Impotriva razboaielor si uciderilor

[Daniel_Ortodox]

Doamne ajută.

Să vezi ce "agresivitate" avea Sfântul Apostol Pavel, sau Sfântul Ioan Gură de Aur, sau Sfântul Vasile cel Mare, sau Sfântul Maxim Mărturisitorul sau alţii ca ei. Morbidă sau nu, la ei mi-a plăcut cel mai mult. Oh, de-aş avea măcar unu la sută agresivitatea lor, şi înţelepciunea lor şi devotamentul lor...

În rest, cuvinte în vânt, probleme personale, de caracter sau alegere, mă privesc personal, voi răspunde pentru ele, la fel cum cu toţii, pe întreg pământul, vom da răspuns în faţa Dreptului Judecător pentru fiecare cuvânt scris, spus, chiar şi aici pe forum şi în glume sau nu în viaţa reală, fie că ne place sau nu, fie că vrem sau nu, fie că credem sau nu.

Iar pentru a-ţi da viaţa pentru nişte graniţe teritoriale, puse de om, pentru un petec de pământ, oriunde ar fi ele, şi nu doar atât, dar a ucide şi pe alţii pentru o bucată de pământ, e nebunie, am spus tot ce era de spus. Iertaţi-mă dacă v-am greşit.

Bucurii.

[Patrie si Credinta]

În prealabil postat de Daniel_Ortodox

Iar pentru a-ţi da viaţa pentru nişte graniţe teritoriale, puse de om, pentru un petec de pământ, oriunde ar fi ele, şi nu doar atât, dar a ucide şi pe alţii pentru o bucată de pământ, e nebunie, am spus tot ce era de spus. Iertaţi-mă dacă v-am greşit.

Nu ne-ati gresit cu nimic.
Atitudinea e doar un pic data in extrem.

O singura intrebare am, nu ca sa te tulbur si sa fiu rautacios, ci doar ca sa stiu.

Cum impaci asta cu textele din Liturghie?
Pe binecredinciosul poporul român de pretutindeni, pe cârmuitorii ţării acesteia, pe mai marii oraşelor şi satelor şi pe iubitoarea de Hristos oaste, să-i pomenească Domnul Dumnezeu întru Împărăţia

Pe fericiţii întru adormire eroii, ostaşii şi luptătorii români din toate timpurile şi din toate locurile, căzuţi pe câmpurile de luptă, în lagăre şi în închisori pentru apărarea patriei şi a credinţei strămoşeşti, pentru întregirea neamului, pentru libertatea şi demnitatea noastră, să-i pomenească Domnul Dumnezeu întru Împărăţia Sa.

Desi ne rugam pentru "Pentru pacea a toată lumea", ne rugam si pentru popor si oaste. Asta cred ca spune ceva.

[Parascheva16]

Dar milioanele de romani care ar fi exterminati pe bucata aia de pamant?! Ei nu merita aparare? Sunteti in stare sa va dati fratii pe mana dusmanilor? Romanii din Sarbia,Bucovina de Nord (Ucraina), Basarabia nu o duc prea bine printre straini!

Granitele nu sunt puse doar de oameni. Nici un neam nu cade sau se ridica fara ingaduinta sau binecuvantarea Domnului ! Dumnezeu ne-a pus in tara asta, nu altcineva. Este datoria noastra sa ne aparam tara, neamul, limba, traditiile si Biserica.

[Daniel_Ortodox]

Doamne ajută.

Deci dragilor, eu degeaba vă explic, că voi nu vă daţi nici un interes să acceptaţi, să aflaţi şi să cunoaşteţi, eu degeaba vă vorbesc, o să călcaţi în picioare cuvintele ce vă spun, cum a-ţi călcat în picioare şi versetele, Cuvântul lui Dumnezeu ce vi-am dat adineaori.

Orice vi-aş explica, oricât de frumos, oricât de duhovniceşte, oricât de Adevărat, voi tot pe a voastră o ţineţi. Nu am decât să las Sfinţii lui Dumnezeu să vă vorbească. Dacă pe Dumnezeu nu îl ascultaţi, oare pe ei îi veţi asculta?

Aşadar citiţi VĂ ROG, înainte de orice, în acest subiect ACTELE MARTIRICE, sau PSB vol. 11:



O găsiţi aici, în format pdf : http://www.misiune-ortodoxa.ro/downl...martirice.html

Vă dau doar un pasaj de acolo:

Sfântul Irineu de Sirmium, Actele Martirice, pagina 219 :

"Cel ce jertfeşte zeilor şi nu lui Dumnezeu, va fi şters din numărul celor aleşi. (Ieş.22,20) Mi s-a poruncit să primesc mai degrabă chinurile, decât să sacrific demonilor, negînd pe Dumnezeu. (adaog eu: oare ucigînd alt om, nu jertfim demonilor?) (...) Mă bucur de-aş fi chinuit, de vei face-o, ca să fiu părtaş la suferinţele Domnului meu. Jertfesc prin bună mărturisire Dumnezeului meu, căruia i-am jertfit întotdeauna".

