Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

Manifestări deosebite la aniversarea a 330 de ani de la ctitorirea bisericii brâncoveneşti din Potlogi, jud. Dâmboviţa

Pe data de 2 noiembrie, ora 14:00, Biserica Brancoveneasca din Potlogi, Judetul Dambovita, in parteneriat cu Primaria Potlogi si Asociatia ‘Dar Development Association Titu’ infaptuiesc un act de inalta recunostinta si datorie fata de ctitorul care a pecetluit credinta si istoria satului de peste trei sute de ani - Sfantul voievod Constantin Brancoveanu.

Activitatea organizata sub egida colaboratorilor face parte din amplul program “Anul Brancoveanu – Potlogi 300”, cu genericul “Altare de lumina si credinta” pentru a aniversa 330 de ani de la ctitorirea bisericii brancovenesti din localitate.

Biserica brancoveneasca din Potlogi este dovada statorniciei si a biruintei adevarului, altar de lumina pentru sufletul romanului, increzator in fapta buna si rasplata de dincolo de moarte.

Istoric

Situat pe drumul între Cetatea Targoviştei şi Curtea Domnească a Bucureştiului- calea solilor şi a negoţului dar şi a furtunilor istoriei- aşezarea Potlogilor- constituie de-a lungul timpului o prezenţă constantă, de la primele dovezi neolitice de locuire (obiecte din piatră, apoi ceramică dacică). Cronica lui Radu Greceanu mentionează vechiul conac al precedentilor proprietari ai moşiei, în care la 1688 , după lupta de la Cerneti, îşi găseşte loc de popas viitorul Domn - Constantin Brancoveanu.

Constantin Brancoveanu, mare spatar sub domnia lui Şerban Cantacuzino a ctitorit biserica cu hramul Sfântul M.Mc. Dimitrie în anul 1683 anterior edificării ansamblului de curte, după cum se prezintă în pisania din pridvor: "Aceasta svântă şi Dumnezeiasca bisearica iaste zidită şi înalţată, den temelie şi până în săvârşitul ei, de robul lui Dumnezeu Constantin Brancoveanu Vel Spătar, întru slava Domnului nostru Iisus Hristos cel de troiţă slăvit şi întru cinstea lui Vel Mucenic Dimtrie, pentru a sa veaşnică pomenire şi al părinţilor, carea se-au început şi le-au şi săvârşit în zilele luminatului domn Io Şerban Cantacuzin Basarab Voevod, Septembrie, (1684) ".

Importanţa istorică- arhitecturală a monumentului constă în faptul că reprezintă prima ctitorie ecleziastică de curte a lui Constantin Brâncoveanu, ctitoriile continuând în serie cu Mogoşoaia, Doiceşti şi Sfântul Nicolae din Făgăraş.

Din punct de vedere volumetric, constructia bisericii se compune din doua register majore, inferior- nava şi superior- învelitoare şi turle, structurate pe tipul lăcaşrilor de cult de sec. XVII.

Tabloul votiv, încă vizibil în pronaos, prezintă ctitoria lui Constantin Brancoveanu ca fiind construita cu o singura turlă, pe pronaos. Registrul inferior are trei componente - un nucleu masiv, de baza, corespunzator pronaosului, naosului şi altarului cu absida pentagonala, la care se adosează două volume secundare -accentul vertical al turnului scarii la clopotnita pe latura nordica, şi filtrul orizontal al pridvorului pe faţada vestică.

Întâi biserică de sat, apoi paraclis de curte şi din nou lăcaş de cult al comunitatii sateşti, edificiul cunoaşte multiple ipostaze şi transformări de-a lungul veacurilor notificate în cărtile bisericii:

- 1886- La anul 1886 s-au mai făcut reparatii, s-au zugravit din nou tâmpla, s-au mai mărit ferestrele cele patru din susu bisericii din stranile amândouă şi cea de la proscomidie - însemnare in Evanghelia 1869 -pag. de gardă finală

-1901-"La 30 septembrie a fost Dumineca şi pantocratorul era încă neînvelit. Timp răcoros." -însemnare în Octoihul l859- pag.83) .

