de cele mai multe ori, ceva nu merge... Ori intervine gelozia, ori plictiseala, ori altcineva, ori regretele, ori copii distrusi... Oricum, eu, una, sa stii ca o casnicie care sa dureze cu adevarat, nu am vazut decat la oameni credinciosi. Nu o spun cu habotnicie, departe de mine asa ceva, ci ca o observatie realista. Cred ca din cauza ca acesti oameni au principii pe care le chiar le tin si ca Dumnezeu ii binecuvinteaza. De exemplu, desi nu il cunosc pe dl Stefan Florin, cred ca are o casnicie frumoasa si matura. Se vede din felul in care scrie despre aceasta.

Si sa stii ca probleme vor fi si dupa casatorie. Ele nu dispar, doar imbraca alte forme. Insa, daca alegerea a fost cu pace si cu dragoste nefortata, sa stii ca ele dispar si, in ciuda crizelor, vei dori sa mergi mai departe, langa alesul inimii tale. Suna romantic, dar nu e nimic idealist aici. Inveti sa faci unele compromisuri, sa mai dai de la tine, sa mai iei de la celalalt, sa apreciezi cand celalalt da de la el pentru tine... Si Dumnezeu binecuvinteaza! Niciodata nu stim cum se va sfarsi dar cred ca, daca avem ingaduinta, ne smerim in fata duhovnicului, ii respectam sfaturile, cred ca Dumnezeu ne va ajuta sa mergem cu bine.

Cat despre 25 ani, e o varsta frumoasa - este varsta la care incepi sa doresti sa te asezi undeva, la un locusor al tau... De acum incepi sa aduni la cuib - azi un pai, maine altul... si tot asa, pana cand il vei face impreuna cu altcineva. Poate dura si ani... Dar sa stii ca poate Dumnezeu iti randuieste altceva sau un altcineva la care nici nu te gandeai. Nu cred ca scopul este sa gasesti un "baiat credincios". Eu cred ca tu, asa cum esti, cuminte si credincioasa, nici nu vei putea gasi un alt baiat decat "credincios", dar va fi de o credinta care pe tine te va odihni si nu te va tulbura... Daca te tulbura, sa stii ca nu e el alesul. Si e important ca voi sa va cunoasteti un pic, macar cateva luni, pentru ca una este sa vorbesti cu el pe mail sau la telefon si alta e sa traiesti alaturi de el lucruri in aparenta "banale" cum ar fi gatitul, plimbatul, sapatul in gradina (daca ai gradina :) ), rugaciunea... Dar nici nu e bine sa astepti prea mult, 2 sau 3 ani... Cel mai bine este sa gasesti un duhovnic care sa aiba si experienta cu tinerii si sa urmezi cu toata increderea sfaturile sale. Eu tot asta spun :)!

Last edited by Andreea25; 06.05.2014 at 23:54:46.
  #4  
Vechi 07.05.2014, 00:00:57
Andreea25 Andreea25 is offline
Junior Member
 
Data înregistrării: 08.09.2010
Religia: Ortodox
Mesaje: 3
Implicit la intamplare

ps. Si ia uite ce am gasit chiar aici pe forum, deasupra, unde era o reclama la o carte despre casatorie: "Casatoria are mangaieri multe, dar este insotita si de multe tulburari si necazuri, uneori foarte adanci." Asa ca sa ne punem increderea in Dumnezeu si sa credem Lui ca ce ne-a gatit e ceea ce e mai bine pentru noi!! Sa ne ajute Dumnezeu sa ne intarim in aceasta credinta.
  #5  
Vechi 07.05.2014, 19:37:47
Ana Tr.
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Andreea25 Vezi mesajul
Draga Ana,
daca se poate trimite mesaj privat cu adresa ta de email si doresti sa imi mai scrii, te rog, trimite-mi unul. Eu nu ma prea pricep cu internetul "aiesta" si, in plus, sunt incepatoare intr-ale forumurilor. De aceea pot sa te inteleg foarte bine in ceea ce spuneai, ca ti-a fost greu sa iti deschizi inima aici. Dar eu spun ca este si un act de curaj si o mana intinsa si sunt sigura ca multi te vor ajuta. Am citit sfaturi bune, mai ales marturia dlui Stefan Florin mi s-a parut foarte frumoasa.

Cat despre intrebarea ta, mi-am pus-o si eu, deseori. Insa, draga Ana, daca ne uitam mai bine la oamenii aceia necredinciosi sau la femeile nu tocmai foarte cinstite care par a avea casnicii trainice, nu se poate sa nu ajungem la concluzia ca, de cele mai multe ori, ceva nu merge... Ori intervine gelozia, ori plictiseala, ori altcineva, ori regretele, ori copii distrusi... Oricum, eu, una, sa stii ca o casnicie care sa dureze cu adevarat, nu am vazut decat la oameni credinciosi. Nu o spun cu habotnicie, departe de mine asa ceva, ci ca o observatie realista. Cred ca din cauza ca acesti oameni au principii pe care le chiar le tin si ca Dumnezeu ii binecuvinteaza. De exemplu, desi nu il cunosc pe dl Stefan Florin, cred ca are o casnicie frumoasa si matura. Se vede din felul in care scrie despre aceasta.