Atenţie! "Venind, însă, părinţii lui şi văzând că este chinuit, îl rugau să jertfească zeilor. Iar copiii lui, îmbrăţişîndu-i picioarele, îi ziceau: ai milă de tine şi de noi tată. Erau de faţă şi femeile, soţia şi rudeniile, care plîngînd pentru tinereţea şi frumuseţea lui, îl rugau să jertfească." (...) "Fie-ţi milă de floarea tinereţii tale, strigau toţi." (...) "Dar el vedea porunca lui Dumnezeu: dacă cineva Mă va tăgădui în faţa oamenilor, şi Eu îl voi tăgădui în faţa Tatălui Meu Care este în ceruri (...) n-a răspuns nimănui" (...) Guvernatorul Probus i-a spus: caută să scapi de moarte. Irineu a răspuns: SUNT FERIT ÎNCONTINUU DE MOARTE, cînd, prin chinurile pe care crezi că mi le-ai făcut, dar pe care nu le simt, primesc pentru Domnul viaţa cea veşnică."

"Guv. Probus întreabă: soţia ai? Irineu: nu am. Copii ai? Nu am. Părinţi ai? Nu am. Dar aceia care au fost în şedinţa trecută şi plîngeau cine erau? Irineu: "Cel ce iubeşte pe tată, ori pe mamă, ori pe soţie, ori pe fii, sau pe fraţi, mai mult decît pe Mine, nu este vrednic de Mine (Matei 10,37; Luca 14,36)" (...) "Jertfeşte măcar pentru copii. Irineu: copiii mei au acelaşi Dumnezeu pe care-L am şi eu, care poate să-i mîntuie. Tu însă, fă ceea ce ţi s-a poruncit. Probus: Te sfătuiesc, tinere, jertfeşte. Irineu: Fă ceea ce vrei. Vei vedea chiar acum cîtă putere de răbdare, îmi va da Domnul Hristos faţă de cursele tale."

Şi Sfântul Policarp al Smirnei şi Sfântul Emilian din Durostorum, şi Sfintele Agapi, Irina şi Hiona şi Sfintele Perpetua şi Felicitas, CITIŢI; iubiţii mei, fraţi, citiţi-le mucenicia, în Actele Martirice. Vă ROG. Îmi amintesc că am citit, în actele martirice, dar nu mai stau să caut acum, spunea:

"Daţi-mă să mă clănţănească dinţii leilor, ca pe nişte grâu ales, ca să fac roadă înmiită, să fiu bineplăcut Domnului, căci şi eu vreau să mă jertfesc, precum Domnul." Oare ce înţelegeţi de aici? A ridicat arma să-şi apere familia? Au fost familii întregi băgate în Coloseum, plecau cu bucurie, nici gând de răzvrătire, de "apărare", de aceea izvorau mir.

NU VĂ FIE FRICĂ DE MOARTE. Nu vă fie frică că mor soţiile, copiii, că nu trebuie să-i iubiţi pe ei mai mult decât pe Dumnezeu, altfel nu vedeţi Cerurile. De ce vă e atît de tare frică de moarte? NU VĂ FIE FRICĂ DE MOARTE şi NU UCIDEŢI PE NIMENI.

Iar pentru a înţelege mai bine de ce se roagă Biserica lui Hristos să fie pomeniţi întru Împărăţia Cerurilor, oastea, poftim, cea mai bună carte pentru asta:



Explicare Dumnezeieştii Liturghii, Editura Bizantină, Bucureşti, 2005, 528 pagini. Dar am îndoieli că veţi citi vreo-una din aceste două cărţi. De aceea vorbesc în zadar şi voi tot în nebunie şi întuneric vă învîrtoşaţi inimile. Să nu fie.

Închei cu cuvântul lui Dumnezeu:

"Vă îndemn, deci, fraţilor, pentru îndurările lui Dumnezeu, să înfăţişaţi trupurile voastre ca pe o jertfă vie, sfântă, bine plăcută lui Dumnezeu, ca închinarea voastră cea duhovnicească, Şi să nu vă potriviţi cu acest veac, ci să vă schimbaţi prin înnoirea minţii, ca să deosebiţi care este voia lui Dumnezeu, ce este bun şi plăcut şi desăvârşit." (Romani 12, 1-2)

Bucurii.

[cezar_ioan]

Cărţile merită citite, mulţumim de îndrumare, cu siguranţă e o carte de folos duhovnicesc.
Cât despre concluziile pe care le tragem după citirea unei cărţi, aici avem mai mult de discutat.
Interpretarea unui text se face în funcţie de multe, precum bine ştii, iar în Teologie problema e cu totul specială. Pentru mine, argumentul tău nu e convingător.
Problema războiului de apărare a ţării, a naţiei, a familiei se rezolvă luînd în calcul datoria creştinului, slujirea lui de cetăţean şi cap al familiei.
Cred că procedezi prea radical, pătimaş, fără nuanţe. Şi, în orice caz, împotriva discernământului sobornicesc al Bisericii care nu a fost niciodată ruptă de patrie.
Biserica luptătoare este intim sudată cu patria, iar a-ţi face datoria faţă de strămoşii neamului tău şi faţă de viitorul celor care le vei fi tu însuţi strămoş: este lucrare creştinească.
În concluzie, modul cum interpretezi pasajele Sfintei Scripturi eu îl găsesc aflîndu-se în duh străin de Tradiţia Ortodoxă.
Eu mă opresc aici. Dumnezeu să ne miluiască pe toţi cu harul Său!