-1904-" înnoirea" bisericii de către pr. N. Mihailescu- primeşte al doilea hram, al Sfântului Nicolae.

Martori ai strălucirii trecute rămân decorul pictat din pridvor (partial acoperit cu stratul mai nou de pictura in ulei ) şi imaginile mutilate prin cioplire şi cu depuneri din pronaos şi altar, în aşteptarea restaurarii.

La interventia majora asupra bisericii din anii 1901-1904 , pictura în frescă a fost acoperită cu straturi suport ( tencuiala de var cu glet de gips şi clei) pentru pictura în ulei realizată de Umberto Marchetti, astăzi înlăturată.

Interventii succesive de restaurare (1930- pictori V.Georgescu şi M.Constantinescu, 1945- pictor V.Blendea, 1988-Gh. Costiurin) au evidentiat o parte din fresca originară - tabloul votiv din pronaos, bolta cu medalionul lui Iisus Emanoil şi peretele estic la pridvor.

Cutremurele au afectat puternic biserica, atât în 1940 cât şi în 1997, iar ultimele lucrări de consolidare au dus şi la pierderea picturii din naos.

Ultima incercare de restaurare de mare amploare,asa cum reiese din documente a fost inceputa in anul 1982 dar din pacate nu a fost finalizata. Astfel din anul 1982 si pana in anul 2010 biserica a ramas plina cu schele de lemn la interior, de jos pana sus, adica aproximativ 30 de ani.

În anul 2008 au început lucrările de consolidare şi restaurare a picturii şi a arhitecturii originare, lucrările de consolidare fiind finalizate în anul 2008 . In anul 2009 cu binecuvantarea Inalt Prea Sfintitului Parinte Dr.Nifon Arhiepiscopul si Mitropolitul Targovistei, din initiativa parohiei si cu sprijinul comunitatii locale s-au inceput demersurile pentru obtinerea unei finantari din fonduri europene pentru restaurarea integrala si punerea in valoare a sfantului locas.

Astfel in anul 2010 Parohia Potlogi I a obtinut o finantare din fonduri europene prin Programul Operational Regional 2007-2013 manager de proiect fiind Pr.Serban Marian si preot paroh Brebenel Eugen Decebal.

In aceasta etapa de resturare 2011-2013 s-a restaurant integral biserica interior si exterior(consolidarea si restaurarea picturii in pridvor si pronaos, realizare pictura noua in naos si altar- aprox 900mp,tencuire si zugravire exterior biserica, inlocuire acoperis,vopsit tabla si elemente de tinichigerie, usi interioare si exterioare sculptate, pardoseala-piatra de Baschioi, ferestre lemn stratificat, restaurare strane si catapeteasma, mobilier sfantul altar, candelabre din bronz placate cu aur, instalatii de iluminat si prize aferente bisericii, instalatie paratraznet, alarma, instalatie de incalzire cu gaze) precum si incinta bisericii( trotuare ,alei si pavaje din piatra naturala si piatra texturata, grup sanitar, alimentare cu apa pentru consum, tencuire si consolidare zid incinta, porti fier forjat, amenajare peisagistica, sistem de supraveghere video,etc.)

Pentru reaşezarea monumentului pe locul cuvenit în rândul ctitoriilor brancoveneşti a fost nevoie de asistenta si implicarea specialistilor ,arhitectilor si restauratorilor de monumente istorice printre care : doamna arhitect Margareta Mihailescu, specialist INMI, doamna arhitect Dr. Andrea Matache , iar echipa de restauratori pentru pictura a fost condusa de Expert Restaurator Sava Nicolae.

