Crucea in casnicie - cum ne impartim intre soti si parinti?

[zaharia_2009]

Iertati-ma va rog ca vin cu o intrebare off topic:

Cum se cheama threadul in care se istoriseste povestioara parintelui Iosif Vatopedinul despre familia de greci in care tinara sotie a ales desfrinarea iar sotul staruinta in rugaciune pt. intoarcerea ei ?

În prealabil postat de zaharia_2009

Iertati-ma va rog ca vin cu o intrebare off topic:

Cum se cheama threadul in care se istoriseste povestioara parintelui Iosif Vatopedinul despre familia de greci in care tinara sotie a ales desfrinarea iar sotul staruinta in rugaciune pt. intoarcerea ei ?

O povestire adevărată. O pildă vie de soț autentic

http://www.crestinortodox.ro/forum/s...ad.php?t=16651

Cum ne impartim intre soti si parinti? Cu dragoste de ambele parti.

[Florinvs]

Evident!

Si un lucru foarte important: este bine ca atunci cand apar neintelegeri intre soti, este bine ca acestea sa fie rezolvate numai intre cei doi, fara a fi nevoie de "sfaturile" altora, oricat de bine intentionati ar fi acestia!
Da bineinteles trebuie pastrate relatii normale, prietenesti cu rudele, insa trebuie sa existe o "linie de demarcatie" de la care incolo este strict intimitatea celor doi soti, peste care nici o alta persoana nu trebuie sa i se permita a trece!

https://luminapentrucandeladinsuflet...-sot-autentic/

[Ioan_Cezar]

În prealabil postat de Florinvs

... trebuie sa existe o "linie de demarcatie" de la care incolo este strict intimitatea celor doi soti, peste care nici o alta persoana nu trebuie sa i se permita a trece!

Nici preotului?
Nici consilierului de cuplu?
Nici Bunului Dumnezeu?

Mă îndoiesc că un aşa sistem închis, un aşa ermetism autosuficient cu doi mici dumnezei omnipotenţi, va funcţiona pe termen lung...:)
Io cred că duce la sufocare şi la nebunii mari, mari de tot!

Mai degrabă aş trasa "linie de demarcaţie" tocmai idolului intimităţii ăsteia frumos trâmbiţate.
Nu trăim individualist, ermetic, ci doar ne îmbolnăvim şi murim, Florine...
Viaţa este o artă a schimburilor, frate! Asta presupune, uneori, niţică deschidere, ventilaţie...

[sophia]

Deci:
Dumnezeu este oricum peste tot, atata vreme cat suntem credinciosi.
Pentru restul trebuie o limita.

Incearca sa-ti imaginezi asa: in dormitorul tau sta preotul, consilierul sau/si cine mai vrei tu si te privesc cum dormi, cum ai relatii cu sotia ta etc. Si ca eventual iti mai dau si sfaturi: du-te mai incolo, nu pune mana, azi nu, nu sta langa ea, nu fa asa, fa altfel. La unii se mai intampla sa apara parinti/socri in dormitor!
Cum te simti? Iti place? Nu are voie nimeni sa fie intre sot si sotie, cu exceptia lui Dumnezeu.
Ah, ca discuti anumite probleme cu terapeutul sau ma rog, chiar cu duhovnicul (desi nici acolo nu trebuie sa spui tot si in detaliu), este altceva.

Si la slujba cununiei se spune ca nimeni nu trebuie sa fie intre soti.


Dar subiectul firului era altul.

@Antonia - povestea este destul de raspandita pe net.
Mie nu mi se pare reala. Si nici nu inteleg rostul ei.
Adica ma intreb ce este de invatat de aici: ca cineva are voie sa faca orice vrea pentru ca celalalt il iarta oricum?

Sigur ca noi induram multe si trecem de la noi. Dumnezeu ne stie pe fiecare.
Dar exista si aici niste limite, pe care si un preot le pune.
Din nou problema cu extremele. Nici sa te desparti pentru orice prostie, dar nici sa faci asa ceva sotului/sotie, ca ei oricum te iarta.
Trebuie sa poti si asta (sa cazi atat de jos)!

În prealabil postat de sophia

@Antonia - povestea este destul de raspandita pe net.
Mie nu mi se pare reala. Si nici nu inteleg rostul ei.
Adica ma intreb ce este de invatat de aici: ca cineva are voie sa faca orice vrea pentru ca celalalt il iarta oricum?

Sigur ca noi induram multe si trecem de la noi. Dumnezeu ne stie pe fiecare.
Dar exista si aici niste limite, pe care si un preot le pune.
Din nou problema cu extremele. Nici sa te desparti pentru orice prostie, dar nici sa faci asa ceva sotului/sotie, ca ei oricum te iarta.
Trebuie sa poti si asta (sa cazi atat de jos)!

Nu am curajul sa pun la indoiala veridicitatea povestii, mai ales ca a fost istorisita de un sfant. Exista oameni care stiu si pot sa iubeasca asa cum ne cere Evanghelia, adica asa cum ne-a iubit Htristos. E vorba despre o iubire de care nici eu nu sunt capabila. O astfel de iubire este un dar de la Dumnezeu, dar ea exista. Omul nu si-a facut un idol din sotia sa, ci a iubit-o crestineste dorindu-i mantuirea. El si-a asumat crucea, nu a fugit de ea. A inteles ca, daca a dobandit aceasta sotie in urma rugaciunilor, trebuie sa aiba incredere in Dumnezeu. Prin rugaciunile acestui sot, ea s-a mantuit. Exista, insa, si femei care se roaga pentru soti si acestia se mantuiesc prin rugaciunile nevestelor.

Casatoria este o cale de mantuire si chiar de sfintenie! Crucea are rostul ei. Unii soti isi iau singuri o cruce mare pe umeri adaucand pe lume, crescand multi copii si educandu-i crestineste. Altora le da Dumnezeu o cruce pe masura puterii lor: un sot/ o sotie infidel(a), un copil ori un parinte bolnav, o boala etc. Dumnezeu ingaduie multe lucruri cu un rost pe care e greu sa-l pricepem.