![]() |
![]() |
|
|
|
|
|
#1
|
|||
|
|||
|
Citat:
2. Cine nu are, când trăiește într-o familie? (Întâmplător chiar trecem printr-un necaz, destul de mare, dar nu detaliez.) Tu, însă, pesemne că nu ai, întrucât, după aerul sec și sumbru pe care îl afișezi de obicei, îmi imaginez că ești cam singurel... E adevărat? 3. Pohtele surpătoare de suflet, iarăși zic: cine nu are, ca om în trup? Dar bănuiesc că te referi la ceva mult mai precis, anume la alcoolismul (o boală foarte gravă, care distruge personalitatea, trupește și sufletește) despre care am tot pomenit - mulțumesc lui Dumnezeu și pentru că am trecut prin încercarea asta și pentru că o pomenesc. Iar acum să îți fac câteva reverențe. Mai întâi aș vrea să evidențiez un fapt legat de mărimea de suflet: un om cu mărime de suflet nu face trimiteri repetate către o problemă, și încă una foarte gravă, pe care a avut-o un semen de-al lui. Caracteropatia însă, se dezvăluie foarte bine la omul care, aflînd că vecinul are o meteahnă, nu obosește să îi reamintească asta cu orice prilej. În al doilea rând, precum îmi dau seama tu nu reușești să înțelegi, deși eu am tot explicat pe forumurile dedicate subiectului alcool, că: bețivul nu e totuna cu alcoolicul. Alcoolicul nu e bețiv după cum diabeticul nu e șurub. Iar bețivul nu e alcoolic, întrucât, la cât bea un bețiv, dacă ar fi fost alcoolic ar fi murit și înviat de sute și mii de ori, ceea ce nu se poate. Alin, alcoolicul nu are "pohta surpătoare de suflet" a alcoolului. Alcoolicul propriuzis nu iubește băutura, nu iubește "vinișorul", "țuiculița", "bericica". Pe-astea le iubesc bețivii! Când vei studia vreodată un material serios legat de alcoolism sau dacă vei ajunge să participi la o ședință AA vei înțelege că alcoolicul bea împotriva voii lui - care e să NU bea, mai întâi pentru că nu îi place nici gustul nici mirosul nici nimic legat de alcool. Ai mai afla că adeseori bea foarte puțin, dar organismul și organizarea lui psihică sunt, că nu am alt termen mai bun acum, alergice la alcool. Îi dereglează instantaneu viața psihică și organică, în mod diferit decât la omul obișnuit (la consumatorul social) sau decât la bețiv. E alergic la alcool cum sunt unii alergici la lactoză. De aceea, din clipa când au primit diagnosticul de alcoolic, el trebuie să știe că în orice moment chiar și o cantitate mică de alcool îi poate fi fatală. Ceea ce nu e cazul cu bețivul, care se simte bine între butoaie. Înjositoare pentru om, pentru condiția omului și mai ales pentru condiția de creștin nu este așadar situația de alcoolic (care este o boală) ci aceea a bețivului, care iubește băutura. Sfântul Ioan Gură de Aur a scris câteva omilii pe tema consumului de alcool iar dacă vei citi una dintre ele vei sesiza rapid că se referă la patima bețivilor, iar nu la boala numită alcoolism. Iată, ți-am explicat și ție această fină diferență pe care, din păcate, la noi în țară nu o cunosc suficient nici totți preoții nici toți psihiatrii nici toți psihologii, cu atât mai puțin publicul larg. E o informație la care au acces doar cei care au trecut prin experiența asta grea și au priceput, apoi au verificat pe propria piele adevărul ei. Și pentru că ai pomenit lucrurile rușinoase care țin de plăceri pierzătoare de suflet, fii bun și spune-mi, om cu mărime de suflet: cunoști cumva pe forum un om nefericit care, pe privat, m-a întrebat cu nedisimulată plăcere dacă un catolic, forumist, face presiuni asupra mea să mă convertesc la catolicism? Ce nume crezi că poartă, caracterial vorbind, un om care îndrăznește să pună o asemenea întrebare unui coleg (creștin ortodox) pe privat? Ce motiv l-o fi îndemnat să întrebe? Ce plăcere? Și ce spera oare? Vezi mătăluță, ajutorul de specialitate pe care mă îndemni să-l cer (mulțumesc frumos, nu strică nimănui, niciodată!) e posibil să nu-ți folosească: micimea de suflet, răutatea, patima bârfei și însingurarea adâncă, mizantropia și sadismul - nu se tratează nici cu psihotrope nici cu psihoterapie. Ți-aș fi sugerat cum se tratează dar oamenii care au aceste însușiri nu consideră că au nevoie de vreun ajutor. Dumnezeu să îți mângâie tristețea și atrocitățile însingurării din armura de fariseu. Last edited by cezar_ioan; 10.09.2013 at 04:05:16. |
