![]() |
![]() |
|
|
|
|
|
#1
|
||||
|
||||
|
Pai daca ce e romanesc nu e bun si e calcat in picioare de toti romanii, am adoptat si noi ce ne-au aruncati altii peste granita.
__________________
https://www.facebook.com/sil.en.94 |
|
#2
|
||||
|
||||
|
Foarte rau daca asa se intampla,noi romanii in alte tari nu putem schimba legile si nici nu facem ce vrem trebuie sa respectam legile tarii in care santem si sa vorbim limba tarii care ne-a adoptat, in Rom e ghiveci. Scuze nu invinovatesc pe nimeni de pe forum.
__________________
Rugaciunea care-i plansa In a lacrimei parau, Te sfinteste si te-nalta Ca sa-l vezi pe Dumnezeu! |
|
#3
|
||||
|
||||
|
Citat:
Ma uimeste o chestiune. Romanii din disapora nu sunt uniti deloc. De bine de rau, in Romania mai sunt comunitati mai gasesti pe cineva, dar in disapora e jale. Nu ne ajutam intre noi, nu formam comunitati, multi nici nu spun ca sunt romani altor romani, se prefac ca nu inteleg romana etc. Si ma uit la alte natii: chinezi, filipinezi, greci, rusi, spanioli, italieni..sunt uniti si se ajuta. Foarte trist. In fine. E un subiect ptr. alt topic.
__________________
https://www.facebook.com/sil.en.94 |
|
#4
|
||||
|
||||
|
Citat:
__________________
Rugaciunea care-i plansa In a lacrimei parau, Te sfinteste si te-nalta Ca sa-l vezi pe Dumnezeu! |
|
#5
|
||||
|
||||
|
Citat:
* Nu stiu de SUA, stiu de alte tari. Am cunoscut pe propria piele si nu numai eu. Banuiesc ca depinde de la caz la caz si de la comunitate la comunitate. Genul de romani care isi uita limba in 3 luni de zile sau care se prefact ca nu te inteleg, sunt destui.
__________________
https://www.facebook.com/sil.en.94 |
|
#6
|
|||
|
|||
|
http://carteromaneasca.wordpress.com...icul-egiptean/
"A intrebat un frate pe avva Pimen, zicand : de voi vedea greseala fratelui meu, bine este sa o acopar ? I-a zis lui batranul : in orice ceas vom acoperi greseala fratelui nostru si Dumnezeu o acopere pe a noastra; si in orice ceas o aratam pe a fratelui si Dumnezeu o arata pe a noastra Au venit unii din batrani la avva Pimen si i-au zis : de vom vedea pe frati ca dormiteaza in biserica, voiesti sa-i imboldim ca sa fie treji la priveghere ? Iar el le-a zis lor : eu cu adevarat de voi vedea pe fratele ca dormiteaza, pun capul lui pe genunchii mei si-l odihnesc. Un frate l-a intrebat pe avva Pimen, zicand : cum poate omul sa fuga de a vorbi de rau pe aproapele ? I-a raspuns lui batranul : noi si fratii nostri doua icoane suntem. Deci in orice vreme va lua omul aminte de sine, si se va prihani, se afla fratele lui cinstit inaintea lui; iar cand i se pare el luisi bun, afla pe fratele sau rau inaintea sa. S-a facut odata sobor in Schit pentru un frate care a gresit. Si parintii graiau, iar avva Pior tacea. Mai pe urma, sculandu-se, a iesit. Si luind un sac, l-a umplut cu nisip si il purta pe umarul lui. Si punand intr-o traista putin nisip, il purta pe piept. Intrebat fiind de parinti ce inseamna aceasta, a zis : acest sac care are nisipul cel mult, sunt greselile mele – caci multe sunt – si le-am lasat dinapoia mea ca sa nu simt durere pentru ele si sa plang. Iar acestea mici sunt ale fratelui meu, inaintea mea si cu acestea ma indeletnicesc, judecandu-l pe el. Dar nu trebuie sa fac asa, ci mai vartos pe ale mele sa le aduc dinaintea mea si sa port grija de ele si sa ma rog lui Dumnezeu ca sa mi le ierte. Si auzind parintii, au zis : cu adevarat aceasta este calea mantuirii. Zis-a iarasi : de la aproapele este viata si moartea. Ca de vom dobandi pe fratele, pe Dumnezeu dobandim; iar de vom sminti pe fratele, lui Hristos gresim. Se spunea despre avva Ioan persul ca venind la dansul niste oameni rai, a adus lighean si se ruga sa le spele picioarele, iar aceia cucernicindu-se, au inceput a se pocai. Spuneau parintii despre avva Macarie cel mare, ca s-a facut, precum este scris, dumnezeu pamantesc. Ca precum este Dumnezeu acoperind lumea, asa s-a facut si avva Macarie acoperind greselile ce le vedea, ca si cum nu le-ar fi vazut si care le auzea, ca si cum nu le-ar fi auzit. Un frate odata a gresit in Schit si facandu-se adunare, a trimis catre avva Moise, dar el nu voia sa vina. Deci a trimis catre dansul preotul zicand : vino, ca te asteapta norodul ! Atunci, el sculandu-se, a venit si luand o cosnita gaurita si umpland-o cu nisip, o purta. Iar ei iesind in intampinarea lui, i-au zis : ce este aceasta, parinte ? Zis-a lor batranul : pacatele mele sunt inapoia mea curgand jos si eu nu le vad dar am venit astazi sa judec pacatele straine. Si ei auzind, n-au grait nimic fratelui, ci i-au iertat.” |
|
#7
|
|||
|
|||
|
Citat:
Daca si noi am fi asemenea lor multi s-ar schimba in lumea asta a noastra ortodoxa |
|
#8
|
||||
|
||||
|
Citat:
__________________
Rugaciunea care-i plansa In a lacrimei parau, Te sfinteste si te-nalta Ca sa-l vezi pe Dumnezeu! |
|
#9
|
||||
|
||||
|
Citeam undeva mai sus ca bine este sa nu mergi la Prtislop ca turist, sa faci poze, sa te miri si sa spui cu satisfacie : bai, da ce frumos este ! adica sa ai aceasi parere ca despre un spectacol bun de teatru.
