Diferenta de varsta intre soti

[Mena59]

În prealabil postat de andreea.MG

Fetitele sunt marisoare deja, eu nu am cum sa le iau locul mamei lor. Pot doar sa le fiu o prietena si sa le dau un sfat. Mama lor va fi mereu prezenta in sufletul lor si nu le pot lua acest lucru. Pentru mine nu au fost, nu sunt si nici nu vor si un impediment. Ele nu au nici o vina. Problema e ca ai mei sigur nu vor intelege. Eu am doar 24 de ani. Si de aici...se intelege tot...cred!

Nu stiu cat de mari sunt fetitele dar pot sa presupun ca nu au mai mult de 10 ani. Mama lor a murit. Deci nu mai au mama. Ele au nevoie de o mama mai mult decat are nevoie tatal lor de o sotie. Sunt micute si dupa casatoria ta cu tatal lor o sa fii mama lor. Convingerea ta cum ca nu ai cum sa iei locul mamei lor in viata de zi cu zi si in sufletul lor, si ideia ca le poti fi doar o prietena pentru un sfat, doua, acolo, ma face sa presupun ca nu prea te trage inima sa te implici, prea mult, in cresterea lor.
Asa ca, sfatul meu este sa renunti. Asculta-ti duhovnicul, asculta-ti parintii si lasa-i pe cei trei (fetitele cu tatal lor). Poate ca Dumnezeu le va scoate in cale o femeie care sa vrea, si sa stie cum sa ia locul mamei lor, si care sa le fie mai mult decat prietena.
Mama lor va fi prezenta in inima lor, sigur, dar sa sti ca nu pentru mult timp. Copii uita destul de repede un parinte decedat, mai ales daca cel care-l inlocuieste le arata interes si dragoste.
Iarta-ma, te rog, pentru cele ce ti-am spus, dar mi-am permis deoarece tu ai pus poveste ta in dezbatere publica.
Sa te ajute Dumnezeu sa faci cum este mai bine, nu pentru tine, nu pentru acel barbat ci pentru cei doi copii.

[AlinB]

În prealabil postat de Mena59

Convingerea ta cum ca nu ai cum sa iei locul mamei lor in viata de zi cu zi si in sufletul lor, si ideia ca le poti fi doar o prietena pentru un sfat, doua, acolo, ma face sa presupun ca nu prea te trage inima sa te implici, prea mult, in cresterea lor.

Tragi concluziile pripite. Eu vad ca dimpotriva, ea intelege ce inseamna sa fii mama unor copii atata timp, ce loc are in inima lor, si vrea sa respecte lucrul asta, e ca un loc sacru in care nu poti sa intri cum vrei, cand vrei, sa dai totul afara si sa te instalezi tu in loc.

Eu cred ca asa a perceput ea lucrul asta, nu ca "nu o trage inima" sa fie mama.

Desigur, si tu ai dreptate cand spui ca fetitele au nevoie de o mama si da, poate sa fie mama lor, pentru cel putin inca 10 ani pana "isi vor lua zborul" si fara sa "atenteze" la memoria mamei lor biologice.

Asculta-ti duhovnicul, asculta-ti parintii si lasa-i pe cei trei (fetitele cu tatal lor).

Duhovnicul i-a dat un motiv stupid.
In Biserica Ortodoxa se casatoresc oameni intre care este si mai mult de 10 ani diferenta, fara sa se faca mare caz de asta, si din cate stiu nu exista o interdictie expresa care sa necesite dezlegare speciala de la episcop sau mai stiu eu ce chestie iesita din comun.

Parintii, stim cum sunt: "vai a fost casatorit".
Daca era divortat, intelegeam cat de cat, desi nici asa nu ne putem pripi cu judecata.
Dar ce vina are ca i-a murit sotia? E un deces suspect, a fost arestat preventiv, juddecat, achitat la limita?
E un om rau, betiv, drogat, ce are?

E drept, este o situatie care comporta si riscuri specifice diferentei de varsta, dar cred ca mai multe sanse are un astfel de cuplu, in care macar unul din cei doi este mai copt la minte decat cand ambii sunt tineri care se casatoresc mai degraba din motivele specifice varstei, ca sa zic asa.

Poate ca Dumnezeu le va scoate in cale o femeie care sa vrea, si sa stie cum sa ia locul mamei lor, si care sa le fie mai mult decat prietena.

Si de ce n-ar fi ea aia, si te grabesti sa judeci superficial?
`

Mama lor va fi prezenta in inima lor, sigur, dar sa sti ca nu pentru mult timp. Copii uita destul de repede un parinte decedat, mai ales daca cel care-l inlocuieste le arata interes si dragoste.

