Poezii preferate...

[antiecumenism]

[lavinia40]

Versuri:Adrian Paunescu-Noapte de unul singur
Muzica :Emeric Imre

http://www.youtube.com/watch?v=18s2XAUPUgY

[glykys]

Arghezi, Inganare

[SIZE=1][COLOR=navy][SIZE=3][COLOR=black]Ziua-nfloreste-albastra in noaptea din fereastra.
Zabranicul perdelei trasare-ncet si rece
Si, frageda, lumina in sanul noptii trece.
Intregul cer se-aseaza la geamuri ca o glastra
Mai treaz in cuibul lumii cu stelele-am durat
Si-am priveghiat cu ele pana-n apusul lor.
Ma simt mai tanar parca si parca mai curat,
Ca timpul curge in jgheabul veciei mai sonor.

...........................................

Cand mi-a murit nadejdea si cand a inviat? [/COLOR][/SIZE][/COLOR][/SIZE]

[Mihailc]

Aud o bătaie în uşa de lemn
Şi stau şi ascult iar cum bate
Din suflet, în taină, primesc un îndemn
Bătaia din uşă îţi este un semn
Există dreptate!

Ascult nemişcat cum bate mereu
Cu sunet uşor şi duios
Dar cum să deschid, nu sunt oare un "eu"
Nici mare creştin, nici mare ateu
Trăind de prisos

De ce bate iar, de ce nu am pace
Mă-ntreb zbuciumat şi nervos
Iar inima-mi spune: acum te întoarce
Să-ţi cureţi păcatul ce-n viaţa ta zace
Sărman păcătos.

Rânjeşte cu silă tot răul din mine
Aş vrea să deschid
Dar cum am las nişte patimi meschine
Şi idolii dragi cu figuri feminine
Mi-e greu să decid.

Privesc în prezent, privesc în trecut
Cum toate s-au dus, cum toate au fost
Îmi sunt pe zi ce trece tot mai necunoscut
Mă doare orice clipă ce-n viaţă am pierdut
Trăind fără rost.

[arwein]

În prealabil postat de Mihailc

Aud o bătaie în uşa de lemn
Şi stau şi ascult iar cum bate
Din suflet, în taină, primesc un îndemn
Bătaia din uşă îţi este un semn
Există dreptate!

Ascult nemişcat cum bate mereu
Cu sunet uşor şi duios
Dar cum să deschid, nu sunt oare un "eu"
Nici mare creştin, nici mare ateu
Trăind de prisos

De ce bate iar, de ce nu am pace
Mă-ntreb zbuciumat şi nervos
Iar inima-mi spune: acum te întoarce
Să-ţi cureţi păcatul ce-n viaţa ta zace
Sărman păcătos.

Rânjeşte cu silă tot răul din mine
Aş vrea să deschid
Dar cum am las nişte patimi meschine
Şi idolii dragi cu figuri feminine
Mi-e greu să decid.

Privesc în prezent, privesc în trecut
Cum toate s-au dus, cum toate au fost
Îmi sunt pe zi ce trece tot mai necunoscut
Mă doare orice clipă ce-n viaţă am pierdut
Trăind fără rost.

Frumos!
?

[stoicadorina]

În prealabil postat de Mihailc

Aud o bătaie în uşa de lemn
Şi stau şi ascult iar cum bate
Din suflet, în taină, primesc un îndemn
Bătaia din uşă îţi este un semn
Există dreptate!

Ascult nemişcat cum bate mereu
Cu sunet uşor şi duios
Dar cum să deschid, nu sunt oare un "eu"
Nici mare creştin, nici mare ateu
Trăind de prisos

De ce bate iar, de ce nu am pace
Mă-ntreb zbuciumat şi nervos
Iar inima-mi spune: acum te întoarce
Să-ţi cureţi păcatul ce-n viaţa ta zace
Sărman păcătos.

Rânjeşte cu silă tot răul din mine
Aş vrea să deschid
Dar cum am las nişte patimi meschine
Şi idolii dragi cu figuri feminine
Mi-e greu să decid.

Privesc în prezent, privesc în trecut
Cum toate s-au dus, cum toate au fost
Îmi sunt pe zi ce trece tot mai necunoscut
Mă doare orice clipă ce-n viaţă am pierdut
Trăind fără rost.

"Ascult nemişcat cum bate mereu
Cu sunet uşor şi duios
Dar cum să deschid, nu sunt oare un "eu"
Nici mare creştin, nici mare ateu
Trăind de prisos"
Minunata poezie Mihai. Felicitari. N-am stiut ca ai si acest har!

[Mosh-Neagu]

În prealabil postat de Mihailc

(...)
Privesc în prezent, privesc în trecut
Cum toate s-au dus, cum toate au fost
Îmi sunt pe zi ce trece tot mai necunoscut
Mă doare orice clipă ce-n viaţă am pierdut
Trăind fără rost.

Minunat, Mihail... "Bataia in usa", framantarile, nu vin intamplator si nici nu raman fara rod! Versurile tale se potrivesc oricaruia dintre noi!... Multumim si te mai asteptam.

Nu stiu daca am mai postat-o pe forum... Daca da, imi cer iertare.

