![]() |
![]() |
|
|
#1
|
||||
|
||||
![]()
Despre distrugerea invidiosului de catre invidie o intalnim la toti Sfintii Parinti. Cuviosul Nichita Stethatos, spune ca invidiosii "sunt rosi de gelozie impotriva celor care au harul duhului prin intelepciunea si cunoasterea lui Dumnezeu". Se descompune invidiosul, cum se topeste ceara, fara macar sa lumineze pe ceilalti. Mai mult, ii intuneca cu rautatea lui.
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
#2
|
|||
|
|||
![]()
Invidie si dusmanie, dar mai ales manipulare!!!
Concluzia din titlu: „Biserica este în război cu site-urile de 'învățături'” este falsă pentru că tocmai un site oficial din Biserica Ortodoxă Română, site-ul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei vorbește despre păcatul vopsirii părului, a rujării, și a altor tipuri de machiaje. Iarăși urmează sintagma: „reprezentanții Patriarhiei condamnă sever astfe de site-uri” arătând în imagini catedrala patriarhală, fără a aminti de niciun document sau discurs oficial al vreunui reprezentant al Patriarhiei în care să vedem clar cum se condamnă aceste site-uri. ProTV-ul, care a manipulat această știre, făcând-o ”terci” pe românește, este îngrijorat de manipularea celor slabi de înger. Dar nu se gândește câte sute de mii de oameni a stricat prin emisiunile imorale difuzate ani de zile, prin indecența și obiceiurile rele pe care le-a ridicat la rang de tradiții în poporul român: bășcălia, țigănia, manelele, știrile agresive, indecența, bârfa, incultura și mai ales manipularea pentru rating. Deci Patriarhia Română ”cere” autorităților să-i depisteze și să-i închidă pe cei care promovează false îmvățături morale. Câtă manipuare! Să presupunem că toată blogosfera ortodoxă „neoficială” ar promova false învățături morale. Să presupunem că toți administratorii și autorii de articole sunt eretici. Atitudinea Bisericii Ortodoxe față de eretici în istorie nu a fost niciodată una agresivă, ci una fermă dar blândă, îngăduitoare. Ereticii în Biserica Ortodoxă nu au fost răstigniți sau omorîți, nu trimiși în arest, ci primiți înapoi în sânul Bisericii dacă și-au recunoscut greșelile. Cum să cred eu că Patriarhia Română îi vrea la pușcărie pe toți autorii de site-uri ”neoficiale” din blogosfera ortodoxă? La final, ce să mai zic? Ați observat câte minciuni și dezinformări poate conține o știre de 3 minute și 5 secunde. Gândiți-vă că astfel de știri noi primim zilnic. Gândiți-vă câte minciuni le luam drept adevăruri și apoi pe baza lor ne întemeiem și gândirea, atitudinea, credința, etc. De când a devenit lupul paznic la oi? De când îi doare pe cei de la ProTV sufletul de informațiile pe care le primesc creștinii, când ei au lovit de atâtea și atâtea ori Biserica Ortodoxă? Acest articol vine ca răspuns pentru cititorii noștri care ne-au întrebat dacă Patriarhia Română vrea să ni se închidă site-ul. Răspunsul pe scurt, ar fi fost: Să fim serioși! Doamne ajută! Claudiu Balan președinte Asociația Ortodoxia Tinerilor http://www.ortodoxiatinerilor.ro/mas...eprofesioniste de-acu tot la astfel de "surprize" trebuie sa ne asteptam!! ![]() |
#3
|
|||
|
|||
![]() Citat:
![]() |
#4
|
||||
|
||||
![]()
Excelent spus , nu vor intarzia sa apara in "direct "!
Eliza , tu sti ca sunt o multime care se logheaza doar cand e vorba de galceava ? Au satisfactia asta , o cunosc de atata si atata timp !
