Crucea in casnicie - cum ne impartim intre soti si parinti?

[sophia]

Multumesc pentru raspunsuri. Fiecare spune ceva adevarat.
Ma gandesc insa ca exista situatii speciale, care apasa mult asupra famiilor.
De ex, cazurile in care parintii sau socrii locuiesc in alt oras/alta tara chiar, undeva departe si atunci cuplul trebuie sa se desparta o vreme ca sa-i viziteze, sau sa renunte la concedii impreuna.
Ma mai refer si la cazurile unde parintii/socrii se imbolnavesc si au nevoie de ingrijire perioade lungi de timp (luni, ani de zile).
Exista si cazurile in care un parinte isi creste singur unicul copil si exista atunci o relatie speciala. Mai ales in acest caz exista tendinta de a interveni in casnicie.

In mod normal situatiile se pot rezolva, se pot gasi solutii. Partenerii si parintii/socrii isi pot imparti iubirea si viata si se pot respecta reciproc, fara a se neglija. O mama/un tata iubeste intr-un fel, paretenerul/partenera in alt fel, se poate colabora. In mod normal exista si copii/nepoti, de care se pot ocupa in comun.

Dar cum am mai spus exista si situatiile speciale: relatii speciale (mama singura sau tata singur/copil unic, familii care locuiesc la dsitante mari, situatii de boala indelungata etc.) in care este nevoie de multa rabdare si de solutii speciale.

Cineva spunea aici de maturitate la casatorie. De acord, trebuie discutat totul dinainte, trebuie lamurite niste aspecte, dar unele mai apar si pe parcurs.
Si putem sa spunem (lipsa)de maturitate si la parinti/socrii care fac unele greseli grave?

@Ekaterina - Ba nu! Dimpotriva, daca vrem sa traim dupa poruncile (tare nu sufar acest cuvant, ca nu suntem in epoci de mult apuse) Domnului este si ami greu. Tocmai pentru ca dorim sa le respectam si pe ele, dar si pe cei dragi.
Si exista adesea incompatibilitati, neputinte. Tocmai atunci ne rupem mai rau si ne faem praf. Ca vrem sa facem bine pentru toti si nu este posibil.

[zaharia_2009]

Iertati-ma va rog ca vin cu o intrebare off topic:

Cum se cheama threadul in care se istoriseste povestioara parintelui Iosif Vatopedinul despre familia de greci in care tinara sotie a ales desfrinarea iar sotul staruinta in rugaciune pt. intoarcerea ei ?

În prealabil postat de zaharia_2009

Iertati-ma va rog ca vin cu o intrebare off topic:

Cum se cheama threadul in care se istoriseste povestioara parintelui Iosif Vatopedinul despre familia de greci in care tinara sotie a ales desfrinarea iar sotul staruinta in rugaciune pt. intoarcerea ei ?

O povestire adevărată. O pildă vie de soț autentic

http://www.crestinortodox.ro/forum/s...ad.php?t=16651

Cum ne impartim intre soti si parinti? Cu dragoste de ambele parti.

[Florinvs]

Evident!

Si un lucru foarte important: este bine ca atunci cand apar neintelegeri intre soti, este bine ca acestea sa fie rezolvate numai intre cei doi, fara a fi nevoie de "sfaturile" altora, oricat de bine intentionati ar fi acestia!
Da bineinteles trebuie pastrate relatii normale, prietenesti cu rudele, insa trebuie sa existe o "linie de demarcatie" de la care incolo este strict intimitatea celor doi soti, peste care nici o alta persoana nu trebuie sa i se permita a trece!

https://luminapentrucandeladinsuflet...-sot-autentic/

[Ioan_Cezar]

În prealabil postat de Florinvs

... trebuie sa existe o "linie de demarcatie" de la care incolo este strict intimitatea celor doi soti, peste care nici o alta persoana nu trebuie sa i se permita a trece!

Nici preotului?
Nici consilierului de cuplu?
Nici Bunului Dumnezeu?

Mă îndoiesc că un aşa sistem închis, un aşa ermetism autosuficient cu doi mici dumnezei omnipotenţi, va funcţiona pe termen lung...:)
Io cred că duce la sufocare şi la nebunii mari, mari de tot!

Mai degrabă aş trasa "linie de demarcaţie" tocmai idolului intimităţii ăsteia frumos trâmbiţate.
Nu trăim individualist, ermetic, ci doar ne îmbolnăvim şi murim, Florine...
Viaţa este o artă a schimburilor, frate! Asta presupune, uneori, niţică deschidere, ventilaţie...

[sophia]

Deci:
Dumnezeu este oricum peste tot, atata vreme cat suntem credinciosi.
Pentru restul trebuie o limita.

Incearca sa-ti imaginezi asa: in dormitorul tau sta preotul, consilierul sau/si cine mai vrei tu si te privesc cum dormi, cum ai relatii cu sotia ta etc. Si ca eventual iti mai dau si sfaturi: du-te mai incolo, nu pune mana, azi nu, nu sta langa ea, nu fa asa, fa altfel. La unii se mai intampla sa apara parinti/socri in dormitor!
Cum te simti? Iti place? Nu are voie nimeni sa fie intre sot si sotie, cu exceptia lui Dumnezeu.
Ah, ca discuti anumite probleme cu terapeutul sau ma rog, chiar cu duhovnicul (desi nici acolo nu trebuie sa spui tot si in detaliu), este altceva.

Si la slujba cununiei se spune ca nimeni nu trebuie sa fie intre soti.


Dar subiectul firului era altul.

@Antonia - povestea este destul de raspandita pe net.
Mie nu mi se pare reala. Si nici nu inteleg rostul ei.
Adica ma intreb ce este de invatat de aici: ca cineva are voie sa faca orice vrea pentru ca celalalt il iarta oricum?

Sigur ca noi induram multe si trecem de la noi. Dumnezeu ne stie pe fiecare.
Dar exista si aici niste limite, pe care si un preot le pune.
Din nou problema cu extremele. Nici sa te desparti pentru orice prostie, dar nici sa faci asa ceva sotului/sotie, ca ei oricum te iarta.
Trebuie sa poti si asta (sa cazi atat de jos)!