![]() |
![]() |
|
|
|
|
|
#1
|
||||
|
||||
|
Domnule Cezar ce parere aveti despre Maica Siluana si programele ei, as vrea o parere mai amanuntita :)
__________________
,,Cu Dumnezeu nu-i nevoie să fii politicos; pur și simplu, varsă-ți inima ta în fața Lui." Pr Sofronie Saharov |
|
#2
|
|||
|
|||
|
Pentur ca s-au facut afirmatii eronate, precizez ca eu am fost doar impotriva hipnozei, nu a psihologiei in general. Nu e vina mea ca Cezar o apara si promova cu oarecare indarjire.
|
|
#3
|
|||
|
|||
|
Citat:
Crezi că articolele pe care le-ai citit pe net despre hipnoză te îndreptățesc să pui hipnoza acolo unde îi e locul. În fine, părerea ta despre hipnoză e cam cât părerea mea despre operațiile cu laser pe ochiul broaștei. În ce mă privește, nu apăr hipnoza, pentru că nu sunt hipnotist și nici nu joc rolul, ca tine, de apărător de profesie. Nici psihologia nu o apăr. Cine? Eu? În ce calitate? Cu ce putere? Am inventat-o eu? Îmi e fiică? Mamă? Soție? Nu apăr nici adevărul și nici Adevărul, cum poate crezi că faci tu. Pentru că în realitate e fix invers: nu eu, ci Adevărul mă apără pe mine (ca pe noi toți dealtfel) iar adevărul mă solicită și mă provoacă necontenit. Adevărul și adevărul sunt mai presus ca mine și nu au nevoie să le iau eu apărarea. Cel mult să mă cațăr spre locul lor, asta da, s-ar cuveni. Dar tu te crezi chemat la marea luptă. O, copil ce ești... De nu te-ar apăra Adevărul nici să mergi la nani n-ai putea. Și te treziși tu să Îl aperi? Ce ai tu care să nu fie dat de Adevăr? Ce ești tu fără Adevăr? Ce poți tu fără Adevăr? Tu, picătură, să aperi Oceanul? Vrei tu, mitocondrie, să aperi celula? Țesutul? Corpul? Lumea? Cosmosul? Pe Dumnezeu? Copil. Copil fără discernământ. Și chiar de-ți iubești atât de mult Părintele, acceptă că Îl mai iubesc și alții și poate mai trudesc și alții întru adevăr și Adevăr. Degeaba te superi pe mine. Mai bine ai fi ceva mai atent când cugeți la unele lucruri. P.S. NU apăr hipnoza nici psihologia. Nu sunt iubirea vieții mele. Nu trăiesc de pe urma lor. Sunt doar lucruri profesionale, tot mai puțin prezente în viața mea. Însă, cunoscîndu-mi domeniul profesional și știind câtă minciună domnește în țara asta inclusiv în psihologie și în învățământ, resping aiurelile pe care tu și alții le spuneți despre lucruri pe care nu le cunoașteți. Și încă, o faceți cu multă energie negativă, răspîndind prejudecăți și interpretări pe care, dacă ați lucra în domeniu, v-ați rușina mult că le-ați spus/scris vreodată. Asta fac, credeam că ai înțeles după atât amar de vreme... Mă lupt să vă opresc pe voi să sabotați un domeniu abia revigorat în România, de care oamenii au mare nevoie, astăzi, la noi și în lume, prin pogorământ de la Domnul câtă vreme Biserica a ajuns atât de neglijată și batjocorită, iar patimile răutății și ale tuturor lăcomiilor și câinoșeniilor se țin lanț. Last edited by cezar_ioan; 11.09.2013 at 06:47:49. |
|
#4
|
|||
|
|||
|
Iată un articol care, din păcate, este pus ca lecție educativă pe un site de un anumit impact și prestigiu:
http://www.ortodoxiatinerilor.ro/psi...ctiva-ortodoxa O persoană care își ascunde identitatea (oare de ce?) face o salată de idei și, mai ales, un melanj atitudinal: ba se îndoiește de psihologie, ba o apără, ba o critică, ba arată că te duce împreună cu clienții tăi în iad (hopa??) etc. Un discurs tipic de om confuz. De nu cumva, de om lipsit de onestitate. E ușor să critici orice, fie și psihologia și chiar hipnoza (mă refer iar la tehnica asta doar pentru că așa scrie la începutul articolului), când nu ai nimic de spus în afară de declarații globale acuzatoare și de pofta de a critica pur și simplu. Fără argumente pertinente, fără dovezi certe, fără studii serioase. (în schimb o serie de stimulări emoționale, cu lacrimi, se strecoară rapid în peisaj) Ca să nu mai spun că de fapt autorul acelui articol de propagandă își face reclamă, strecurînd două-trei direcții pe care le laudă. Și, culmea, laudă mai întâi tocmai terapia cognitivă care, se știe, are ca instrument, printre altele mai des folosite, tocmai tehnicile sugestive! ... Educație la "Ortodoxia tinerilor"?... Mai degrabă confuzie și harababură.) Dar, oameni buni, avem în domeniu oameni de meserie, chiar experți de nivel mondial ale căror cărți și conferințe și articole și studii le găsim în librării și pe internet, oameni care arată ei înșiși care sunt limitele și avantajele instrumentului lor de lucru. Ca orice experți din orice domeniu, ca și doctorul, ca și inginerul etc., acești oameni își prezintă cunoașterea și posibilitățile, dar nu fac nici valuri nici mituri: arată în ce constă o tehnică psihologică sau alta, care sunt mecanismele, ce lucruri bune se pot face și până la ce limite, respectiv ce se poate întâmpla prost. De ce nu-i ascultați pe aceștia și luați de bun ce spun amatorii și, de-a dreptul, denigratorii cu intenții ascunse? Iar acum o întrebare pentru toți criticii fără discernământ ai psihologiei: fraților, e bună rugăciunea? Gândiți-vă bine, vă rog, înainte să răspundeți! E bună rugăciunea? Oricînd? Oriunde și oricum? Fără nici o limită? Fără de meșteșug? Fără nici o restricție? Fără nici o prevedere? Indiferent de context? Fără nici o îndrumare? Fără de rânduială? E bună rugăciunea în mod absolut? Dacă e bună în mod absolut, de ce mai sunt învățători ai ei? De ce atâtea mii și mii de cărți? De ce atâta prevedere și îndrumare? De ce rânduiala și tipicul au un rost al lor? De ce nu ne rugăm cu toții la fel? De ce nu ne repezim cu oricine și oriunde la rugăciune? De ce Însuși Hristos ne-a învățat cum să ne rugăm? Ei bine, așa și cu psihologia. Așa și cu amărâta aia de hipnoză (o tehnică printre mii de alte tehnici, cu indicații și cu mulțime de zone unde e inoperantă, că nu folosește la nimic). Tot ce e sub soare, tot ce trece prin mâna și sufletul omului NU e nici bun nici rău în mod absolut. Tocmai de aici începe "secretul", de aici începe învățătura, aici e lupta fiecăruia, aici e greul, aici e discernământul, aici e arta și știința și priceperea ș.a.m.d. Nici un psiholog nu e bun sau rău prin tehnicile sale. La amatori, da, tehnica e tare! Casa, mobila, merțanu, faru, marca rachetei, lustruiala etc. Dar dacă dai de un meseriaș, te bate 6-0 și cu coada de mătură, nu-i trebe rachete Adidas. Precum și psihologul, n-are nevoie de nu știu ce super tehnici sau hipnoze ca să îți fie de mare folos, dacă ai disponibilitate să te îndrepți pe undeva și pricepi cum să lucrezi cu sufletul tău în colaborare cu terapeutul. La fel și preotul, n-are nevoie de nu-ș ce rugăciuni sofisticate, nici de barbă lungă și stufoasă și frumos parfumată. Dar tu, care-l cauți pe Doctor, vrei să te vindeci? Ești dispus să schimbi ceva în viața ta? Ai înțelepciunea să renunți la ceva din ale tale cele mult iubite de tine? Iată întrebarea, bogatule... Cine se învrednicește să deprindă rugăciunea, va pricepe și cum e cu multe altele... Cei ce vă rugați, ca lucrare statornică și cu oarecare spor duhovnicesc, sper că sunteți de acord cu mine. Mare e pavăza