Nu este asa si ii dau dreptate aici lui Vlad cu "balariile", mari cat casa la ce ai afirmat mai sus.

Nu, nu trebuie sa o uite si nici nu trebuie sa o inlocuiasca, li se poate explica frumos sau cel mai bine demonstra cu fapta ca este loc si pentru o a doua mama in viata lor.

Sa te ajute Dumnezeu sa faci cum este mai bine, nu pentru tine, nu pentru acel barbat ci pentru cei doi copii.

Urata insinuare.

[Mena59]

În prealabil postat de AlinB

Tragi concluziile pripite. Eu vad ca dimpotriva, ea intelege ce inseamna sa fii mama unor copii atata timp, ce loc are in inima lor, si vrea sa respecte lucrul asta, e ca un loc sacru in care nu poti sa intri cum vrei, cand vrei, sa dai totul afara si sa te instalezi tu in loc.

Eu cred ca asa a perceput ea lucrul asta, nu ca "nu o trage inima" sa fie mama.

Desigur, si tu ai dreptate cand spui ca fetitele au nevoie de o mama si da, poate sa fie mama lor, pentru cel putin inca 10 ani pana "isi vor lua zborul" si fara sa "atenteze" la memoria mamei lor biologice.



Duhovnicul i-a dat un motiv stupid.
In Biserica Ortodoxa se casatoresc oameni intre care este si mai mult de 10 ani diferenta, fara sa se faca mare caz de asta, si din cate stiu nu exista o interdictie expresa care sa necesite dezlegare speciala de la episcop sau mai stiu eu ce chestie iesita din comun.

Parintii, stim cum sunt: "vai a fost casatorit".
Daca era divortat, intelegeam cat de cat, desi nici asa nu ne putem pripi cu judecata.
Dar ce vina are ca i-a murit sotia? E un deces suspect, a fost arestat preventiv, juddecat, achitat la limita?
E un om rau, betiv, drogat, ce are?

E drept, este o situatie care comporta si riscuri specifice diferentei de varsta, dar cred ca mai multe sanse are un astfel de cuplu, in care macar unul din cei doi este mai copt la minte decat cand ambii sunt tineri care se casatoresc mai degraba din motivele specifice varstei, ca sa zic asa.



Si de ce n-ar fi ea aia, si te grabesti sa judeci superficial?
`


Nu este asa si ii dau dreptate aici lui Vlad cu "balariile", mari cat casa la ce ai afirmat mai sus.

Nu, nu trebuie sa o uite si nici nu trebuie sa o inlocuiasca, li se poate explica frumos sau cel mai bine demonstra cu fapta ca este loc si pentru o a doua mama in viata lor.



Urata insinuare.

Acea urata insinuare cum ii spui tu, nu a fost o insinuare, Alin. Ii uram clar si pe fata sa o ajute Dumnezeu ca decizia ei sa fie in primul rand spre binele fetitelor si mai la urma spre binele si placerea celorlati doi. Daca asta e ceva urat, imi pare rau, sa ma ierte!
Imi mentin toate cele spuse in posturile anterioare pt ca ceea ce am spus, nu e lucru de gluma, nu-i spus din varful limbii, cum s-ar zice, ci am spus cu gravitate, seriozitate si cu durere in suflet pentru ca stiu ce spun. Ceea ce se pregateste ea sa faca eu am facut deja si stiu mai bine decat oricine de aici ce anume este important, de ce anume trebuie sa tii cont cand iei o decizie de acest fel.
Mai mult de atat nu o sa spun pt ca devin ridicola sau pisaloaga si oricum fiecare din noi invata mai bine din greselile lui decat di sfaturile celorlalti.

[AlinB]

În prealabil postat de Mena59

Acea urata insinuare cum ii spui tu, nu a fost o insinuare, Alin. Ii uram clar si pe fata sa o ajute Dumnezeu ca decizia ei sa fie in primul rand spre binele fetitelor si mai la urma spre binele si placerea celorlati doi. Daca asta e ceva urat, imi pare rau, sa ma ierte!

Citez:

În prealabil postat de Mena59

Sa te ajute Dumnezeu sa faci cum este mai bine, nu pentru tine, nu pentru acel barbat ci pentru cei doi copii.

Poate e o problema de exprimare, dar asa cum ai scris-o reiese un conflict de interese care nu stiu de unde ai dedus ca ar putea exista.
De fapt din ce ai scris in acelasi mesaj, deja te-ai grabit sa tragi niste concluzii vizavi de ce ar simti si gandi ea, pe baza unei analize superficiale a ceea ce a scris in 2-3 randuri.

