Impartasania la 33 ani

În prealabil postat de cezar_ioan

Mare-i grădina lui Dumnezeu!
Nu credeam să aud şi parascovenia asta... sărumâna,
că de mult n-am mai râs cu aşa pohtă!
Să tot fie, cred, vreo 33 de ani!!!...........:)))))))

Aşa scălâmbăială, mai rar
"draga mea" trolliţă-stupidiţă.

Multumesc din suflet ca imi spui ca sunt si troll si stupida.

Rog adminul sa-mi stearga contul.

Am crezut ca pe acest cont putem discuta despre orice (desigur pe teme religioase)

Tot ce am spus pe forum este adevarat, nu sunt troll, pacat ca ati pierdut increderea in oameni.

Este adevarart am multe de invatat, dar cine nu are??? este cineva perfect pe aici???

In plus am spus ca am auzit la altii, chiar si pe la manastiri am vazut, si nu am zis nici ca sunt de acord nici ca am facut asta.

Ii rog pe cei care i-am suparat sa ma ierte.

Nu te tulbura, Geo. Împărtășania la 33 de ani fix? Ca să ne răspundem la întrebarea asta ar trebui să vedem de ce ne împărtășim și cât de des. Dacă te împărtășești măcar în cele patru posturi de peste an, o faci ca să-ți înnoiești puterile duhovnicești, să nu stai prea mult timp departe de Hristos. De ce ar fi mai deosebit sau mai important la 33 de ani?

În general este o tendință superstițioasă, reminiscență a numerologiei, de a da semnificații unor cifre sau numere, unor calcule aritmetice. Viața în Hristos n-are, însă, nicio legătură cu asemenea interpretări.

[catalin2]

În prealabil postat de Geo_Geo79

Multumesc din suflet ca imi spui ca sunt si troll si stupida.
Rog adminul sa-mi stearga contul.

Nu te tulbura, sa speram ca in scurt timp va fi banat sau atentionat de admin, pentru ca nu doar cu tine vorbeste asa. Din pacate acest forum este unul din cele mai urate si agresive pe care le-am intalnit pe net, userii sunt lasati sa se manifeste cum doresc fara restrictii prea mari. Doar in ultima faza sunt banati. Ai rabdare pana se hotaraste adminul cum procedeaza. Din pacate este incurajata aceasta atitudine si prin pasivitatea unor useri (care si gasesc scuze).

[DragosP]

Cătălineee, nu scăpa boii prea mult, Cătălinee!

[catalin2]

În prealabil postat de DragosP

Cătălineee, nu scăpa boii prea mult, Cătălinee!

Din moment ce pana acum nu i-ai facut nicio observatie lui Cezar inseamna ca nu numai ca aprobi comportamentul sau din ultimele zile, dar il si incurajezi. Citeste doar ultimele mesaje daca nu stii.

[DragosP]

Serios? Pe ce te bazezi?

[catalin2]

În prealabil postat de DragosP

Serios? Pe ce te bazezi?

Nu stiu la ce te referi prin "pe ce te bazazi", la mesaje? Ti-am trimis un mesaj privat.

Cataline si tu ai partea ta de vina certa in toate aceste conflicte.

[cezar_ioan]

În prealabil postat de catalin2

Din moment ce pana acum nu i-ai facut nicio observatie lui Cezar inseamna ca nu numai ca aprobi comportamentul sau din ultimele zile, dar il si incurajezi. Citeste doar ultimele mesaje daca nu stii.

Spre deosebire de tine, care doar mă iriţi cu patologia ta de care te mândreşti şi nu îmi eşti cu nimic de folos (decât pentru a-mi reaminti cât sunt de nesuferite unele patologii ale personalităţii),
fratele Dragoş m-a certat cu mult mai mult şi mai folositor.
A făcut mustrarea şi certarea, ca şi Pelerinul ori MariS, ori Delia sau N.Priceputu, nu scriindu-mi aberaţii ca tine, nu prin vreun mesaj pe privat (cred că am primit de la el un singur mesaj explicit de când sunt pe forum), prin nimic exprimat ca şi conţinut în sine al unei mustrări adresate mie

ci doar prin modul cum a ales să se raporteze, ici şi colo, discret, foarte discret, la postările mele.

Am înţeles această discreţie, acest mod fin de a mustra sau, mă rog, de a nu îmi împărtăşi unele sau altele dintre simţăminte şi manifestări
şi îi mulţumesc pentru aceasta.

Aşadar, nu mai împroşca pe Dragoş punîndu-i în cârcă nu ştiu ce asociere mai mult sau mai puţin secretă cu mine (te pomeneşti că împotriva ta? dar nu îţi dai oare prea multă importanţă?).
Singura asociere a lui Dragoş pe care o cunosc eu este aceea a unui frate care, în duhul iubirii creştine, a schiţat cu fineţe un gest aprobator când s-a întâmplat să merit o încurajare, respectiv a tăcut, răbdător, când a crezut că, poate, eu spun prostii ori că nu e încă limpede în mine un conţinut sau altul al dreptei credinţe.

Nu murdări şi pe acest om, un om demn şi cu adevărat iubitor de semeni întru Adevăr, din pricina singură a faptului că nu te susţine pe tine atunci când arunci cu răceală agresivă pietroaiele tale de lut semianalfabet înspre mine.

Dacă ai ceva cu mine (iar eu am cu tine, multe de socotit, ipocritule şi făţarnicule!), fii bărbat şi stai faţă în faţă cu mine.
Ne-om lămuri noi, într-un final, cu ajutorul lui Dumnezeu.