[cristiboss56]

Icoana și Moaştele Sfintei Împărătese Elena din Anassis, la Sărbătoarea Sfântului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor


Anul acesta, la Sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor va fi adusă la București din Mitropolia de Corint din Grecia icoana Sfintei Împărătese Elena în care se păstrează părticele din Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci şi din moaştele Sfintei, de o delegaţie a Bisericii Greciei condusă de Înaltpreasfinţitul Părinte Dionisie, Mitropolitul Corintului.

Sfintele Moaşte ale Sfintei întocmai cu Apostolii Elena din Anassis, precum şi două părticele din Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci sunt păstrate din anul 1987 în biserica Sfântului Nicolae – Aidonion, din cadrul Sfintei Mitropolii de Corint, Sikion, Zemeno, Tarsos şi Polifengos. Au fost duse acolo de către Părintele Iconom Dimitrie Zousia şi dăruite odată cu asumarea îndatoririlor sale de preot slujitor la această parohie, în data de 11 februarie 1987. Sfintele Moaşte, precum şi cele două părticele din Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci, au fost primite de către părintele Dimitrie în ziua hirotoniei sale de la înaintaşul său, vrednicul de pomenire părintele Spiridon Filipopoulou, preot slujitor la Parohia Sfânta Treime – Gimnou vreme de 45 de ani, trecut la Domnul în anul 1952. Au fost păstrate de către părintele Spiridon, ca o moştenire sfânta pe care el o deţinea, într-o raclă de mici dimensiuni, alături de moaştele altor Sfinţi, primite de către acesta de la ieromonahii Nathanail şi Arsenie, vieţuitori ai mănăstirii „Maica Domnului Faneromeni” – Argolidos.

Astăzi, sfintele moaşte sunt păstrate în Biserica „Sfântul Nicolae” – Aidonion fiind aduse spre închinare în fiecare an cu ocazia hramului bisericii „Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena” Aidonon, în data de 21 mai, ziua prăznuirii sfinţilor.

Acestea constituie izvor de sfinţenie şi binecuvântare tuturor pelerinilor care cu credinţă se închină sfintelor moaşte.

[cristiboss56]

Icoana făcătoare de minuni a Sfântului Împărat Constantin cel Mare


La Sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor va fi adusă la București, anul acesta, din Mitropolia de Corint din Grecia, icoana istorică a Sfântului Împărat Constantin cel Mare, de o delegaţie a Bisericii Greciei condusă de Înaltpreasfinţitul Părinte Dionisie, Mitropolitul Corintului.

Icoana Sfântului Împărat şi întocmai cu Apostolii Constantin (sec. XV - XVI), este astăzi păstrată în muzeul bisericesc al Sfintei Mitropolii de Corint şi provine de la Schitul „Sfântului Constantin” din Gelini - Corint, aflat într-o peşteră.

Acesta este săpată într-o stâncă şi datează din anul 1011, având vedere spre golful Corint.

Spaţiul liturgic se află într-o adâncitură a stâncii, care a fost împărţit în trei segmente: a) naosul, b) pronaosul şi c) paraclisul. Mănăstirea a fost construită de către meşteri locali, iar construcţia acesteia este legată de săvârşirea mai multor minuni. Amintim una dintre acestea: Atunci când construiau biserica, unul dintre meşteri a căzut de la o înălţime foarte mare. Observând ceilalţi ce se întâmplase, s-au dus la locul respectiv ca să vadă ce s-a întâmplat. Spre mirarea lor, 1- au găsit viu şi nevătămat.

