Impotriva razboaielor si uciderilor

În prealabil postat de Daniel_Ortodox

Îi tot daţi cu paşalâcul. Da, eram paşalâc 200-300 de ani, apoi dacă eram supuşi, martiri curaţi cu inima, ca martirii din coloseumul Romei,

Pe Sf Daniil Sihastrul îl excluzi? De sfatul lui nu ții cont? Sau nivelul tău duhovnicesc e atât de „înalt” încât nu mai e nevoie să ții cont...

În prealabil postat de Daniel_Ortodox

Nu vă e scârbă de dorinţele voastre de-a ucide alţi oameni, sub orice pretext, naţional, de apărare, etc ?

Confunzi marfa cu ambalajul.

ps: numele l-ai pus la derută?

http://www.crestinortodox.ro/religie...ii-127446.html

[Daniel_Ortodox]

În prealabil postat de ovidiu b.

Pe Sf Daniil Sihastrul îl excluzi? De sfatul lui nu ții cont? Sau nivelul tău duhovnicesc e atât de „înalt” încât nu mai e nevoie să ții cont...

Confunzi marfa cu ambalajul.

ps: numele l-ai pus la derută?

Doamne ajută.

Sfântul Daniil Sihastru a greşit ! A greşit când şi dacă, conform vreunui istoric a dat "sfat", lumesc, nu duhovnicesc Sfântului Ştefan cel Mare de a merge să ucidă alţi oameni. La fel cum şi Sfânta Maria Egipteanca a greşit când a desfrânat cu tot vaporul. La fel cum Sfântul Apostol Pavel a greşit când înainte de-a vedea pe Hristos schimbat la faţă, pe drumul Damascului, a prigonit creştinii şi Adevărul. Da? Au greşit. Sfinţii ! Revenim la cazul curent. S-au împotrivit amândoi Sfinţii Ştefan şi Daniil Sihastrul, poruncilor dumnezeieşti ale iubirii, nu puţine la număr.
Dar ei sunt sfinţi din cu totul alt motiv, la fel cum Sfânta Maria Egipteanca (şi toţi sfinţii), e Sfântă din cu totul alt motiv.

Bucurii.

În prealabil postat de Daniel_Ortodox

Doamne ajută.

Sfântul Daniil Sihastru a greşit ! A greşit când şi dacă, conform vreunui istoric a dat "sfat", lumesc, nu duhovnicesc Sfântului Ştefan cel Mare de a merge să ucidă alţi oameni. La fel cum şi Sfânta Maria Egipteanca a greşit când a desfrânat cu tot vaporul. La fel cum Sfântul Apostol Pavel a greşit când înainte de-a vedea pe Hristos schimbat la faţă, pe drumul Damascului, a prigonit creştinii şi Adevărul. Da? Au greşit. Sfinţii ! Revenim la cazul curent. S-au împotrivit amândoi Sfinţii Ştefan şi Daniil Sihastrul, poruncilor dumnezeieşti ale iubirii, nu puţine la număr.
Dar ei sunt sfinţi din cu totul alt motiv, la fel cum Sfânta Maria Egipteanca (şi toţi sfinţii), e Sfântă din cu totul alt motiv.

Bucurii.

Sf Daniil a dat sfat din postura de duhovnic, de om care L-a cunoscut pe Hristos, pe când Maria Egipteanca și Sf Apostol Pavel au greșit înainte de a-L cunoaște pe Hristos. Daniil sihastrul și Ștefan nu s-au împotrivit poruncii dumnezești a iubirii, ci tocmai au aplicat-o cu DISCERNĂMÂNT (iubind credința în care s-au născut) și nu haotic după cum îl taie pe fiecare capul (specific neoprotestanților).

[Daniel_Ortodox]

În prealabil postat de ovidiu b.

Sf Daniil a dat sfat din postura de duhovnic, de om care L-a cunoscut pe Hristos, pe când Maria Egipteanca și Sf Apostol Pavel au greșit înainte de a-L cunoaște pe Hristos. Daniil sihastrul și Ștefan nu s-au împotrivit poruncii dumnezești a iubirii, ci tocmai au aplicat-o cu DISCERNĂMÂNT (iubind credința în care s-au născut) și nu haotic după cum îl taie pe fiecare capul (specific neoprotestanților).

Doamne ajută.

Ai greşit din nou, Ovidiule.