Si sa stii ca probleme vor fi si dupa casatorie. Ele nu dispar, doar imbraca alte forme. Insa, daca alegerea a fost cu pace si cu dragoste nefortata, sa stii ca ele dispar si, in ciuda crizelor, vei dori sa mergi mai departe, langa alesul inimii tale. Suna romantic, dar nu e nimic idealist aici. Inveti sa faci unele compromisuri, sa mai dai de la tine, sa mai iei de la celalalt, sa apreciezi cand celalalt da de la el pentru tine... Si Dumnezeu binecuvinteaza! Niciodata nu stim cum se va sfarsi dar cred ca, daca avem ingaduinta, ne smerim in fata duhovnicului, ii respectam sfaturile, cred ca Dumnezeu ne va ajuta sa mergem cu bine.

Cat despre 25 ani, e o varsta frumoasa - este varsta la care incepi sa doresti sa te asezi undeva, la un locusor al tau... De acum incepi sa aduni la cuib - azi un pai, maine altul... si tot asa, pana cand il vei face impreuna cu altcineva. Poate dura si ani... Dar sa stii ca poate Dumnezeu iti randuieste altceva sau un altcineva la care nici nu te gandeai. Nu cred ca scopul este sa gasesti un "baiat credincios". Eu cred ca tu, asa cum esti, cuminte si credincioasa, nici nu vei putea gasi un alt baiat decat "credincios", dar va fi de o credinta care pe tine te va odihni si nu te va tulbura... Daca te tulbura, sa stii ca nu e el alesul. Si e important ca voi sa va cunoasteti un pic, macar cateva luni, pentru ca una este sa vorbesti cu el pe mail sau la telefon si alta e sa traiesti alaturi de el lucruri in aparenta "banale" cum ar fi gatitul, plimbatul, sapatul in gradina (daca ai gradina :) ), rugaciunea... Dar nici nu e bine sa astepti prea mult, 2 sau 3 ani... Cel mai bine este sa gasesti un duhovnic care sa aiba si experienta cu tinerii si sa urmezi cu toata increderea sfaturile sale. Eu tot asta spun :)!

Sper ca intr-o zi sa scriu aici ca l-am intalnit pe omul care imi lipseste atat de mult. Chiar daca sunt mai mult pesimista decat optimista mai am momente in care ma gandesc ca toate se intampla cu un scop si ca la capatul suferintelor mele ma asteapta ceva poate incredibil de frumos. Pe de alta parte ma incurajez la gandul ca odata cu trecerea zilelor, lunilor, anilor sunt tot mai aproape de a-l cunoaste :) Asta chiar ma bucura! Si cateodata simt ca voi avea un om minunat care va avea grija de mine asa cum imi doresc si ca trebuie si eu sa fiu mai buna si sa il apreciez. Eu sunt cea mai mica din 5 frati si asa cum incerc sa aflu care este menirea mea pe acest pamant din moment dat ce m-am nascut ultima, la o diferenta de 18 ani de ultimul frate, ca nu este intamplator cum spuneam mai sus, ca m-am nascut, asa cu siguranta si relatia mea de iubire v-a avea o insemnatate aparte.
  #6  
Vechi 07.05.2014, 20:56:37
Ana Tr.
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Andreea25 Vezi mesajul
Si e important ca voi sa va cunoasteti un pic, macar cateva luni, pentru ca una este sa vorbesti cu el pe mail sau la telefon si alta e sa traiesti alaturi de el lucruri in aparenta "banale" cum ar fi gatitul, plimbatul, sapatul in gradina (daca ai gradina :) ), rugaciunea... Dar nici nu e bine sa astepti prea mult, 2 sau 3 ani... Cel mai bine este sa gasesti un duhovnic care sa aiba si experienta cu tinerii si sa urmezi cu toata increderea sfaturile sale. Eu tot asta spun :)!
Referitor la asta m-am intalnit cu cineva acum ceva timp si ne-am plimbat amandoi intr-un alt oras si dupa intalnire l-am intrebat ce crede despre mine, printr-un mesaj, obisnuiesc sa intrb oamenii ce cred despre mine pt ca in liceu din cauza timiditatii eram considerata prostuta si eram izolata si am fost si necajita (sunt extrem de timida si cred ca asta ma face sa par urata ) si el a fost diplomat (nu cred ca m-a placut) si doar cand a simtit ca sunt foarte suparata mi-a spus ca sunt frumoasa. Asa mi-ar placea ca cineva sa ma vada tot timpul, si seara si dimineata...naturala, sa pot sa fiu eu... si sa ma placa. As vrea sa simta cel de langa mine ca sunt mai retinuta in aparenta si ca daca el ar face primul pas si eu as indrazni mai mult. Imi fac multe imagini in minte, cum as fi draguta cu cineva, cum am face tot felul de activitati impreuna (si gradinaritul, doar ca baietii din ziua de astazi sunt prea moderni si nu vor sa auda de asa ceva si daca aud ca tie iti place te consiera o taranca sau ceva similar), sa mergem la bunicii lui pt ca ai mei nu mai traiesc, daca ar avea si sa ii ajutam cu ce putem cu treburi casnice, sa botezam un copil (poate chiar orfan sau mai saracut) impreuna si sa ne uneasca chestia asta foarte mult, sa facem lucruri frumoase pentru altii, sa ma sarute pe frunte cand dorm, si eu pe el, sa avem un animalut de care sa avem amandoi grija, daca ne-am permite sa infiintam un centru de voluntariat, sa conteze pentru noi iubirea, gesturile mici dar intense de afectiune si nu banii, vreau ca de ziua mea sa imi ofere o floare, orice floare (mie imi plac foarte mult florile de camp, in special cele de nu-ma-uita doar ca m-am nascut iarna.... ) sa ma stranga in brate si sa imi spuna: "La multi ani! Te iubesc!" si ATAT, nu mai am nevoie de nimic altceva. Trebuie sa marturisesc acum ce nu am spus nimanui niciodata si anume cum visez eu logodna noastra si daca mi se va intampla asa promit si sper sa nu uit sa o povestesc aici: As vrea sa fim doar noi doi undeva intr-un loc frumos (eu visez sa fie primavara-vara la o cabanuta undeva la munte) sa fie o surpriza plina de emotie, eu sa spun DA, sa fiu pregatita si sa... plang, de fericire. Si atat. Sa fim fericiti. Visez mult cu ochii deschisi, cand nu sunt suparata inainte de culcare, imi imaginez cum el ma tine in brate, sau cand nu ma simt bine ca are grija de mine. Cateodata vorbesc si cu Ingerul meu pazitor si imi imaginez ca ma incurajeaza....
  #7  
Vechi 08.05.2014, 00:14:40
AlinB AlinB is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 29.01.2007
Religia: Ortodox
Mesaje: 20.025
Implicit