Ceea ce se pregateste ea sa faca eu am facut deja si stiu mai bine decat oricine de aici ce anume este important, de ce anume trebuie sa tii cont cand iei o decizie de acest fel.

Concret, ce ai facut tu si ce a mers rau?

Mai mult de atat nu o sa spun pt ca devin ridicola sau pisaloaga si oricum fiecare din noi invata mai bine din greselile lui decat di sfaturile celorlalti.

Ba tocmai, insinuand ceva fara a spune nimic concret, analizand atitudinea altora care nu o cunosti de fapt si evitand sa spui ceva concret despre o situatie care spui ca ai trait-o personal, impingi oamenii sa traga concluzii gresite.

[andreea.MG]

În prealabil postat de Mena59

Nu stiu cat de mari sunt fetitele dar pot sa presupun ca nu au mai mult de 10 ani. Mama lor a murit. Deci nu mai au mama. Ele au nevoie de o mama mai mult decat are nevoie tatal lor de o sotie. Sunt micute si dupa casatoria ta cu tatal lor o sa fii mama lor. Convingerea ta cum ca nu ai cum sa iei locul mamei lor in viata de zi cu zi si in sufletul lor, si ideia ca le poti fi doar o prietena pentru un sfat, doua, acolo, ma face sa presupun ca nu prea te trage inima sa te implici, prea mult, in cresterea lor.
Asa ca, sfatul meu este sa renunti. Asculta-ti duhovnicul, asculta-ti parintii si lasa-i pe cei trei (fetitele cu tatal lor). Poate ca Dumnezeu le va scoate in cale o femeie care sa vrea, si sa stie cum sa ia locul mamei lor, si care sa le fie mai mult decat prietena.
Mama lor va fi prezenta in inima lor, sigur, dar sa sti ca nu pentru mult timp. Copii uita destul de repede un parinte decedat, mai ales daca cel care-l inlocuieste le arata interes si dragoste.
Iarta-ma, te rog, pentru cele ce ti-am spus, dar mi-am permis deoarece tu ai pus poveste ta in dezbatere publica.
Sa te ajute Dumnezeu sa faci cum este mai bine, nu pentru tine, nu pentru acel barbat ci pentru cei doi copii.

Daca nu ma atragea inima, cum spuneti dvs, nu mai incepeam sa am o relatie cu el. Cea mica e in clasa a IV-a, iar cea mare in clasa a VI-a. Deci ele sunt destul de marisoare ca sa faca diferenta. Din tot ce stiu de la tatal lor, ele vor pe cineva cu care ar putea vorbi fara retineri. Eu nu pot lua locul mamei lor, chiar nu pot. Daca erau mai mici, da, le-as fi putut fi ca o mama. Dar chiar si asa, o sa tin la ele ca si la fetitele mele. Sunt doua fetite nevinovate ramase orfane si as face orice sa le alin durerea. Nu le-as lasa sa isi uite mama, din contra, le-as spune ca mama lor vegheaza pentru ele si ca mereu o sa le iubeasca. Eu vreau doar sa stie ca o sa poata conta pe mine oricand si la orice ora.

[Mena59]

În prealabil postat de andreea.MG

Daca nu ma atragea inima, cum spuneti dvs, nu mai incepeam sa am o relatie cu el. Cea mica e in clasa a IV-a, iar cea mare in clasa a VI-a. Deci ele sunt destul de marisoare ca sa faca diferenta. Din tot ce stiu de la tatal lor, ele vor pe cineva cu care ar putea vorbi fara retineri. Eu nu pot lua locul mamei lor, chiar nu pot. Daca erau mai mici, da, le-as fi putut fi ca o mama. Dar chiar si asa, o sa tin la ele ca si la fetitele mele. Sunt doua fetite nevinovate ramase orfane si as face orice sa le alin durerea. Nu le-as lasa sa isi uite mama, din contra, le-as spune ca mama lor vegheaza pentru ele si ca mereu o sa le iubeasca. Eu vreau doar sa stie ca o sa poata conta pe mine oricand si la orice ora.

Andreea, le spuneam si lui VladCat si lui Alin ca cele ce ti-am spus nu sunt din desteptaciune mea cea mare ci din experienta mea. Ceea ce tu iti doresti sa faci, eu am facut deja cu mult timp in urma. Crede-ma ca stiu ce spun.
Oricum, fa cum crezi, cum sti sau cum poti si Domnul sa va ocroteasca de suferinte!
Ma retrag de pe acest topic dar daca o sa mai scri ce se intampla cu tine si cu familia pe care ti-o doresti o sa citesc cu interes si o sa ma gandesc la voi.
Doamne ajuta!