Argumentul tău nu stă. Lacunele sunt cauza necunoaşterii Sfintei Scripturi. "Vă rătăciţi neştiind Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu." (Matei, 22,29)

Sfântul Apostol Petru se leapădă de 3 ori înainte de cântatul cocoşului, în noaptea când Hristos a fost vândut de Iuda, după cum Hristos i-a proorocit. Iar Sfîntul Apostol Petru a fost mai mare ca Sfîntul Daniil Sihastrul. L-a văzut faţă către faţă pe Mîntuitorul. Aici fără să amintim de exemplul lui Iuda Iscarioteanu, pe care ne spun Sfinţii Părinţi că l-ar fi iertat Domnul, dacă s-ar fi căit, pocăit, şi şi-ar fi plâns cu amar păcatul, precum Sfîntul Apostol Petru. Exemple mai sunt. Dar dînd exemplul cel mai mare, e de-ajuns.

"Nu este om care să fie viu şi să nu greşească", ne spune Sfînta Scriptură. "Suntem supuşi păcatului", spune aceaşi.

Repet: Sfântul Daniil Sihastru a greşit dacă, conform unor istorici, a dat sfat fiului său duhovnicesc să meargă să ucidă alţi oameni. Şi la fel ca el, vor greşi toţi cei care vor urma ideilor patriotico-naţionaliste, care sunt sataniste, deci satanist-patriotismului, şi ucid alţi oameni, sub indiferent ce motiv, încălcând poruncile Iubirii, care au fost enumerate deja, le ştim cu toţii.

Bucurii.

În prealabil postat de Daniel_Ortodox

Ai greşit din nou, Ovidiule.

Argumentul tău nu stă. Lacunele sunt cauza necunoaşterii Sfintei Scripturi. "Vă rătăciţi neştiind Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu." (Matei, 22,29)
Repet: Sfântul Daniil Sihastru a greşit dacă, conform unor istorici, a dat sfat fiului său duhovnicesc să meargă să ucidă alţi oameni

Să fii binecuvântat!

[Patrie si Credinta]

În prealabil postat de Daniel_Ortodox

Doamne ajută.

Sfântul Daniil Sihastru a greşit ! A greşit când şi dacă, conform vreunui istoric a dat "sfat", lumesc, nu duhovnicesc Sfântului Ştefan cel Mare de a merge să ucidă alţi oameni. La fel cum şi Sfânta Maria Egipteanca a greşit când a desfrânat cu tot vaporul. La fel cum Sfântul Apostol Pavel a greşit când înainte de-a vedea pe Hristos schimbat la faţă, pe drumul Damascului, a prigonit creştinii şi Adevărul. Da? Au greşit. Sfinţii ! Revenim la cazul curent. S-au împotrivit amândoi Sfinţii Ştefan şi Daniil Sihastrul, poruncilor dumnezeieşti ale iubirii, nu puţine la număr.
Dar ei sunt sfinţi din cu totul alt motiv, la fel cum Sfânta Maria Egipteanca (şi toţi sfinţii), e Sfântă din cu totul alt motiv.

Bucurii.

Sfantul Avva Dorotei ne istoriseste despre un frate de manastire din vremea sa, care apucand pe calea mandriei, si-a sfarsit viata nebun.

La inceput se mandrea inaintea celor asemenea lui, iar cand ceilalti frati aduceau lauda altcuiva inaintea lui, el il umilea si spunea: "Cine este acest frate? Eu nu socotesc pe nimeni vrednic decat pe parintele Macarie". Dupa o vreme insa, a inceput sa osandeasca si pe Sfantul Macarie: "Cine este Macarie? Eu socotesc vrednici numai pe Sfantul Vasile si pe Sfantul Grigorie". Dar monahul cel mandru nu s-a oprit aici.

Nu dupa multa vreme, el a inceput sa graiasca de rau in inima sa si pe acesti mari sfinti si sa socoteasca ca autoritati duhovnicesti numai pe sfintii apostoli Petru si Pavel. Avva Dorotei, vazand cum creste mandria in acest frate, i-a spus acestuia: "Frate, in curand vei grai de rau si pe sfintii apostoli".

Si intocmai, asa s-a si intamplat. Fratele cel mandru a inceput sa spuna: "Cine este Petru si cine este Pavel? Nimeni nu inseamna nimic decat numai Sfanta Treime". in cele din urma s-a mandrit insusi impotriva lui Dumnezeu, pierzandu-si mintile.

[Daniel_Ortodox]

Doamne ajută.