rugăciunii ca lucrare statornică. Îți ascute simțul detectării falsului pentru că, mai mult ca oricînd, la rugăciune acesta e simțul cel mai ascuțit în om: simțul detectării minciunii. Simțul descoperirii minciunii personale. Când te rogi îți simți imediat minciuna, neseriozitatea, lenea, duhul măgăriei proprii. Orice formă de păcăleală e exclusă la rugăciune, dacă ai cât de cât în tine, funcțională, conștiința de sine... Și frica de Dumnezeu. La fel și cu psihologia. Ba chiar și cu hipnoza. Practicarea și evaluarea lor trec prin onestitate, discernământ și multe altele. E lucru dăunător să aruncăm în derizoriu sau să demonizăm domenii întregi și mulțimi de oameni doar pentru că așa ne vine și pentru că, de fapt, nu avem cunoștințe reale despre acele lucruri și persoane. Vorbim, criticăm, judecăm (sau dimpotrivă, lăudăm cu exaltare) pe psihologi și psihologie doar din auzite. E lucru înțelept, acesta, bogatule? Last edited by cezar_ioan; 11.09.2013 at 09:49:41. |
|
#5
|
|||
|
|||
|
Citat:
Am ascultat-o însă de curînd la Radio Trinitas și mi-a plăcut ce și cum și cât a vorbit ca teolog, ca psiholog (nu știu dacă e psiholog dar are o atitudine și un conținut de om care cunoaște psihologie peste medie) și ca om al lui Dumnezeu cum tind să cred că este. Am însă o reținere, strict legată de concepția mea despre femei (pe care eu le voiesc mai smerite, în general, în bună tradiție românească și ortodoxă). Dar reținerea mea e pur subiectivă și nu sunt în măsură să judec activitatea Maicii Siluana. Dumnezeu s-o binecuvinteze! Una peste alta cred totuși că face un lucru foarte bun. Și absolut necesar în țara noastră rămasă fără busolă sau, mă rog, la care Busola parcă nu mai ajunge să arate Punctele Cardinale... Sau mai exact: nu le mai vedem noi. În fine, o mărturisire: aș prefera să fie mai retrasă, cam ca Părintele Rafail. Dar poate că slujirea ei, de Dumnezeu insuflată, este să fie activă. Domnul s-o întărească! Domnul să o îndrume! Domnul să îi dea răbdare, multă răbdare... Domnul să îi țină trează iubirea și o țină, mai înainte de toate, curată! |
|
#6
|
|||
|
|||
|
Citat:
Amuzant, am dat peste răspunsul la o scrisoare a cuiva care se ocupă ... tocmai cu AT (unde am eu formare, precum spuneam). Ca să vezi! http://www.sfintiiarhangheli.ro/intr...uri-si-atentie Deduc din scrisoarea fetei că a citit o carte splendidă "Ce spui după Bună ziua!", autor Eric Berne, părintele Analizei Tranzacționale. Acolo e vorba despre conceptul preferat al lui Berne "Jocurile psihologice", despre care am spus de multe ori că forumul nostru e plin, din păcate... Și despre teoria "cupoanelor", un nenorocit de balast care face ca oamenii să se nefericească singuri, până la forme grave de automutilare sufletească. Ar fi multe de spus, dacă am fi într-o ședință de consiliere AT. Răspunsul Maicii este evident "diplomatic", evaziv. Nu intră în detalii (poate nici nu are pregătire foarte temeinică în AT și se ține la smerenie...). Dar nu-i nevoie! Modul cum a răspuns este, după opinia mea, impecabil! Nu aș putea să răspund mai bine, mărturisesc. De fapt, Maica știe bine, deduc, că un joc trece ușor în alt joc și că eliminarea progresivă a jocurilor psihologice este un proces de durată, similar cu despătimirea. Câte patimi, atâtea surse de inepuizabile jocuri psihologice. Iată cum psihologia (în forma ei numită AT) face de minune echipă cu duhovnicia, cu Biserica. Să privească bine scepticii și acuzatorii și să înțeleagă, odată pentru totdeauna că Biserica poate încorpora