Si iarasi este bine sa nu faci greseala marii majoritati a pelerinilor care merg intins la parintele Arsenie Boca uitind ca acolo salasluieste un sfint, Sf. Ioan de la Prislop. Ca mai intii trebuie sa ii puna metanie, inchinare si rugaciune lui iar apoi poate sa stea de vorba si cu parintele Arsenie cit pofteste . Enorm de multi "pelerini" o tin intr-o sminteala de cind intra pe poarta minastirii si pina ies si mai ales nimeni nu-i indreapta, nu ii trage de mineca obligindu-i ca mai intii sa cinsteasca deja un sfint canonizat al bisericii si apoi sa faca si celelalte lucruri, ci ii lasa cum vor ei . Si ei ...placa tare multumiti, scriind apoi pe forumuri si povestind si altora (ca sa ii bucure, desigur !)ce minunatie este la Prislop si cum este mormintul parintelui Arsenie, si cine a fost parintele, si cite si mai cite dar nesuflind nici o vorba de sfintul lui Dumnezeu Ioan de la Prislop Si si alte lucruri care tin atit de pelerini cit si de minastire ! Deci, bine este sa fim cu bagare de seama si cu un picut de smerenie, cum si d ece mergem la Prislop !
__________________
Credinta dreapta este medicamentul cel mare si cel dintii al mintuirii !- Sf. Maxim Marturisitorul . |
|
#10
|
|||
|
|||
|
Citat:
http://jurnalul.ro/calendar/sfantul-...op-623521.html Sfântul Cuvios Ioan de la Prislop "Dupa un numar de ani, dorind sa duca o viata si mai linistita, retrasa cu totul de lume, a gasit un loc, ca la 500 de metri de manastire, pe malul prapastios al raului Slivut (Silvut), unde si-a sapat singur, cu mari nevointe, o chilie in piatra, cunoscuta pana azi sub numele de «chilia» sau «casa sfantului». Aici si-a petrecut restul zilelor in neincetate rugaciuni si ajunari, intocmai ca marii nevoitori intru cele duhovnicesti din primele veacuri crestine. Dar a fost voia lui Dumnezeu ca viata lui imbunatatita sa se sfarseasca prea devreme. Spune traditia populara ca, pe cand isi facea o fereastra la chilia lui, doi vanatori de pe versantul celalalt al prapastiei l-au impuscat, fara sa stie cine era. Asa s-a savarsit din viata Cuviosul Sihastru sau Sfantul Ioan de la Prislop. Poporul dreptcredincios l-a socotit sfant inca din timpul vietii sale, iar dupa moarte, aceasta credinta s-a intarit si mai mult. Vestea despre viata sa aleasa si mai ales despre moartea lui tragica a ajuns peste munti, in Tara Romaneasca, de unde au venit cativa cuviosi calugari care i-au cerut trupul de la rude, ducandu-l intr-una din manastirile de dincolo". O cronica in versuri, ce a fost transmisa de la o generatie la alta in intregul tinut, vorbeste despre Sfantul Ioan de la Prislop: "Si atunci, un tanar oarecare din sat,/ Numele lui Ioan, Sfantului Nicodim au urmat,/ Din lume si din rudenii cu totul au esit/ Si aici la mine au venit. Intru o stanca chilie si-au facut,/ In care, slujind, lui Dumnezeu i-au placut/ Si pe el, dupa sfarsit,/ Dumnezeu l-au proslavit./ Pestera si acum sa gaseste/ Si «chilia sfantului» sa numeste/ Iara dupa oarecare intamplare,/Cu a lui Dumnezeu mai ’nainte aparare/ Rudele sfantului cele din sat/ Moastele cu totul le-au radicat/ Si in Tara Romaneasca le-au dus,/ La oarecare manastire le-au ascuns./ Insa la neamul lui pururea sa pomeneste,/ Fiindca si o particica din moastele lui sa gaseste". Astazi, chilia Sfantului Ioan de la Prislop e vizitata de crestinii de pretutindeni, care merg la sfanta manastire, loc de reculegere si rugaciune, in care au trait mai multi calugari cuviosi.." |
|
|