Măi copilule măi. Ridică-te şi fi tare ! Ridică-te în numele Domnului îţi cer ! Şi iubeşte !
Dacă nu suporţi un cuvânt, cum vei suporta o faptă împotriva ta ? Cum vei mărturisi pe Hristos când te vor prigoni necredincioşii ? Nu te-am hulit, te-am mustrat, dragul meu. Pe Hristos nu doar că L-au hulit, dar L-au bătut cu pumnii şi palmele şi L-au scuipat, L-au batjocorit cu înjurături, cu ponegriri, L-au blestemat, L-au dezbrăcat, L-au biciuit, L-au răstignit, L-au înpuns cu suliţa, L-au omorît !

Cum îi vom urma Lui exemplul, dacă noi ne ofensăm aşa tare de unele mărunţişuri de cuvinte ? Pe Sfântul Arhidiacon Ştefan, primul mucenic, l-au ucis cu pietre, delapidare, pe Sfântul Petru l-au răstignit ca pe Hristos, dar cu capul în jos, Sfântului Apostol Pavel i-au tăiat capul.

Cum era dacă adunau şi ei armate ? Contra asupritorilor, nu ? Chiar Hristos spune că poate la o rugăciune să aducă 12 legiuni de îngeri (Matei 26, 53) Şti ce însemna asta ? Ştergerea omenirii de pe faţa pământului înseamnă. Un singur înger a fost de ajuns de-a ucis toată armata Ierihonului în Vechiul Testament, dar dacă vin 12 legiuni de îngeri, nu ? Dar Hristos nu a făcut asta. Plinirea şi desăvârşirea Legii. Nu mai erau nevoie de etape pentru instaurarea păcii. El, Hristos e pacea absolută. Pe El să-L imităm.

Mai departe, dragul meu, alt exemplu:
"Au fost ucişi cu pietre, au fost puşi la cazne, au fost tăiaţi cu fierăstrăul, au murit ucişi cu sabia, au pribegit în piei de oaie şi în piei de capră, lipsiţi, strâmtoraţi, rău primiţi. Ei, de care lumea nu era vrednică, au rătăcit în pustii, şi în munţi, şi în peşteri, şi în crăpăturile pământului." - Evrei 11, 38.

Şi tu te frămânţi, dragă frate, pentru că eu, nimicul, te numesc pe tine nesăbuit. Măcar tu eşti ceva, eu sunt nimic. Uite în ce bază te-am făcut nesăbuit:

13 Mustră pe prieten, ca nu cumva să fi făcut aceea şi, dacă a făcut, să nu mai facă.
14 Mustră pe prieten, ca nu cumva să fi zis şi, de a zis, să nu mai zică.
15 Cercetează pe prieten, că de multe ori este năpăstuit, şi nu crede tot cuvântul.
16 Este câte unul care alunecă, dar nu din suflet, şi cine n-a greşit cu limba sa?
17 Dojeneşte pe prietenul tău, mai înainte ca să-l înfricoşezi, şi dă loc legii Celui Preaînalt.
18 Toată înţelepciunea este în frica Domnului, şi în toată înţelepciunea este împlinirea legii. - Înţelepciunea lui Isus, fiul lui Sirah, cap. 19.

Mustrarea mea este nimic, frate scump, faţă de cum ar fi să fi tăiat cu fierăstrăul, cum spune la Evrei 11, 38 mai sus.

Dar ia uite ce mai spun Pildele lui Solomon: "cel ce urăşte certarea este nebun." (12, 1)

Te-am numit nesăbuit şi nu te-am numit nebun. Iată de ce:

"iar cine va zice: nebunule, vrednic va fi de gheena focului." - Matei 5, 22

Iar de nebunia mea, lasă să înnebunesc eu, cum ai dat pilda fratelui din mănăstirea Sfântului Dorotei, lasă să mă sfârşesc, să înnebunesc eu nu-i problemă, să fiu şi ucis, dar ce vorbesc ? Să fiu ucis e simplu, "nu mă tem de cei ce-mi ucid trupul" - Matei 10, 28. Ci chiar anatema de la Hristos, de-aş fi numit, pentru fraţii mei, cum spune la Romani 9, 3, tot nici o supărare nu am, decât să ştiu că vor arde fraţii mei în iad, pentru că au ucis alţi oameni şi nu au iubit. "Cine este slab şi eu să nu fiu slab? Cine se sminteşte şi eu să nu ard?" - I Corinteni 11, 29. Aşa să fim cu toţii.