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
#5
|
||||
|
||||
![]()
De asemenea, invidia se leaga foarte strans de iubirea de slava. Pentru ca in mod obisnuit invidiem pe ceilalti deoarece sunt slaviti acestia si nu noi. Este foarte semnificativ ca, dupa Sf. Marcul Ascetul, acela care pentru acelasi lucru il lauda pe unul si pe altul il condamna este sigur ca este stapanit de patima vanitatii si a invidiei. Si de multe ori prin laude urmareste sa ascunda invidia care exista in inima lui. Acest pasaj este definitoriu pentru viclenia cu care se manifesta patima invidiei. In oamenii care continuu lauda, probabil se ascunde patima invidiei.
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
#6
|
||||
|
||||
![]() Citat:
de aceea am spus intr-una din postari mai sus asa: Daca noi crestinii stim ca Dumnezeu este nesfarsit si harul sau nu se termina niciodata, fiind indeajuns pentru toti oamenii care se pocaiesc si se intorc la El, ce motiv are un crestin sa fie invidios pe alt om daca vede ca acesta primeste daruri prea minunate de la Dumnezeu? Doar stie ca harul nu se termina si deci nimic mai simplu , ca sa primeasca har trebuie ca el insusi sa fie bun si iubitor de Dumnezeu si oameni si astfel va primi har. Logic si drept este sa gandeasca ca de este invidios harul nu va veni niciodata la el. Iar raspunsul la aceasta intrebare Cristian este citatul tau. Da , dorinta de slava desarta a oamenilor ne face sa fim invidiosi. Si iata ca ne lovim de slava desarta, una din pricinile pentru care devenim invidiosi. Omul este pe muchie de cutit tot timpul cu slava desarta. Cea mai buna metoda este sa fugi de ea. Sa cauti sa nu fii laudat, sa cauti sa fi mai bine certat ca mult folos iti aduce.
__________________
"De carma mintii atarna incotro pornim si unde mergem. Adevarul este fiinta vie. Gandurile omului nu sunt ca si gandurile Domnului. Credinciosul in Dumnezeu depaseste limitele omului. Nu sunteti voi cautand pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri dar nu il stiti pe El. Si pana nu Il gasesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gasesti nici sensul tau nici sensul lumii." Cuv. Arsenie Boca Last edited by dobrin7m; 05.08.2013 at 00:26:10. |
#7
|
||||
|
||||
![]() Citat:
__________________
"De carma mintii atarna incotro pornim si unde mergem. Adevarul este fiinta vie. Gandurile omului nu sunt ca si gandurile Domnului. Credinciosul in Dumnezeu depaseste limitele omului. Nu sunteti voi cautand pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri dar nu il stiti pe El. Si pana nu Il gasesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gasesti nici sensul tau nici sensul lumii." Cuv. Arsenie Boca |
#8
|
||||
|
||||
![]()
daca nu ti-a trecut supararea in aceste 6 luni, si ti-ai amintit de ea, acum, iata iti spun, lasa trecutul deoparte, ca nu il schimbi, in schimb daca il rascolesti poti sa schimbi prezentul si viitorul. Nu e pacat de noi doi?
Daca ti-a trecut supararea si ai vrut doar sa ma jignesti in virtutea iubirii de semeni ce o porti, atunci nu-i nimic , te iert. Consider ca nu ai postat nimic aici. Dar nu uita un sfat intelept al unui sfant parinte: nu fa o fapta buna unui om, nedreptatind pe alt om. ca iti aduni pacat.
