Remember

[cristiboss56]

În luna noiembrie a acestui an se împlinesc 80 de ani de la sfinţirea Catedralei mitropolitane din Cluj-Napoca. Aşezată în centrul capitalei culturale a Transilvaniei, Catedrala arhiepiscopală a Vadului, Feleacului şi Clujului a fost construită între anii 1923-1933, din iniţiativa şi cu contribuţia specială a vrednicului de pomenire Episcop Nicolae Ivan. La început de secol XX s-a reuşit atât construirea Catedralei eparhiale din inima Clujului, cât şi reactivarea străvechiului scaun episcopal de la Vad şi Feleac. De la acest eveniment istoric se împlinesc în acest an, 525 de ani. Episcopia de la Vad, înfiinţată acum mai bine de 500 de ani, este precursoare a Arhiepiscopiei şi Mitropoliei. Pentru a marca cele două evenimente, Mitropolia Clujului, Maramureşului şi Sălajului, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, va organiza între 2-3 noiembrie o serie de manifestări religioase şi culturale.

[Parascheva16]

Certej 30 Oct. 1971--42 de ani de la catastrofa--in memoria victimelor dezastrului de la Certej. (un baraj plin cu cianura s-a rupt )

http://www.youtube.com/watch?v=NbwUQYFZGqA

http://www.youtube.com/watch?v=uII2He8vWZE

[cristiboss56]

La 5 noiembrie se vor împlini 80 de ani de la sfinţirea impunătoarei Catedrale mitropolitane din Cluj-Napoca. În 1933, la această dată, mulţi credincioşi de pretutindeni veneau în oraşul transilvan de pe Someş să se bucure împreună cu ierarhii de noul lăcaş de cult ce era sfinţit atunci.

[dobrin7m]

Cat sunt de frumoase Bisericile noastre ortodoxe! Cat am fost in tara nu am remarcat , parca niciodata
(nu am dat importanta) arhitectura, pictura si totul, era ceva ce aveam langa mine, oricand. Ei bine, aici , de departe, simt cu adevarat ce inseamna Biserica ortodoxa din tara mea. Inseamna , acasa.

[cristiboss56]

Tipărirea Bibliei de la Bucureşti s-a realizat în timpul domnitorilor Şerban Cantacuzino (1678-1688) şi Constantin Brâncoveanu (1688-1714), ambii iubitori de credinţă şi cultură. Pregătirile pentru editare au început în jurul anului 1682, cu strângerea materialelor necesare şi alcătuirea grupului de cărturari însărcinaţi cu această lucrare, dintre care amintim pe arhiepiscopul Ghermano de Nisa (directorul Academiei Greceşti din Constantinopol), Sevastos Kymenites (directorul Şcolii Greceşti din Bucureşti) şi fraţii Radu şi Şerban Greceanu. Corectura textului a fost încredinţată fostului episcop de Huşi, Mitrofan.

Tipărirea s-a început la 5 noiembrie 1687 şi s-a încheiat la 10 noiembrie 1688.

Apariţia Bibliei de la Bucureşti, a avut un rol important atât pentru faptul că a fost prima ediţie integrală a Sfintei Scripturi în limba română, cât şi pentru că această monumentală tipăritură, de 944 de file, format mare, a fost rezultatul politicii culturale promovate de domnitorul Şerban Cantacuzino şi al maturităţii culturale a intelectualilor români.

[cristiboss56]

La 16 noiembrie 1903 se năștea la Vlădeni, județul Brașov, cel mai mare teolog ortodox contemporan, părintele Dumitru Stăniloae. De la acel moment, acum, în luna noiembrie, aniversăm 110 ani de la nașterea sa, ceea ce ne oferă ocazia să evocăm personalitatea şi opera marelui nostru teolog. Astăzi, numele părintelui Stăniloae îl întâlnim oricând dorim să aflăm lucruri legate de teologia ortodoxă. Părintele profesor Stăniloae a reuşit prin opera sa teologică să facă o sinteză neopatristică şi astfel să ne aducă în prim plan nouă celor de astăzi profunzimea şi frumuseţea gândirii patristice izvorâtă din paginile Sfintei Scripturi.

Pentru părintele profesor teologia trebuie înţeleasă ca ştiinţă a mântuirii şi a vieţii veşnice. Teologia sa este una a iubirii şi a comuniunii personale în centrul căreia stă dogma Sfintei Treimi. În acest sens, Sfânta Treime este plenitudinea persoanei în comuniune.În demersul lui teologic acceptă şi trăieşte profund ceea ce învaţă Biserica Ortodoxă, teologhisind în calitate de membru şi slujitor al ei şi având certitudinea că ceea ce exprimă Sfinţii Părinţi în învăţătura Bisericii este fundamental să o facă şi el ca teolog ortodox.