Vizita

Ea spuse:
- Te caută un domn.
- Pe mine?
Eu nu cunosc decât
Oameni sărmani,
Cu suflet chinuit…
- Salut, Moşnege. Am venit !
- Vă rog să mă iertaţi…
Pe cine căutaţi,
Că sunt oleacă încurcat ?!
- Nu mă cunoşti ?
Glumeşti!
- Nu, chiar nu ştiu!
Poftiţi, intraţi…
Şi să scuzaţi
Deranjul…
Am multe cărţi ce stau pe jos…
Cu… ce vă pot fi de folos ?
- Ei, hai, Moşnege… Serios…
Tu chiar nu te prefaci?
Trecutului n-ai ce să-i faci…
Iar eu
Sunt cel ce-am fost mereu :
ORGOLIUL tău.
De-o vreme
M-ai făcut uitat.
N-am mai băut
N-am mai mâncat…
Şi sor’mea
VANITATEA,
Se plângea…
Că te-ai cam dat la fund!...
Aşa
Nu se mai poate! Pe cuvânt!...
Hrăneşte-ne, bătrâne, zi ceva!
Un banc, o glumă, o „pastilă”
O bârfă, o înjurătură,
O teorie justă de şcolit
Cu aer dur şi plictisit!…
Tu n-ai egal în lumea ta!
Fii mândru că eşti CINEVA!...
Deştept, citit, documentat
In lumea asta de… doi lei…
Ai "stofă", "ştaif" şi ştii ce vrei!!!
Altul ca tine, greu găseşti!
Ia zi, acuma ce citeşti?
Ce-i asta ? "Sfinţi Părinţi",
"Psaltirea"?...
Bătrâne, ţi-ai ratat menirea !
Eşti jalnic. Ce-ai păţit?…
Nu-mi spune ca te-ai pocăit!...
Dacă ştiam, ţi-aduceam flori…
Si-ţi dedicam şi aforisme…
Ce altceva poţi să-mi oferi
Afară de icoane şi catisme?...
- Nimic!… Ce-a fost a fost…
Filozofie fără rost…
Aş vrea să cred că m-am schimbat!
Pe filozofi… i-am cam lăsat;
Nu mă mai cert, nu mai combat…
Iar de-njurat, e inutil, e şi păcat!...
Eu… nu mai sunt cel care-am fost…
Un biet moşneag umil şi prost,
Trăind din mila Domnului…
- Ce spui!?!
Bravo, bătrâne! Aşa mai zic şi eu:
Mândrie pân’ la Dumnezeu !!…
Eşti deja sfânt, nu cel ce-ai fost!…
Mă-ntreb de când? De la intrarea-n post?

Bătrâna intervine:
- Ce-i moşnege ?
Mi s-a părut
Că te aud vorbind.
- Vorbind? Aşa?
Am aţipit…
Şi tocmai ce-am primit
Pe cineva…
Un camarad apropiat;
Era flămând şi însetat,
Chiar trist mi s-a părut…
- Om bun, era?
- Nu prea!
Dar pretindea
Că fără el,
N-aş exista!...
- Şi ce-ai făcut?
Cum ai scăpat?
- Nimic. Tu m-ai salvat!...
Nu doar acum, ci-atunci, cândva
Când ai zâmbit şi ai spus „DA!”
În faţa Sfântului Altar…
Nu meritam…
Ştiam.
Dar Dumnezeu a vrut aşa…
Mi-ai dat copii şi viaţa ta
Şi te-ai băgat sub Crucea mea
Luând povara cea mai grea…

http://www.poezie.ro/index.php/personals/82801/Vizita

[Mihailc]

Mulţumesc pentru aprecieri, nu ştiu în ce măsură le mai merit. Am găsit poemul într-un dosar foarte vechi despre care uitasem cu desăvârşire şi face parte din "urmele" lirice ale altor vremuri, din secolul şi mileniul trecut. Textul este datat: 11 noiembrie 1991. Îmi vine să zâmbesc acum, la decenii distanţă, când citesc cât de patetic şi "terminat" mă imaginam pe-atunci! Nu cred că am deschis atunci uşa aceea fiindcă ştiu ce ani au urmat şi câte păcate am mai adunat.

[stoicadorina]

http://confluente.ro/Dorina_stoica_1395604521.html

[Yasmina]

În prealabil postat de Mihailc

Aud o bătaie în uşa de lemn
Şi stau şi ascult iar cum bate
Din suflet, în taină, primesc un îndemn
Bătaia din uşă îţi este un semn
Există dreptate!

Ascult nemişcat cum bate mereu
Cu sunet uşor şi duios
Dar cum să deschid, nu sunt oare un "eu"
Nici mare creştin, nici mare ateu
Trăind de prisos

De ce bate iar, de ce nu am pace
Mă-ntreb zbuciumat şi nervos
Iar inima-mi spune: acum te întoarce
Să-ţi cureţi păcatul ce-n viaţa ta zace
Sărman păcătos.

Rânjeşte cu silă tot răul din mine
Aş vrea să deschid
Dar cum am las nişte patimi meschine
Şi idolii dragi cu figuri feminine
Mi-e greu să decid.

Privesc în prezent, privesc în trecut
Cum toate s-au dus, cum toate au fost
Îmi sunt pe zi ce trece tot mai necunoscut
Mă doare orice clipă ce-n viaţă am pierdut
Trăind fără rost.

Foarte frumoasa si aceasta a colegului nostru de forum Mihail.