__________________
"De carma mintii atarna incotro pornim si unde mergem. Adevarul este fiinta vie. Gandurile omului nu sunt ca si gandurile Domnului. Credinciosul in Dumnezeu depaseste limitele omului. Nu sunteti voi cautand pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri dar nu il stiti pe El. Si pana nu Il gasesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gasesti nici sensul tau nici sensul lumii." Cuv. Arsenie Boca |
#9
|
||||
|
||||
![]()
"“E o pace mincinoasa in sufletul tau, o politete din aceasta… Zambesti, dar esti oricand gata sa-i bagi [celuilalt] pumnalul in inima…”
Sa postesti cu toata fiinta ta, adica si ochii, si mintea, si gura, si mainile, si picioarele, toate sa fie oprite de la rele. Daca acest post sufletesc se poate uni cu celalalt, trupesc, atunci e tot ceea ce vrea Dumnezeu de la noi. Iar daca este numai post trupesc, si celalalt sufletesc este neglijat, atunci zadarnica-i postirea noastra, ne trudim, dar fara plata. Una dintre patimile care ne bantuie viata noastra este mania si cearta, conflictele care ajung uneori la niste stadii foarte inaintate. Ca urmare a maniei, daca nu reusim sa ne impacam in aceeasi zi cand ne-am certat cu cineva, apoi se asaza in noi o patima foarte periculoasa: tinerea de minte a raului. Si mergi cu aceasta tinere de minte a raului (…), nu te poti ruga, esti mereu in dialog cu acela cu care te-ai certat. Si de fapt si celalalt este suparat pe tine si are si el manie. Ori se uita in alta parte, ori se uita in jos, ii e jena sau ii e scarba sa se uite la tine, ca l-ai jignit — si tu la fel. Aceasta patima care se numeste, tinerea de minte a raului este un rod indracit al maniei. Despre aceasta doresc sa va citesc din sfantul Ioan Scararul. Am in fata Filocalia, volumul IX, in care sfantul Ioan Scararul — acest mare psiholog duhovnicesc, acest Parinte care a trait in veacurile VI-VII in vremea noastra crestina — a analizat, ca nici un psihiatru din zilele noastre, sufletul omenesc si persoana omeneasca si a surprins cele mai fine cute din viata launtrica a oamenilor si de aceea a fost atent la aceasta patima de care vorbim acum, tinerea de minte a raului. El spune asa, incepand Cuvantul IX: „Am auzit ca tinerea de minte a raului este numita fiica a (…) maniei, venind acum vremea, sa spunem ceva si despre ea”. Ținerea de minte a raului este sfarsitul la care duce mania, rodul maniei, “pazitoarea pacatelor” [...], „urarea dreptatii, pierzania virtutilor,...“ – ca aceasta mananca, asa cum mananca cancerul celulele din noi, tot asa mananca aceasta tinere de minte a raului virtutile, fapta cea buna, si a noastra si a altora. — „…urarea dreptatii, pierzania virtutilor, veninul sufletului, viermele mintii, rusinea rugaciunii…” — de ce rusine? Pentru ca te rogi sa te ierte si tu nu ierti! Si trebuie sa-ti fie rusine sa ceri iertare cand tu esti rau cu aproapele tau — „...curmarea cererii...” — pentru ca atunci cand te rogi, ceri sa taie aceasta cerere a ta. N-ai dreptul sa fii iertat, daca tu nu ierti „…instrainarea iubirii, piron infipt in suflet, simtire neplacuta, iubita ca o dulceata a amaraciunii, un pacat neincetat, o neadormita faradelege, o rautate de fiecare zi. Una si aceeasi”, adica tinerea de minte a raului, „e o patima intunecata si urata, din acelea care se nasc, dar nu nasc. De aceea nu voim sa spunem despre ea prea multe. Cel ce si-a oprit mania, a ucis tinerea de minte a raului, caci atat cat traieste tatal are loc nasterea de prunci”, … cat traieste mania in noi, si tinerea de minte a raului dureaza. De aceea sfintii Parinti si chiar sfantul Ioan Scararul in alt loc spune asa: „Intr-un conflict, cand te manii cu cineva, stapaneste-ti primul cuvant, sa nu spui primul cuvant“. Te vei cunoaste pe tine izbavit de “putreziciunea aceasta“, tinerea de minte a raului, „nu cand te vei ruga pentru cel care te-a suparat“ — fiti atenti aici — „nici cand il vei rasplati cu daruri, nici cand il vei aduce la masa, ci cand, afland ca a cazut intr-o nenorocire sufleteasca ori trupeasca, vei suferi si vei plange ca pentru tine insuti“. Acesta este un atribut al dragostei, despre care vorbeste sfantul apostol Pavel in capitolul 13 din [Epistola intaia catre] Corinteni. Sa suferi impreuna cu cel ce sufera, chiar daca-ti este dusman. Daca suferi cu el si te rogi pentru el cand e intr-un mare necaz, l-ai vindecat si pe el, si pe tine insuti." Par. Sofian Predica in saptamana a treia din sfantul si marele post - despre iertare
__________________
"De carma mintii atarna incotro pornim si unde mergem. Adevarul este fiinta vie. Gandurile omului nu sunt ca si gandurile Domnului. Credinciosul in Dumnezeu depaseste limitele omului. Nu sunteti voi cautand pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri dar nu il stiti pe El. Si pana nu Il gasesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gasesti nici sensul tau nici sensul lumii." Cuv. Arsenie Boca |
#10
|
|||
|
|||
![]()
Mihaela, iartă-mă că intervin dar cred că intervenția lui Cristian a fost pentru mine, nu pentru tine.