În acelaşi timp, părintele Dumitru Stăniloae este un teolog al bucuriei. Pentru el bucuria este una dintre caracteristicile specifice ale tradiţiei ortodoxe. De aceea, „Ortodoxia, prin bucuria trăirii în Dumnezeu, este doxologică şi nu teoretică“. În centrul acestei bucurii care marchează teologia sa este bucuria Învierii. Părintele Stăniloae prin toată opera sa teologică se mărturiseşte ca un om al smereniei care are conştiinţa patristică a faptului că nu poate scrie nimic fără ajutorul lui Dumnezeu şi că este nevrednic să teologhisească despre adevărurile credinţei ortodoxe. În acest sens, putem argumenta tragedia de a fi trăit cinci ani în regimul de exterminare al închisorilor comuniste, perioadă în care a cunoscut darul rugăciunii neîncetate, despre care îi mărturisea surâzând lui Olivier Clement ca fiind „o experienţă ca atâtea altele, puţin mai dificilă pentru familia mea“ şi adăugând apoi că aceasta a fost perioada din viaţa sa în care a ajuns să practice rugăciunea inimii.Trăirea acestei rugăciuni o regăsim în operele sale scrise după 1963 în care ne arată că forţa şi frumuseţea Ortodoxiei se manifestă în profunzimea şi bogăţia spiritualităţii şi teologiei ei. Părintele apare ca un continuator al teologiei Sfinţilor Părinţi, care îşi construieşte, ca şi aceştia, teologhisirea ca pe o rugăciune doxologică adusă Preasfintei Treimi.

Cu toate că cea mai mare parte a operei sale a fost scrisă în perioada comunistă, avem o operă teologică care însumează 90 de cărţi, 33 de traduceri, 275 de articole teologice, 22 de recenzii, 16 prefeţe. Acestea descoperă un om care în cea mai mare parte a vieţii sale a fost preocupat să înmulţească talantul dat de Dumnezeu prin scrierile sale care îl definesc pe drept cuvânt ca fiind cel mai important teolog ortodox din secolul XX.Date biografice din viața Părintelui Dumitru Stăniloae preluate din volumul Părintele Dumitru Stăniloae. Biobibliografie, apărut la Editura Patriarhiei Române, București - 2013, sub semnătura Doamnei Virginia Popa:

[cristiboss56]

1903. S-a născut la 16 noiembrie 1903 în Vlădeni, judeţul Braşov; Dumitru, ultimul din cei cinci copii ai lui Irimie şi Reveca; mama era nepoată de preot.



1917. La 10 februarie, pleacă la Braşov să urmeze cursurile Liceului confesional umanist „Andrei Şaguna”.



1918. I se oferă o bursă pentru clasa a IV-a de către Fundaţia „Emanuil Gojdu”.



1922. Primeşte o bursă în cadrul Universităţii din Cernăuţi.



1923-1924. După un an părăseşte Universitatea pentru a se înscrie şi urma cursurile Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii din Bucureşti.



1924. În Postul Mare se întâlneşte cu mitropolitul Nicolae Bălan, care-i oferă o bursă la Centrul Mitropolitan din Sibiu.



1927. Termină anul IV la Cernăuţi şi susţine licenţa în Teologie sub conducerea prof. Vasile Loichiţă, cu lucrarea Botezul copiilor; primeşte o bursă pentru studii de specializare la Atena.



1928. Toamna, susţine la Cernăuţi teza de doctorat cu titlul Viaţa şi opera patriarhului Dosoftei al Ierusalimului şi legăturile lui cu Ţările Româneşti, sub îndrumarea prof. V Loichiţă. Centrul Mitropolitan din Sibiu îi oferă o bursă pentru Bizantinologie şi Dogmatică. Pleacă la Munchen, pentru semestrul de iarnă, urmând seminarul de Istorie şi filologie bizantină al profesorului August Heisenberg, tatăl celebrului fizician.



1929. În ianuarie pleacă la Berlin, pentru semestrul de vară, având profesori pe Hans Lietzmann şi Reinhold Seeberg, apoi la Paris şi la Belgrad, pentru studii de Bizantinologie şi Dogmatică şi documentare asupra operei originale a Sfântului Grigorie Palama; la întoarcerea în ţară este încadrat profesor suplinitor la catedra de Teologie fundamentală a Academiei Teologice „Andreiene”; aici, în decursul celor 17 ani de activitate didactică, a predat Teologie Dogmatică (1929- 1946), Apologetică (1929-1932 şi 1936-1937), Pastorală (1932-1936) şi Limba Greacă (1929-1934). La Cernăuţi i se publică teza de doctorat.



1930. Pleacă la Constantinopol pentru a cerceta şi copia opera teologică a Sfântului Grigorie Palama; la 5 octombrie se căsătoreşte cu Maria (născută Mihu).



1931. În luna mai i se nasc primii doi copii gemeni, Dumitru (care moare în septembrie 1931) şi Maria; la 16 octombrie, este hirotonit diacon. Apare la Sibiu Catolicismul de după războiu.



1932. La 25 septembrie este hirotonit preot.



1933. La 8 octombrie se naşte Lidia, avându-l ca naş de botez pe istoricul transilvănean Ioan Lupaş.



1934. La 1 ianuarie este numit redactor responsabil al ziarului Telegraful Român, funcţie îndeplinită, vreme de 12 ani, până în 13 mai 1945. îl cunoaşte şi leagă o strânsă prietenie cu Nichifor Crainic.