|
#2
|
|||
|
|||
|
Citat:
"Alcoolismul este definit ca o pierdere a controlului asupra alcoolului sau, o alta definitie : obsesie mentala combinata cu alergie fizica. Termenul de alergie are ca sens o reactivitate diferita, adversa fata de alcool si care rezulta dintr-o predispozitie genetica. Determinismul genetic este primul concept de retinut al acestei boli. Al doilea ar fi acela ca aceasta boala este partial o boala chimica. Metabolismul biochimic cerebral este diferit. Spuneam ca 11% din populatia SUA este susceptibila de boala. Daca cei din acest grup minoritar incep sa consume alcool si continua consumul, ei vor deveni probabil alcoolici. Alt concept - al treilea este acela de diferentiere a bautorului social de bautorul problema. De ce bautorul problema respectiv alcoolicul nu poate stapani bautul ? De ce nu se poate opri ? Vom vedea ca vointa individului nu poate fi implicata si iata de ce : in procesul chimic complicat de descompunere a alcoolului, se afla o veriga intermediara - acetaldehida - o substanta extrem de toxica care in cazul bautorului social se descompune pana la CO2 si H2O, produsi ce se elimina din organism. In cazul bautorului problema, al alcoolicului printr-un determinism genetic se intampla cu totul altceva : acetaldehida se combina cu dopamina care se gaseste in creier, si care in prezenta unei enzime monoaminoaxidaza are ca rezultat o substanta opiacee de tip heroina /THIQ/ ce se acumuleaza in creier si este responsabila de comportamentul addictiv. La primul pahar omul se simte relaxat, bine dispus si in control, dar substanta fiind activata de alcool apare un fenomen fizic care poate fi definit ca o intensa si nestapanita dorinta sau nevoie pentru al doilea pahar. Al doilea pahar va creste aceasta dorinta, al treilea si mai mult al patrulea… etc. si alcoolicul nu se va mai putea opri. Deci cheia intelegerii lipsei de control este ca aceasta apare dupa primul pahar. De aici afirmatia ca pentru un alcoolic un pahar este prea mult iar o suta nu-s destule. Al patrulea concept al bolii : alcoolismul este o boala progresiva. Chiar daca unii pot controla bautul o vreme indelungata se ajunge in timp la o crestere a cantitatii pentru a obtine acelasi efect. Se descriu trei faze pe care le parcurge aceasta boala. In prima faza, bautura produce o usurare a durerii emotionale, morale sau fizice, o reducere a tensiunilor si o scadere a anxietatilor. Durata acestei faze este individuala : luni sau ani. Urmeaza un stadiu intermediar al bolii care coincide cu modificari de personalitate, probleme crescande in familie, la serviciu, conflicte cu legea. Acest stadiu dureaza de asemenea luni sau ani. Al treilea stadiu tardiv coincide cu aparitia deteriorarii fizice cu multiple complicatii somatice si determina moartea prematura. Statisticile americane arata ca aproape 96% din alcoolici mor prin complicatii somatice. Al cincilea concept al bolii este ca alcoolismul este o boala compulsiva : persona continua sa bea in ciuda consecintelor negative. Al saselea concept este acela ca alcoolismul este o boala totala, o boala care afecteaza persoana in totalitatea celor trei dimensiuni : corp, minte, suflet. Efectul distructiv primar al bolii este asupra creierului unde prin anestezia chimica se ajunge la aparitia unor teribile simptome a bolii : negarea si argumentarile care sunt de fapt mecanisme de defensa psihologica : " eu nu sunt alcoolic " , " toata lumea bea " etc. Prin anestezia produsa pe creier, pe langa tulburarile de memorie ce reprezinta un risc important pentru bolnav o alta consecinta este bulversarea intregului sistem moral si valoric. Valorile sunt 0, indepartate si inlocuite cu nonvalori. Astfel rezulta neputinta bolnavului de a se vedea pe sine insusi, neputinta de asi recunoaste boala. A saptea caracteristica a bolii