Proiectul Rosia Montana => stramutare de biserici si cimitire

[AlinB]

În prealabil postat de Decebal

.............................

Deci poti sa te controlezi, apreciez, n-as fi crezut.

[Decebal]

În prealabil postat de AlinB

Deci poti sa te controlezi, apreciez, n-as fi crezut.

Ce spui, Alinache?

Iar ai mâncat prea multă pită cu tupeu, "creştine"?

Cât vei mai simula creştinismul, Alinache?

Care să fie cauza, "creştine", pentru tăcerea ta de mormânt pe un astfel de subiect, în timp ce pe threaduri de trei parale gura ta păcătoasă este extrem de vocală? Având în vedere orientarea ta pseudo-creştină, ar trebui cumva să înţelegem că faci ascultare? Dar de cine faci ascultare, Alinache, aşa te sfătuieşte duhovnicul? Sau "duhovnicii" tăi, la fel de "creştini" ca şi tine? Şi tot aşa măi Alinache, cam cum îţi explici profunda ta armonie cu tăcerea de mormânt din BOR, ca şi din alte sfere ale societăţii? Cum de vă armonizaţi aşa de bine? Aveţi cumva toţi aceiaşi "duhovnici"? Sau poate aceleaşi interese, sau poate interese conexe?

[AlinB]

Deci nu poti, asta da. pot sa o cred :)

[Parascheva16]

Locuitorii din Deva vor comemora duminica cele 89 de victime ale catastrofei din 30 octombrie 1971 de la Certej, considerata cea mai cumplita tragedie pe timp de pace din acea perioada.


In zorii zilei de 30 octombrie, digul barajului de la exploatarea de la Certej a cedat pe o lungime de 80 de metri si intreg sterilul rezul*tat din tratarea cu cianuri a mine*reului aurifer care era depozitat in iazul de decantare s-a revarsat peste localitate. Cei 300.000 de metri cubi de steril au ras totul pe o raza de 4 – 5 km si au inecat Certejul intr-o baie de steril acid. Toate victimele care au fost scoase din mal cu ajutorul armatei erau goale si aveau arsuri pe corp din cauza cianurii folosite in procesul de procesul de extractie. Chiar daca au existat initial si supravietuitori care strigau dupa ajutor in timp ce erau tarati de valul de steril acestia nu au putut fi salvati.
“La 42 de ani dupa tragedia de la Certej, un nou proiect minier cu cianuri ameninta sa puna in pericol viata locuitorilor din Certej, a comunitatilor invecinate, dar si a orasului Deva, aflat la aproximativ 10 kilometri, in linie dreapta.


In iulie 2012, Agentia Regionala de Protectia Mediului a eliberat acordul de mediu pentru proiectul de minerit cu cianuri de la Certej, Hunedoara. Prin detaliile sale – impactul devastator asupra mediului, vicii de legalitate, reteaua de actionari, respectiv companiile detinatoare, proiectul de exploatare de la Certej se aseamana celui propus la Rosia Montana, atragand de-a lungul timpului critici serioase din partea cetatenilor si organizatiilor de protectia mediului din Romania. In prezent, acordul de mediu face obiectul unui proces ce se judeca de catre Tribunalul Bucuresti”, anunta organizatorii evenimentului, care se impotrivesc redeschiderii minei aurifere si exploatarii zacamantului prin procedeul de cianurare.


“Ne vedem duminica in strada, cu lumanari, pentru a comemora victimele accidentului minier de la Certej! La Deva si in toata tara!” se mai spune pe cele doua pagini dedicate comemorarii:”Deva salveaza Rosia Montana si Certejul” si “Certej fara cianura”.


Citeste mai mult: http://tinyurl.com/comunicatcertej


(http://www.nasul.tv/2013/10/26/victi...inica-la-deva/)

[Hartford]

Woow ma socat vestea asta pentruca la Deva sint cei dragi ai mei. Doamne ai grija de ei si de toata Romania.

