Cugetari din Dharma

[IULIAN496]

În prealabil postat de florin.oltean75

Iulian, ai putina rabdare cu mine.

Cand Dumnezeu va dori, imi va lumina si mie cararea asa cum ti-a luminat-o El tie.

Roaga-te si pentru mine!

Dar tu cand te vei intoarce la El?
P.S.:DACA NU ACUM POATE NICIODATA!

[florin.oltean75]

În prealabil postat de IULIAN496

Dar tu cand te vei intoarce la El?
P.S.:DACA NU ACUM POATE NICIODATA!

Incerc in fiecare zi sa ma intorc la El.

Sper ca voi reusi in cele din urma.

[IULIAN496]

Dar intoarcerea este o actiune definitiva si nu constanta astfel incat lepadarea de budism a ta este defapt adevarata intoarcere sau PRIMUL pas.

[florin.oltean75]

În prealabil postat de IULIAN496

Dar intoarcerea este o actiune definitiva si nu constanta astfel incat lepadarea de budism a ta este defapt adevarata intoarcere sau PRIMUL pas.

Deocamdata, nu sesizez nicio diferenta de esenta intre cele doua religii.

Nu spun ca toti ar trebui sa ajunga la aceasta perceptie. Nu sugerez nimanui ca este pe o cale gresita daca nu-mi impartaseste punctul de vedere in aceasta privinta.

În prealabil postat de florin.oltean75

Deocamdata, nu sesizez nicio diferenta de esenta intre cele doua religii.

Foarte simplu spus:
Meditatia din filosofia indiana se face pe "gol", adica omul se goleste de ganduri, atunci cand mediteaza.
Rugaciunea nu se face pe gol, ci omul isi umple inima de cuvintele rugaciunii, pe care le rosteste, daca se poate in mod neintrerupt, in asa fel, incat sa nu existe nici un gol.
Consider ca aceasta este doar una dintre diferentele esentiale.

[florin.oltean75]

În prealabil postat de Miha-anca

Foarte simplu spus:
Meditatia din filosofia indiana se face pe "gol", adica omul se goleste de ganduri, atunci cand mediteaza.
Rugaciunea nu se face pe gol, ci omul isi umple inima de cuvintele rugaciunii, pe care le rosteste, daca se poate in mod neintrerupt, in asa fel, incat sa nu existe nici un gol.
Consider ca aceasta este doar una dintre diferentele esentiale.

Sa nu proiectam asupra estului sintagma "filosofia indiana" sau "yoga", sa punem o eticheta stigmat si sa judecam formele lor de spiritualitate prin prisma acesteia.

Este incorect - nu reflecta realitatea diversitatii spirituale din aceasta parte a lumii.

Sunt foarte multe tehnici de meditatie - abordari ale modului in care mintea "asimileaza/mesteca intelesuri".

Si, de asemenea, multe moduri cum este gatita/preparata "mancarea mintii" - structura ei proteica.

Sunt o puzderie in zona asiatica, in hinduism, in budism de asemenea. Sunt scoli care accentueaza diferite aspecte.

Personal, consider ca budismul tibetan are cea mai cuprinzatoare, echilibrata si profunda forma de rugaciune.


Aspectul pe care l-ai sesizat apartine unei anumite ramuri de meditatie in zona Asiei, initiata de calugarul chinez Hashang care sustinea acest punct de vedere al "golirii mintii" - o forma nihilista de meditatie.

Budismul tibetan a respins aceasta abordare in celebra dezbatere de la Samye in jurul anului 792 e.n., moment decisiv in raspandirea "Caii de Mijloc" in Tibet.

Exemplu de rugaciune budista care se recita zilnic:

Liberating Prayer

O Blessed One, Shakyamuni Buddha,
Precious treasury of compassion,
Bestower of supreme inner peace,
You, who love all beings without exception,
Are the source of happiness and goodness;
And you guide us to the liberating path.

Your body is a wishfulfilling jewel,
Your speech is supreme, purifying nectar,
And your mind is refuge for all living beings.


With folded hands I turn to you,
Supreme unchanging friend,
I request from the depths of my heart:
Please give me the light of your wisdom
To dispel the darkness of my mind
And to heal my mental continuum.

Please nourish me with your goodness,
That I in turn may nourish all beings
With an unceasing banquet of delight.

Through your compassionate intention,
Your blessings and virtuous deeds,
And my strong wish to rely upon you,
May all suffering quickly cease
And all happiness and joy be fulfilled;
And may holy Dharma flourish for evermore.


"Rugaciunea nu se face pe gol, ci omul isi umple inima de cuvintele rugaciunii, pe care le rosteste, daca se poate in mod neintrerupt, in asa fel, incat sa nu existe nici un gol"

Multumesc pentru raspuns.
Catre cine isi indreapta tibetanul rugaciunea?
Pe cine considera tibatanii a fi Dumnezeu?