este capacitatea alcoolicului de a deveni dependent de alt drog simultan sau prin substituire. Al optulea concept este ca boala poate fi oprita din evolutie dar nu si vindecata. Astfel, sa te pastrezi abstinent - este o conditie obligatorie daca doresti recuperarea. Speranta de recuperare consta in abilitatea de a recunoaste nevoia de ajutor. Recunoasterea faptului ca singur nu va reusi. Aici, in motivarea pacientului pentru tratament in spital, serviciul de interventie are un rol deosebit. Americanii au un serviciu de interventie nemaipomenit de bine pus la punct. Care este actiunea terapeutica ? Pornind de la principiile enumerate mai sus alcoolismul este privit prin perspectiva medicala, sociala si spirituala. " |
|
#3
|
|||
|
|||
|
Citat:
Cu mici comentarii, în fine, dar pe ansamblu e un tablou corect al alcoolismului. Mulțumesc, Antiecumenism! Să ia aminte cât mai mulți, ca să le fie de folos, întru prevenție și terapie, lor și cunoscuților lor. |
|
#4
|
|||
|
|||
|
Citat:
Nu știu care să fie răspunsul la ultimele întrebări, dar cine știe, poate forumistul cu "mărime de suflet" este mai strângător din fire, mai ales cu informația. Poate vroia și el să aibă anumite informații referitoare la domnu Mihnea. Am văzut că sunt unii care au o anumită obsesie cu uniatismul, și cine știe poate îi interesează anumite chestiuni așa la nivel informativ. Am văzut și noi că de la o vreme domnu Mihnea era tot cu "fratele Cezar" pe buze și poate unii forumiști au început să își pună tot felul de întrebări la care doreau răspunsuri pe privat. Cum de își permit să pună astfel de întrebări pe privat nu știu, poate au mâncat mai multă pâine cu tupeu decât alții ... , sau ca să vorbesc pe limba lor, mai multă pită cu tupeu. Recent am văzut cum domnu Mihnea face "presiuni" asupra ortodoxei (așa s-a declarat) Irina21, pe forumul catolic, să își bage copilul în greco-catolicism, pentru că acolo, chipurile, copilul va fi pe deplin catolic și va căpăta obiceiuri foarte ortodoxe (după propriile sale cuvinte). Am văzut că făcuse "presiuni" și asupra utilizatoarei Noesisaa, care între timp a avut bunul simț să își rărească semnificativ postările aici pe forum, și că prin urmare are așa un zel personal de a aduce lumea la catolicism. Cum pune ochii pe unii sau pe alții, și cum o fi pus ochii pe dumneata, asta mi-e greu să îmi explic, poate o fi simțit cu instinctul lui de inchizitor care o fi pradă potențială, posibil cu anumite labilități religioase ... ecumeniste poate?, ... sau poate doar cu așa cu mai mari deschideri de suflet și mai puțină rigiditate în materie de dogmatică (ortodoxă) ... sau poate cu anumite poziții referitoare la ierarhia sacramentală și administrativă a bisericii ortodoxe, poziții mai critice să le zicem, cu vederi anticomuniste, etc ... sau cine știe poate o fi pur și simplu o chemare a Duhului Sfânt înspre sfânta biserică catolică ... Întreb și eu așa, nu că nu mi-aș fi dat seama și fără setea strângătoare de informație a forumistului "mare la suflet" ... |
|
#5
|
|||
|
|||
|
Citat:
|
|
#6
|
|||
|
|||
|
Cum spuneam si pe topicul respectiv, hipnoza face parte si din domeniul teologiei. La fel cum yoga sau alte tehnici orientale, desi sunt recomandate de multi psihologi, fac parte si din domeniul teologiei, ortodoxiei. Hipnoza este o practica din samanism si religiile pagane, reinventata pentru lumea civilizata de o persoana care era preocupata de ocultism, la sfarsitul sec. XVIII. Despre hipnoza am scirs mai mult pe topicul dedicat hipnozei, inclusiv in acest mesaj: http://www.crestinortodox.ro/forum/s...&postcount=112
Nu are rost sa reluam discutiile de pe topic. |
|
#7
|
|||
|
|||
|
Citat:
Cu acel prilej am și scris vreo postare, două. Se poate verifica. Altceva nu știu, nu cunosc. Ca urmare, dacă tu ai mai multe cunoștințe decât mine în ceea ce-l privește pe Mihnea, ce pot să zic eu: vorbește cu tine însuți, până te lămurești. Sau, poate, până te nedumerești. Faci desigur așa cum dorești, întrucât ești liber să alegi. Domnul cu tine! |
|
|