Iată de ce cred asta: l-am rugat, ținînd cont de faptul că Boss-ul e mai vârstnic și mult mai experimentat decât mine în ale vieții practice (eu mai mult cu visările prin cărți risipitoare), precum și mult mai harnic și statornic în lucrările vieții creștinești (eu sunt leneș, vai mie, ăsta-i adevărul gol-goluț), l-am rugat așadar să mă tragă de mânecă, mai direct sau mai finuț, după cum crede de cuviință, de câte ori îi pare că exagerez în vreun plan. Avînd deplină încredere în discernământul fratelui mai mare și în buna lui intenție, întrucât așa îl cunosc. Ca urmare, cred că acesta a fost modul lui Cristian de a semnala pericolul la care nu luam seamă: a folosit postarea ta pentru ca eu să-mi dau seama că sunt orb la mișcările invidiei mele. Acest șarpe ascuns nu prea a fost hrănit de mine dar, mîndrindu-mă eu probabil că nu sunt în general invidios, paza gândurilor a slăbit și iată, cred că șarpele invidiei m-a mușcat... Iar Cristian a sesizat, cred eu, și m-a atenționat cu delicatețe, oarecum indirect. Dar unde era invidia pitită înlăuntrul meu? Cugetînd o vreme cu necruțare de sine, cred că am invidiat tocmai râvna ta curată de a fi cât mai aproape de Domnul, o dorință atât de vie și de autentică încât, poate, uneori te poate îndemna să fii un pic mai aprigă decât mi-ar plăcea mie, de pildă... Eeeei, femeile au o capacitate afectivă net superioară bărbaților, în general. Nu întâmplător ele sunt "responsabile" cu climatul afectiv în familie, cu dragostea de prunci, cu susținerea emoțională a bărbatului etc. Și poate, îmi dau seama acum, eu încă nu sunt împăcat cu avantajul acesta al naturii feminine. De aici invidia, presupun. Mai cercetez! În concluzie, te rog să nu te grăbești în a-i atribui lui Cristian vreun gând lipsit de iubire pentru tine ci să ai în atenție și convingerea mea că fratele nostru m-a trezit un pic pe mine, ca să fiu mai împăcat cu diferențele dintre noi și să zdrobesc capul șarpelui invidiei mele ignobile. Ceea ce tocmai cred că am reușit, scriind aici. Toate cele bune și mulțumesc pentru ziditorul text despre boala aceasta nesuferită a invidiei. Ducă-se pe pustii, că noi o ducem mai bine fără ea! Hristos în mijlocul nostru, Mihaela! |
![]() |
|
![]() |
||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
Invidia | Delirul | Generalitati | 11 | 18.04.2012 21:53:36 |
Invidia distructiva - despre Cain si Abel | ioan cezar | Generalitati | 2 | 19.02.2012 16:51:45 |
Invidia impiedica orice bucurie | jonella | Intrebari utilizatori | 5 | 25.05.2010 18:19:57 |
|