unele elemente din psihologie, poate dialoga și conlucra cu psihologia. Un alt dialog remarcabil, aici: http://www.sfintiiarhangheli.ro/intr...a-de-intuneric Psihologic, pacienta fobică și-a ales bine amorsa și mecanismul de coping. Restul a venit prin har, de la Domnul. Minunat exemplu și excelentă intervenția Maicii. Și aici: http://www.sfintiiarhangheli.ro/intr...ti-si-stramosi Nu mai am nevoie de alte dovezi: pentru mine, Maica Siluana face, ca psiholog vorbesc, o terapie ortodoxă de clasă înaltă. Înțelege bine, corect și informat, mecanismele psihologice ale diverselor situații și tulburări și procedează cu tact și acuratețe. Și pe toate le îndreaptă spre lucrarea duhovnicească, iar prin cuvântul de învățătură creștină, prin interpretarea făcută în erminia Duhului le înalță spre Domnul. Ce poate face mai bun un psihoterapeut creștin? Să ne bucurăm de prezența Maicii printre noi și să ne grăbim să îi folosim disponibilitatea! Dumnezeu să o întărească și să o insufle permanent în nobila ei misiune! Last edited by cezar_ioan; 11.09.2013 at 09:26:53. |
|
#7
|
|||
|
|||
|
Citat:
Da, acum, învățătura și tehnicile acestei mentalități noi sunt extrem de rafinate și cu adevărat spirituale, adică inspirate duhului omenesc de spirite, de duhurile vrăjmașe îmbrăcate în haine de lumină. Ele sunt și ”bune” din punctul de vedere al omului autonom – ne învață cum să ne rezolvăm conflictele, cum să avem gândire pozitivă, cum să avem o stare de bine, cum să ne dezamorsăm sentimentele negative, să le înlocuim cu sentimente pozitive... Și chiar sunt bune, tehnic vorbind. Eu le învăț și le folosesc pentru că sunt instrumente ca și un program de computer. Dar trebuie să avem grijă ca să nu ne însușim, odată cu ele, și credințele, mentalitatea, ci să le transformăm pe toate în rugăciune, în împreună-lucrare cu Dumnezeu. Să nu cădem robi acestor tehnici. Și există foarte multă literatură, foarte multe cărți cu sfaturi foarte bune: ”E bine să faci așa, să mănânci așa”. Dacă intrăm în acest joc, nu vom mai cunoaște drumul de ieșire, pentru că zicem: ”Dar pe mine metoda asta m-a adus și sunt liniștit”, așa cum pe un yoghin care a mers până la levitație el zice: ”eu am trăit minuni, ia uitați-vă, eu stau în aer!” Bun, și? Ce-ai făcut acolo? Adică, am nevoie să știu care e scopul vieții mele, care este problema mea? Să stau în aer? Dacă L-am primit pe Hristos Dumnezeu ca Domn și Stăpân al vieții mele, scopul meu este să intru în Împărăția Lui, să intru în bucuria Lui pe care nu o mai ia nimeni de la mine. Asta voi căuta: să trăiesc bucuria aceasta pe care mi-a făgăduit-o El. Orice altă stare de bucurie este mincinoasă... Nu m-am născut pentru o stare de bine. Dumnezeul meu și Mântuitorul meu m-a anunțat că vor fi vremuri grele, că voi avea necazuri, că trebuie să-mi port crucea,că voi fi bătută, scuipată și judecată, dar că toate acestea nu-mi vor lua bucuria pe care nimeni și nimic n-o poate lua de la noi pentru că e a Lui. Numai așa vom putea rezista! Și să nu uităm și să mărturisim lumii că nu avem viață în noi fără Dumnezeu. Și Dumnezeu trebuie mâncat și ca să-L mâncăm trebuie să ne pregătim pentru asta. Și să ne mutăm întreaga atenție și dorirea la bucuria Lui, iar necazurile inerente vieții pe acest pământ să le transformăm în tot atâtea locuri de întâlnire fierbinte cu Dumnezeu. Așa să ne ajute Dumnezeu! (Monahia Siluana Vlad, Deschide cerul cu lucrul mărunt, Doxologia, Iași, 2013) AMIN! AMIN! AMIN! Last edited by cezar_ioan; 11.09.2013 at 09:51:33. |
|
|