O altă minune care nu are legătură cu construirea mănăstirii, ci cu Sfântul Împărat Constantin, se spune că a avut loc înainte cu mulţi ani, în satul Panariti. Trăia în vremea aceea un om care a fost acuzat pe nedrept de către unul dintre consătenii lui. întrucât era sigur că va fi acuzat, a pornit pe drumurile satului ca să dea foc casei consăteanului său. Pe drum, a întâlnit un bărbat îmbrăcat în negru, călare pe un cal care i-a spus: „Nu face rău consăteanului tău întrucât mâine, cu ajutorul meu, vei fi găsit nevinovat". Aşa s-a şi întâmplat. Acesta într-adevăr nu a fost condamnat şi mirat fiind a întrebat numele bărbatului care 1-a ajutat să fie găsit nevinovat. Acela a răspuns: „Mă cheamă Constantin, iar casa mea se află într-o stâncă în Gelini". Tradiţia locală despre bărbatul călare se reflectă şi în realitate, icoana din mănăstire înfăţişând pe Sfântul Constantin călare.

Această icoană se află acum la Mitropolia de Corint, deoarece de multe ori hoţii au încercat s-o fure. Se spune că, împreună cu o icoană identică ce se află în Constantinopol, sunt unicele de acest fel. în Mitropolia de Corint se păstrează şi Sfânta Evanghelie a mănăstirii Sfântul Constantin, care este confecţionată din pergament, iar pe copertă sunt încrustate pietre preţioase, fapt pentru care aceasta este deosebit de valoroasă.

S-a decis păstrarea acesteia în muzeul bisericesc al Sfintei Mitropolii de Corint, pentru că după furtul şi găsirea icoanei în luna august a anului 1986, schitul a fost părăsit de către ultimul călugăr vieţuitor, datorită vremurilor grele din acea perioadă.

Este vorba de o icoană despre care legenda spune că provine din Constantinopol, împreună cu alte icoane şi sfinte vase deosebit de frumoase aflate în schit. Sfântul Constantin cel Mare este înfăţişat călare într-o stare de contemplare. Are barba mică, poartă stema imperială, iar ochii sunt aţintiţi către inscripţia luminoasă de pe cruce: „Εν τούτω νίκα”. Poartă straie imperiale, mantia se pierde în urma sa, iar calul alb care merge la pas este oarecum uimit de viziunea călăreţului său.

Această icoană făcătoare de minuni a Sfântului Constantin cel Mare ne trimite cu gândul în urmă cu 1701 de ani, atunci când Sfântul Constantin, înainte de lupta cu Maxenţiu (28.10.312), a avut următoarea viziune: o cruce luminoasă pe cer cu inscripţia „Εν τούτω νίκα” şi în limba latina „in hoc signo vinces”, aducându-ne aminte de troparul sfântului care spune: „Chipul Crucii Tale pe cer văzându-l şi ca Pavel chemarea nu de la oameni luând, cel între împăraţi Apostolul Tău, Doamne……” făcând o legătură cu prezenţa acesteia în mitropolie precum şi faptul că Mitropolia de Corint a fost înfiinţată de către Sfântul Apostol Pavel

[cristiboss56]

Moaștele Sfântului Mare Mucenic Artemie la Sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou


Moaștele Sfântului Mucenic Artemie vor fi aduse, anul acesta, de la Mănăstirea Căldărușani la Catedrala Patriarhală cu ocazia sărbătorii Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor. Un fragment din moaștele sale se află din prima jumătate a secolului al XVII-lea la Mănăstirea Căldărușani din București.

Sfântul Artemie, pomenit la 20 octombrie, a fost comandant în oastea Sfântului Constantin cel Mare şi a fost martor la toate marile lui înfăptuiri. A văzut pe cer semnul Crucii, a participat la lupta de la Pons Milvius în anul 312 şi, potrivit tradiţiei, a însoţit-o la Ierusalim pe Sfânta Elena, fiind de faţă la aflarea lemnului Sfintei Cruci.

