Inceputul sfarsitului !

[sophia]

Am unele obiectii la cele ce s-au scris aici:

1. Da, eu stiu de mult (si am o varsta) ca Moliftele Sf. Vasile se citesc in ziua de 1 ianuarie, pentru ca atunci s-a stabilit sa fie sarbatorit. Nu este vina noastra, a oamenilor, nici macar a preotilor, ca s-a pus exact dupa Anul Nou.
Oare atunci, acum 2000 ani serbau oamenii venirea anului nou? Oare ce mancau si cum posteau. Inca nu s-au lamurit aceste lucruri.

Eu nu stiu cine sunt aceia (in afara de vegani) care chiar nu mananca nimic de anul nou. Nu stiu, eu postul asta numai de la ora 12 noaptea pentru anumite lucruri ce se vor intampla la biserica (impartasit, citit molifte), nu-l inteleg si nu il accept. Ori postesti macar o zi (24 ore), ori n-o mai faci deloc.

La fel cum nu inteleg legatura intre ajunare/post si ascultarea/citirea moliftelor.

Mai stiu ca se mai citesc ori aceste molifte, ori ceva asemanator, poate chiar mai puternic, la slujbele de Maslu. Sper sa nu gresesc.

2. Mosh-Neagu incearca el sa explice unele lucruri, dar nu prea bine.
Eu nu stiu, cand Iisus se ducea prin lume, cum de-l stiau oamenii? Cu ce ii ademenea? Nu avea nimic. Se asezau cu totii si ascultau ce spune, mai puneau intrebari, il mai atingeau. Facea minuni si ii vindeca.
Nu existau regulile de azi si era totusi insusi Iisus, erau apostolii cu el.
Nu exista biserica, nu se ascundea dupa perdele, nu alunga oamenii, nu-i intreba ce mananca si in ce zile si la ce ore. Nu existau ritualurile de azi.

In ziua de azi preotii nu mai stiu nici ei ce sa faca mai intai. Sa-si tina slujba asa cum trebuie, sau sa se ocupe de oameni. Caci ambele nu le pot face.

Nu-mi doresc sa critic neaparat pe cineva ci asa cum Mosh-Neagu si altii se chinuie sa explice anumite lucruri si cauze, incerc si eu.
Poate ca ar fi mai bine sa faca preotii asa cum facea IIsus, sa renunte la ritualuri si cantari si sa lucreze direct cu oamenii: rugaciuni impreuna, cateheza, sa poata oamenii sa intrebe ce au nevoie.

Nu, Mosh-Neagu, nu acel preot care isi tine slujba in biserica asa cum trebuie are mai mult succes, ci aceea care lucreaza direct cu oamenii.
El este singur (cu Dumnezeu) in slujba lui, in altar, de parte de oameni, de multe ori inchide si usa si trage perdeaua. Asa este slujba. O face corect. Dar unde sunt oamenii si unde este el?

Uite iti spun despre parintele Galeriu, Dumnezeu sa-l odihneasca intre sfinti, in Rai. Slujba ca slujba, dar ceea ce facea el dupa aceea era important pentru oameni. El nu-i chema, ci era asaltat de ei.

Ii iubea in primul rand! Ii mangaia (si la propriu si la figurat), se ruga cu ei pana la epuizare, frumos, cu suflet. Se ruga cu ei la Dumnezeu pentru necazul si nevoia lor. Le raspundea la intrebari, ii lamurea.
Avea grija de orfani, de oameni cu probleme in mod direct, asa cum putea (pe unul il adapostea, altuia ii dadea un banut sau ce avea nevoie, etc.). Si sotia lui il sprijinea in asta.
Il cauta lumea pana si la casuta din spatele bisericii, unde locuia.

Pe asa preoti ii cauta poporul.
Mai mult ce sa spun.
Daca noi ajungem sa venim pe acest forum si altele ca sa ne lamurim, daca ajungem sa plecam de la biserica asa cum ne-am dus, ba mai rau uneori, daca ne este frica si de spovedanie, care se face ca pe banda.
Daca ne ducem la biserica si nu ne simtim bine, ci singuri, ne-iubiti, etc.

...a cui este vina si ce trebuie schimbat? Ca normal si bine nu este.

Si nu cu forta trebuie facute lucrurile, ci cu iubire.
Ascult cu multa placere acele rugaciuni speciale pe care le citeste preotul in altar la Liturghia Sf. Vasile (este o rugaciune frumoasa, pe care special o spune tare preotul nostru) si la Rusalii (in genunchi).
Asa ceva ne trebuie noua. Sa ne rugam impreuna, cu totii, cu sufletul.
La alte rugaciuni nu avem voie sa ascultam, ci trebuie sa tot cantam intr-una.
Si discutii cu preotul (cercuri, cateheza, cum s-or numi) in care sa ne putem aduna si intreba lucruri, schimba pareri.

A merge regulat la biserica si a asculta slujba nu este suficient. Mai cautam si altceva la biserica...