"Nimeni să nu se amăgească. Dacă i se pare cuiva, între voi, că este înţelept în veacul acesta, să se facă nebun, ca să fie înţelept." - I Corinteni 3, 18.

"Şi acestea grăind el, întru apărarea sa, i-a zis Festus cu glas mare: Pavele, eşti nebun! Învăţătura ta cea multă te duce la nebunie. Iar Pavel a zis: Nu sunt nebun, prea puternice Festus, ci grăiesc cuvintele adevărului şi ale înţelepciunii." Faptele Apostolilor 26, 24-25.

"Noi suntem nebuni pentru Hristos; voi însă înţelepţi întru Hristos. Noi suntem slabi; voi însă sunteţi tari. Voi sunteţi întru slavă, iar noi suntem întru necinste!" - I Corinteni 4, 10.

Iată acum te-am mângâiat, iubitul meu frate, dar dacă vei mai vorbi prostii, niciodată nu te voi mai mângîia şi mai aspru decât până acum îţi voi vorbi şi nu din cuvintele mele cât mai ales din ce ne spune Domnul Savaot Iubire Treime.

Să stăm bine să luăm aminte. Amândoi. (şi scoate te rog satana aia de la poza de profil, "patrie si credinta", te rog a nu ştiu câta oară)

Bucurii.

Tot ceea ce ingaduie Dumnezeu este din iubire de oameni - Cuv. Paisie Aghioritul
- Parinte, de ce ingaduie Dumnezeu sa se intample nenorociri?
”Uneori Dumnezeu ingaduie ceva, ca sa iasa ceva mai bun, iar alteori ingaduie ca pedagogie. Unii sunt rasplatiti, altii platesc. Nimic nu este fara rost. Sa stiti ca ceea ce ingaduie Dumnezeu, chiar sa dispara si oamenii de pilda, este din iubire de oameni, pentru ca Dumnezeu este milostiv. Proorocul Ilie cati a junghiat? 300 de popi ai lui Baal..........
Atunci rugandu-se proorocul Ilie indata a cazut foc din cer si a ars tot ceea ce era pus pe jertfelnic spre jertfa, inca si jertfelnicul impreuna cu acela. Dupa aceea a spus: “Prindeti pe slujitorii lui Baal, pentru ca atrag poporul la idolatrie“, si i-a injunghiat pe toti.

Multi spun: “Bine, dar cum a junghiat proroocul Ilie atatia?” Dumnezeu nu este barbar, si nici proorocul Ilie nu a fost barbar. Popii idolilor au inselat atata lume incat a ajuns proorocul Ilie sa spuna: “am ramas singur!” Pana acolo a ajuns. Si proorocul Ilie a pus capat martirului lor, pentru ca popii au suferit mai mult din pricina propriilor lor junghieri, decat de cutitul proorocului. Durerea pricinuita de taierile lor era mau mai mare. Si asta pentru ca tot ceea ce ingaduie Dumnezeu este din iubire de oameni”.

sau

”Odata, pe cand eram militar, m-a trimis comandantul sa implinesc o fagaduinta la o bisericuta a Sfantului Ioan Inaintemergatorul pentru ca atunci, in razboi, ne-a ajutat Sfantul.”

[Daniel_Ortodox]

Doamne ajută.

Frumos exemplu, Ovidiule frate. Am spus deja: "Dumnezeu şi când demolează, construieşte, şi şi când distruge, crează." Şi aici se referă la calamităţile naturale. El, Domnul e Însăşi natura, care i se supune Lui, cum vedem din Evanghelie. De asemenea Domnul are dreptul de viaţă şi de moarte asupra oricărui dintre oameni, pentru unii o boală este o nenorocire, dar dacă Dumnezeu a îngăduito, înseamnă că e spre bine, e spre viaţa altora şi chiar a celui ce moare (adoarme).