Citat:
sa botezam un copil (poate chiar orfan sau mai saracut) impreuna si sa ne uneasca chestia asta foarte mult, sa facem lucruri frumoase pentru altii, sa ma sarute pe frunte cand dorm, si eu pe el, sa avem un animalut de care sa avem amandoi grija, daca ne-am permite sa infiintam un centru de voluntariat,...
Sa botezam copilul altuia, sa avem un animalutz, dar sa avem copii, nimic pe lista de prioritati romanticoase...interesant.
__________________
Suprema intelepciune este a distinge binele de rau.
  #8  
Vechi 08.05.2014, 19:28:45
Ana Tr.
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Citat:
În prealabil postat de AlinB Vezi mesajul
Sa botezam copilul altuia, sa avem un animalutz, dar sa avem copii, nimic pe lista de prioritati romanticoase...interesant.
Mda... Ma deranjeaza oarecum faptul ca eu imi expun "problema" sufleteasca intr-un loc public plina de incredere ca doar este un forum Crestinesc si primesc atatea raspunsuri ca niste ghionturi. Si sincer nu cred ca ar trebui sa iti bati joc de visele mele oricat de "romanticoase" ti s-ar parea. Ai stiut sa observi unele lucruri dar esentialul nu!
  #9  
Vechi 08.05.2014, 19:57:37
Ana Tr.
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Si nu vreau sa ma mai transform dupa cum vor altii pentru a le fi pe plac. O singura viata am, este A MEA si vreau sa o traiesc AUTENTIC. Daca eu sunt genul mai romantic si mai sensibila nimeni nu o sa imi ia lucrurile astea ori ce mi-ar spune. Iar daca eu vreau sa pastrez si o anumita doza de ingenuuitate, este alegerea mea. Nu cred ca gresesc sau pacatuiesc gandindu-ma prin cele spuse ca cineva ma va iubii vreodata dar ma doare ca sunt batjocorita. Niciodata nu am inteles de ce oamenii ca mine deranjeaza? De ce ii deranjeaza pe asa zisi oameni "cu picioarele pe pamant"? Cand eu desi sunt desori ranita de insenisiblitatea lor, ma abtin sa ii critic. Cred ca nu este intamplator faptul ca Dumnezeu NU ne-a creat pe toti la fel iar daca eu nu pot fi acceptata aici asa cum sunt si mi se rastalmaceste orice litera cred ca ar fi mai bine sa renunt in a utiliza acest forum, lasandu-ma mult mai trista decat am fost la inceput ... In definitiv am nevoie doar de UN OM si daca Dumnezeu si numai El va crede de cuviinta, mi-l va da la momentul porivit si daca nu cu siguranta ma va alina intr-un fel.


Dar cum spunea... cineva: fiecare om pe care il intalnim vine sa ne spuna, ceva despre noi INSINE.
  #10  
Vechi 08.05.2014, 21:22:39
oaie_cugetatoare oaie_cugetatoare is offline
Banned
 
Data înregistrării: 31.03.2014
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.296
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Ana Tr. Vezi mesajul
Ai stiut sa observi unele lucruri dar esentialul nu!
Eh, nu te supara pe el.Asa face.Intotdeauna e pe langa esential :D
Subiect închis