[Ekaterina]

Patru decenii au trecut de la cel mai mare dezastru ecologic înregistrat în ultimul secol în România. Ruperea iazului de decantare de la Certej a ucis 89 de oameni şi a rănit alte 76 de persoane. Amintirile nopţii de groază din 30 octombrie 1971 încă îi bântuie încă pe foştii mineri. „M-au trezit gemetele şi urletele din depărtare. Ceaţa groasă acoperise locul dezastrului, iar când negura s-a risipit, am văzut cum nămolul măturase blocurile.

Am văzut cadavrele sfârtecate, copii şi oameni. Printre morţi se afla şi şeful de post din Certej. Cu o seară în urmă se mutase cu chirie, singur, într-unul din apartamentele noi. A murit sub dărâmături în chiar prima noapte petrecută în noua locuinţă”, a povestit Costică Sauciuc (57 de ani), care era elev la vremea tragediei.

Omul îşi aminteşte cum Certejul fusese izolat de restul lumii, în săptămânile scurse de la accident. La faţa locului au fost mobilizaţi militari şi miliţieni, iar Securitatea supraveghea toate activităţile. Morţii erau depozitaţi în căminul cultural, unde erau spălaţi, îmbrăcaţi în salopete şi înhumaţi. S-a încercat minimalizarea tragediei şi ştergerea urmărilor ei.

Totuşi, nu sunt puţini cei care spun că, în realitate, numărul morţilor a depăşit o sută. În timpul acţiunilor de căutare a victimelor îngropate în nămol, mai mulţi militari şi-au pierdut viaţa. „Atunci, patru sau cinci militari aduşi să caute cadavrele au murit înecaţi în fântânile care erau acoperite de nămol. Cădeau în ele şi pur şi simplu erau înghiţiţi de pământ. În blocurile prăbuşite nu se ştia câţi oameni locuiau.

Au murit mai mulţi decât spuneau anchetatorii”, povesteşte fostul miner Dumitru Burdea (65 de ani). Bărbatul a trăit intens clipele de groază care au urmat ruperii digului. Sterilul s-a prăvălit cu o viteză ameţitoare, purtând cu el rămăşiţe de blocuri, case şi oameni. Cadavrele înecate au fost purtate de valul de nămol până în curtea sa, aflată la aproape doi kilometri de locul vechiului iaz minier.

Peste iazul de decantare în anii următori a fost plantată o pădure, iar pe locul fostelor blocuri distruse din temelii a fost înfiinţată exploatarea Coranda. Sinistraţilor le-au fost acordate apartamente în Deva. Au fost şi oameni care au „fentat” moartea în dimineaţa catastrofei. „O bătrână adormise pe o căpiţă de fân, păzindu-şi animalele. Claia a fost luată de avalanşă, iar femeia s-a trezit a doua zi, pe ea, la capătul Certejului. Cu o seară în urmă avusese loc un botez de copil, iar în afara pruncului, se spune că toţi cei prezenţi la botez au murit”, spune Ionel Stângaciu, un alt fost miner.

Certejul de Sus se află la circa 20 de kilometri de municipiul Deva. Minele au fost închise între timp, iar pe locul iazului de decantare a fost plantată o pădure şi mai sunt câteva ruine industriale. În următoarii ani, în zonă ar putea fi deschise alte exploatări miniere. (sursa: zhd.ro)

[AlinB]

Daca ar platit tuturor locuitorilor din zona si tarii o polita de asigurare pentru accidente aferente activitaiti in valoare de de 1 miliard de euro, sa zicem, probabil ar fi mai putine nemultumuri.

Dar asa, am inteles ca garantiile depuse in acest sens, inclusiv pentru ecologizarea post-exploatare a zonei (de la care se pot sustrage) sunt doar de cateva zeci de milioane de euro.

Nu m-ar mira ca in caz de dezastru ecologic sa-si poata pronunta falimentul iar Statul Roman care este al doilea actionar al exploatarii cu 20% (parca)sa ramana sa acopere pagubele.