[catalin2]

În prealabil postat de Miha-anca

Foarte simplu spus:
Meditatia din filosofia indiana se face pe "gol", adica omul se goleste de ganduri, atunci cand mediteaza.
Rugaciunea nu se face pe gol, ci omul isi umple inima de cuvintele rugaciunii, pe care le rosteste, daca se poate in mod neintrerupt, in asa fel, incat sa nu existe nici un gol.
Consider ca aceasta este doar una dintre diferentele esentiale.

Golirea de ganduri se face pentru a primi gandurile si influentele de la ingerii cazuti. Se spune ca mintea este pavaza sufletului, protejeaza sufletul de vatamarea de la ingerii cazuti.
Hinduismul si budismul sunt doar cai spre autodemonizare. La fel cum ortodoxia este pentru indumnezeirea omului. Unii budisti mai avansati ajung sa faca unele minuni de la ingerii cazuti (sa leviteze, sa miste obiecte, etc.).

[catalin2]

Parintele Paisie Aghioritul si budismul tibetan: http://sfantulmunteathos.wordpress.c...ie-aghioritul/

Odată a venit în Sfântul Munte şi umbla pe la mănăstiri un tânăr în vârstă de şaisprezece-şaptesprezece ani, pe care îl chema Gheorgaki. La vârsta de trei ani fusese dus de părinţii lui la o mănăstire budistă din Tibet, înaintase mult în yoga şi ajunsese un vrăjitor desăvârşit putând să cheme pe oricare diavol voia. Purta centura neagra şi ştia foarte bine karate. Cu puterea satanei făcea tot felul de demonstraţii care pricinuiau uimire. Lovea cu mâna pietre mari şi le sfărâma ca pe nişte nuci. Putea să citească şi cărţi închise. Spărgea alune în palmă, arunca cojile, iar miezul rămânea lipit de mână.
Nişte monahi l-au adus pe Gheorgaki la „Panaguda”, ca să fie ajutat de Stareţ (de Cuviosul Paisie, n.n.). Când a ajuns acolo, l-a întrebat pe Stareţ ce puteri are şi ce minuni poate face. Atunci Stareţul i-a răspuns că însuşi nu are nici o putere şi că toată puterea este a lui Dumnezeu.

Gheorgaki, vrând să-şi arate puterea, şi-a concentrat privirea spre o piatră mare care era la distanţă şi a făcut-o bucăţi. Atunci Stareţul a făcut semnul crucii pe o piatră mică şi i-a spus să o spargă şi pe aceea. El s-a concentrat, şi-a făcut vrăjile lui, dar nu a reuşit să o spargă. Văzând aceasta, a început să tremure, iar puterile demonice pe care credea că le stăpânea, neputând sparge piatra, s-au întors împotriva lui şi l-au aruncat cu putere în cealaltă parte a răului. Stareţul a mers şi l-a găsit într-o stare jalnică.
Altădată, povestea Stareţul, în timp ce discutam cu el, s-a ridicat deodată, mi-a prins mâinile şi mi le-a întors la spate. „Să vină acum să te scape Hagi-efendi, dacă poate”, mi-a spus. Am simţit aceasta ca pe o hulă. Atunci mi-am tras puţin mâinile şi l-am aruncat cât colo. După aceea a sărit în sus şi a vrut sa mă lovească cu piciorul, dar piciorul lui s-a oprit lângă faţa mea, ca şi cum ar fi întâlnit o piedică nevăzută. M-a păzit Dumnezeu.

În acea noapte l-am oprit şi l-am pus să doarmă în chilia mea. Dar diavolii l-au luat şi l-au târât până jos în pârâu, unde l-au bătut pentru nereuşita lui.

Dimineaţa a venit într-o stare jalnică, rănit, plin de spini şi pământ şi mi-a mărturisit: „M-a bătut satana pentru că nu am putut să te biruiesc”.

Stareţul l-a convins pe Gheorgaki sa-i aducă toate cărţile lui de vrăjitorie şi le-a ars. Apoi l-a ţinut puţină vreme lângă el şi l-a ajutat cât timp acela a făcut ascultare. După aceea Stareţul, interesându-se să afle dacă Gheorgaki este botezat, a aflat chiar şi biserica în care s-a săvârşit botezul lui. Gheorgaki cutremurat de puterea si harul Stareţului, voia să devină monah, dar nu a putut.
Stareţul folosea cazul lui Gheorgaki ca să arate cât de mare este înşelarea celor ce cred că toate religiile sunt egale, că toate cred în acelaşi Dumnezeu şi că nu există nici o diferenţă între monahii tibetani şi cei ortodocşi.

[florin.oltean75]

În prealabil postat de catalin2

Golirea de ganduri se face pentru a primi gandurile si influentele de la ingerii cazuti. Se spune ca mintea este pavaza sufletului, protejeaza sufletul de vatamarea de la ingerii cazuti.
Hinduismul si budismul sunt doar cai spre autodemonizare. La fel cum ortodoxia este pentru indumnezeirea omului. Unii budisti mai avansati ajung sa faca unele minuni de la ingerii cazuti (sa leviteze, sa miste obiecte, etc.).

De cele mai multe ori omul vede doar ceea ce vrea sa vada si
aude doar ceea ce vrea sa auda.