După moartea Sfântului Constantin (†337), la porunca împăratului Constanţiu, Sfântul Artemie a aflat şi a adus la Constantinopol moaştele Sfinţilor Apostoli Andrei, Luca şi Timotei. Fiind apoi numit guvernator al provinciei Egiptului s-a străduit pentru dezrădăcinarea idolatriei şi creşterea Bisericii. Iar în timpul împăratului Iulian Apostatul, Sfântul Artemie a mers la Antiohia şi l-a mustrat pe împărat pentru lepădarea de Hristos şi pentru că nu a urmat credinţei şi purtării Sfântului Constantin cel Mare. De aceea, după ce a fost supus la chinuri, generalul Artemie a primit moarte mucenicească prin tăierea capului, în anul 362.

Moaştele Sfântului Artemie au fost mutate la Constantinopol, în Biserica Sfântul Ioan Botezătorul - Oxia, unde erau foarte cinstite pentru darul minunat al tămăduirii bolilor, îndeosebi a diferitelor forme de hernie. Astăzi, părţi din moaştele sale se află la Mănăstirea Constamonitu, din Muntele Athos, dar şi în ţara noastră, la Mănăstirea Căldăruşani (Ilfov) şi în alte sfinte locaşuri.

[cristiboss56]

Mâine începe tradiţionalul pelerinaj prilejuit de sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, ale cărui sfinte moaşte se păstrează în Catedrala patriarhală.

Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în Capitală va avea loc procesiunea „Calea Sfinţilor“.

La ora 11:00, după oficierea Sfintei Liturghii, de la Catedrala patriarhală se va pleca în procesiune cu sfintele moaşte ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou pe bulevardul Regina Maria până la poalele Dealului Patriarhiei. Tot de la ora 11:00, de la Biserica „Sfântul Spiridon“ - Nou, vor fi aduse în procesiune sfintele moaşte ale Sfântului Mare Mucenic Artemie, general în armata Sfântului Împărat Constantin cel Mare, care se află spre cinstire la Mănăstirea Căldăruşani din apropierea Bucureştilor. Cele două procesiuni se vor întâlni la Sfânta Cruce din piatră de la baza Colinei Patriarhiei, unde, la ora 11:30, va avea loc întâmpinarea icoanei făcătoare de minuni a Sfintei Împărătese Elena în care se păstrează părticele din Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci şi din moaştele sfintei, precum şi a icoanei istorice a Sfântului Împărat Constantin cel Mare, aduse la Bucureşti de o delegaţie a Bisericii Greciei, condusă de Înaltpreasfinţitul Părinte Dionisie, Mitropolitul Corintului. În continuare, icoanele Sfintei Împărătese Elena şi Sfântului Împărat Constantin cel Mare împreună cu sfintele moaşte ale Sfântului Mare Mucenic Artemie şi ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, vor fi aduse în procesiune până la podiumul special amenajat în apropierea Catedralei patriarhale. Acolo vor fi întâmpinate de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjurat de ierarhi ai Sfântului Sinod şi, apoi, vor fi aşezate spre închinare în baldachinul de pe Colina Patriarhiei pentru a fi cinstite de către cler şi credincioşi până marţi, 29 octombrie, după cum informează "Ziarul Lumina".

[cristiboss56]

Delegaţia Bisericii Ortodoxe din Grecia condusă de Înaltpreasfințitul Părinte Dionisie, Mitropolitul Corintului, a ajuns la Bucureşti în această dimineaţă şi a adus Icoana Sfintei Împărătese Elena în care se păstrează părticele din Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci şi din moaştele Sfintei şi Icoana făcătoare de minuni a Sfântului Împărat Constantin cel Mare.

Primirea a fost făcută de Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei şi Preasfinţitul Părinte Siluan, Episcopul ortodox al românilor din Ungaria, înconjuraţi de preoţi, diaconi şi mireni.

După întâmpinarea delegaţiei a fost săvârşită o slujbă de Polihroniu în Salonul oficial al Aeroportului Henri Coandă din Bucureşti.