Iar asta nu se referă la vreo dezlegare pe care o dă Dumnezeu vreunui om de-a ucide alţi oameni, când încă din cele 10 porunci, spune Dumnezeu: să nu ucizi ! Clar. Limpede. Ce-a făcut Israel? A ucis. A ridicat războaie, contra multor neamuri, vedem din cărţile istorice ale Bibliei, ca să le ia pământul. Canaanul promis de Dumnezeu, era o regiune foarte fertilă, acolo Dumnezeu i-a trimis pe Israel să trăiască în pace cu cei de acolo, dar Israel a pornit război cu aceia şi cu toţi cei de pe lângă ei, căci nu au fost mulţumiţi, Canaanul nefiind foarte mare. Şi apoi ce se întâmplă cu Israel ? Şi-au întors faţa de la Dumnezeu prin crimele lor şi Dumnezeu i-a chemat înapoi prin prooroci, dar în zadar. Astfel, ca prin depărtarea lor de Dumnezeu, ajung sclavi la babilonieni timp de peste 400 de ani. Şi pentru răstignirea lui Hristos, nu le-a mai dat Dumnezeu ţară şi neam, până în 1956, când britanicii le (re)înfiinţează teritoriul. Asta ca pregătire pentru împlinirea apocalipsei, căruia apropo, nu i-a pus Domnul o dată fixă, pentru că data o punem noi, anume necredinţa noastră aduce, grăbeşte sfârşitul lumii.

Revin. Ce s-a petrecut cu Ilie, a fost din pură acţiunea lui Ilie, nu a dat Dumnezeu poruncă să ucidă Ilie pe acei jertfitori ai lui Baal. Dumnezeu a vrut doar să arate acelor jertfitori ai lui Baal, că EL este adevăratul Dumnezeu, iar prin Ilie, le-a arătat. Dar mai departe, dacă mergem în Scripturi, vedem că ei, cei 300, îndată au crezut în Dumnezeu şi şi-au cerut iertare pentru necredinţa lor, dar Ilie tot a preferat să-i ucidă. Este greşit ce-a făcut. Parţial justificată fapta lui Ilie, anume că în V.T., crimele prin delapidare, uciderea cu pietre, erau la ordinea zilei, deşi împotriva poruncii lui Dumnezeu din cele 10 porunci: "să nu ucizi" !

Iar ultimul tău aspect: şi eu pot spune exact la fel: Da ! Mi-a ajuta Sfântul Gheorghe în război. Sau: ne-a ajutat Dumnezeu şi am înfrânt inamicii. Ce mare-i Dumnezeu. Şi ce prostit de diavol sunt eu ! Pardon ? Asta nu înseamnă că e şi adevărat ce vorbesc. Dumnezeu nu ajută oamenii să se omoare între ei. Ia mai gândeşte-te odată. Dumnezeu Hristos nu ajută oamenii să se ucidă între ei, repet. Când a scos Sfîntul Apostol Petru sabia şi a tăiat urechea slugii arhiereului ce-a venit după Hristos în Ghetsimani (Matei 26, 51-52), pe loc i-a şi vindecato Hristos. A spus Domnul: "Întoarce sabia ta la locul ei, că toţi cei ce scot sabia, de sabie vor pieri." (sabia materială aici). Sau pistol, mitralieră, Black Hawk, Mig 29, bombă atomică, arc cu săgeţi sau ce-o mai fi. Tot ce e în biblie actual atunci, şi astăzi şi peste 30.000 de ani, dacă va mai fi creştinism, ca să mai fie şi omenire atunci (americanii au scos bomba atomică, de bomba asta vor pieri, mare parte, nu e profeţie, e deducţie logică, după cuvântul lui Dumnezeu care nu minte)

Revin. Deci apoi tot Hristos ne spune: "n-am venit să aduc pace, ci sabie". Nu mai sunt ironic sau retoric. Trec la esenţă. Nu se mai referă la sabia materială, precum mai sus. Se referă la sabia cu care luptăm împotriva duhurilor întunericului. (Efeseni 6, 12) A cui este sabia ? A Duhului Sfânt. Ce este acea sabie ? Cuvântul lui Dumnezeu ! De unde ştim ? De la Efeseni 6, 17: "Luaţi şi coiful mântuirii şi sabia Duhului, care este cuvântul lui Dumnezeu." Amin.

¤ Bucurii. ¤

P.S.: de ce închei întotdeauna spunându-vă "bucurii" ? Uite :

"Bucuraţi-vă pururea întru Domnul. Şi iarăşi zic: Bucuraţi-vă." Filipeni 4, 4
"Bucuraţi-vă pururea." I Tesaloniceni 5, 16.

Şi de ce încep cu Doamne ajută ? Pentru că vreau să încep cu o rugăciune, să-mi de Domnul cele de trebuinţă, ca să dau răspunsul bun.

alt P.S.: iar pentru "-patrie si (ne)credinta-, cu satană la poza de profil", roagă pe Domnul şi pentru sufletul meu că sunt mult mai rău decât tine. Îţi doresc mîntuire şi Doamne ajută.