[cristiboss56]

Programul slujirii ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române la sărbătoarea Sf. Mare Mc. Dimitrie, Izvorâtorul de Mir



La sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române slujesc după următorul program pe care îl aflăm de la Radio TRINITAS

La București, pe podiumul amenajat în curtea Catedralei Patriarhale, slujba Sfintei Liturghii va fi oficiată de Înaltpreasfințitul Dionisie, Mitropolitul Corintului, împreună cu Înaltpreasfințitul Petru, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, Înaltpreasfințitul Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, Preasfințitul Siluan, Episcopul Ortodox Român din Ungaria, Preasfințitul Timotei, Episcopul Ortodox Român al Spaniei și Portugaliei, Preasfințitul Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, Preasfințitul Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, Preasfințitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, Preasfințitul Paisie Lugojeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei și Preasfințitul Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului.

Înaltpreasfințitul Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei va sluji la Mănăstirea Stavnic, judeţul Iaşi.

Înaltpreasfințitul Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului va sluji în Parohia Sohodol, Protopopiatul Bran Zărnești.

Înaltpreasfințitul Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului va sluji la Biserica „Sfântul Dumitru cel Nou” din cartierul clujean Gheorgheni.

Înaltpreasfințitul Irineu, Mitropolitul Olteniei va sluji la Catedrala mitropolitană „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” din Craiova, împreună cu Preasfințitul Lucian, Episcopul Caransebeșului, Preasfinţitul Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, Preasfinţitul Sebastian, Episcopul Slatinei şi Romanaţilor şi Preasfinţitul Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului.

Înaltpreasfințitul Serafim, Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord va sluji la Catedrala „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” din Nurenberg, Germania.

Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului va sluji la Biserica „Sfântul Dimitrie” din Constanța.

Înaltpreasfințitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor va sluji la capela Căminului de Bătrâni din Vatra Dornei, județul Suceava.

Înaltpreasfințitul Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei va sluji la Mănăstirea Dumbrava din județul Alba.

Înaltpreasfințitul Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului va participa la Sfânta Liturghie de la Catedrala arhiepiscopală din Râmnicu Vâlcea.

Înaltpreasfințitul Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei va sluji la Biserica „Sfinții Arhangheli” din Vadul Sorești, Protopopiatul Râmnicu-Sărat.

Înaltpreasfințitul Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului va sluji la Mănăstirea Căldărușani, județul Ilfov.

Înaltpreasfințitul Timotei, Arhiepiscopul Aradului va sluji în Parohia Săvârșin, Protopopiatul Lipova.

Înaltpreasfințitul Nicolae, Arhiepiscopul Ortodox Român al celor două Americi va sluji la Parohia românească „Toți Sfinții” din Toronto, Canada.

Preasfințitul Corneliu, Episcopul Huşilor va sluji la Mănăstirea „Dimitrie Cantemir” din judeţul Vaslui.

Preasfințitul Sofronie, Episcopul Oradiei va sluji la Catedrala Episcopală din Oradea.

Preasfințitul Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor va sluji la Biserica „Sfântul Dimitrie” din Slobozia.

Preasfințitul Ambrozie, Episcopul Giurgiului va sluji în Parohia Prundu, Protopopiatul Herești.

Preasfințitul Visarion, Episcopul Tulcii va sluji în Parohia „Sfântul Dumitru - Jijila”, Protopopiatul Niculițel.

Preasfințitul Petroniu, Episcopul Sălajului va sluji în Parohia Lozna, Protopopiatul Jibou.

Preasfințitul Siluan, Episcopul Ortodox Român al Italiei va sluji în Paraclisul „Schimbarea la Față” din Carsoli, Italia.

Preasfințitul Calinic Botoșăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor va sluji în Parohia Huţani, Protopopiatul Botoşani.

Preasfințitul Andrei Făgărăşeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului va sluji în parohia Vad, Protopopiatul Făgăraș I.

Preasfințitul Vasile Someşanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Clujului va sluji în Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca.

Preasfințitul Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului va sluji la Biserica „Sfântul Dumitru - Narcisa” din Bacău.