[Daniel_Ortodox]

În prealabil postat de cezar_ioan

Cărţile merită citite, mulţumim de îndrumare, cu siguranţă e o carte de folos duhovnicesc.
Cât despre concluziile pe care le tragem după citirea unei cărţi, aici avem mai mult de discutat.
Interpretarea unui text se face în funcţie de multe, precum bine ştii, iar în Teologie problema e cu totul specială. Pentru mine, argumentul tău nu e convingător.
Problema războiului de apărare a ţării, a naţiei, a familiei se rezolvă luînd în calcul datoria creştinului, slujirea lui de cetăţean şi cap al familiei.
Cred că procedezi prea radical, pătimaş, fără nuanţe. Şi, în orice caz, împotriva discernământului sobornicesc al Bisericii care nu a fost niciodată ruptă de patrie.
Biserica luptătoare este intim sudată cu patria, iar a-ţi face datoria faţă de strămoşii neamului tău şi faţă de viitorul celor care le vei fi tu însuţi strămoş: este lucrare creştinească.
În concluzie, modul cum interpretezi pasajele Sfintei Scripturi eu îl găsesc aflîndu-se în duh străin de Tradiţia Ortodoxă.
Eu mă opresc aici. Dumnezeu să ne miluiască pe toţi cu harul Său!

Doamne ajută.

Argumentul meu nu este decât biblic. Şi va fi mereu, împreună cu tot ce spun, cu mila lui Dumnezeu. Şi al Sfinţilor Părinţi. Nu e deajuns? Dar ce îţi mai trebuie? Un par în cap, consecinţa îndepărtării tale de Dumnezeu, ca apoi să-L poţi acuza pe EL?
Niciunde, repet, niciunde, niciunde în întreaga Biblie, nu cheamă Dumnezeu să ucidem alt om, ca să ne apărăm familia şi ţara. Înţelegi? Tu respingi mîntuirea întrun mod barbar. Şi toţi care cred acelaşi lucru.

Interpretarea unui text, nu o facem tu şi eu, în primul rînd, ci Duhul Sfînt, prin Sfinţii Părinţi, în Duhul Sfînt din mădularele lor, că uite de ce: "Cum vorbeşte despre acestea, în toate epistolele sale, în care sunt unele lucruri cu anevoie de înţeles, pe care cei neştiutori şi neîntăriţi le răstălmăcesc, ca şi pe celelalte Scripturi, spre a lor pierzare." (2 Petru 3, 16)

Vorbeşti de datoria creştinului, dar eşti în întuneric şi nu o aplici.

Uite datoria creştinului:

"El i-a răspuns: Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău. Aceasta este marea şi întâia poruncă. Iar a doua, la fel ca aceasta: Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi." (Matei 22,37)

Nu zice pe cei care vin şi te atacă să nu-i mai iubeşti, înţelegi? Vrei să înţelegi? Vrei? Spune, vrei?

Iar dacă nu asculţi aceste cuvinte, nu iubeşti pe Dumnezeu şi nu vei moşteni Cerurile. Teme-te de cuvintele astea.

"Iisus a răspuns şi i-a zis: Dacă Mă iubeşte cineva, va păzi cuvântul Meu, şi Tatăl Meu îl va iubi, şi vom veni la el şi vom face locaş la el. Cel ce nu Mă iubeşte nu păzeşte cuvintele Mele." (Ioan 14,23)

Păzeşte cuvintele Domnului şi NU UCIDE pe nimeni, ci iubeşte pe aproapele tău, ca pe tine însuţi. Cine e aproapele tău ? Orice om, uite: "Căci dacă iubiţi pe cei ce vă iubesc, ce răsplată veţi avea? Au nu fac şi vameşii acelaşi lucru?" (Matei 5, 46) Cel ce nu te iubeşte, pe acela să-l iubeşti cel mai mult. E poruncă, copile. Doamne fereşte, de nebunie.

Ce nu e aici în Sfînta Tradiţie, cezare? CE ? Nebunia minţii tale şi a tuturor celor ca tine. Aia nu e în Sfînta Tradiţie.

Vorbeşti nebunii, cezare, din mintea care îţi este înnebunită.
Biserica Luptătoare este intim sudată cu Biserica Biruitoare, nu cu nicio patrie, cu absolut nici un neam. Biserica vrea toate patriile pământului, toate neamurile să se mîntuiască, de acea nu ţine cont de nici o patrie, niciodată. Hristos a venit pentru toţi. Deci, Biserica Luptătoare este radicală. Iubirea este radicală. Aşa trebuie să fim şi noi, nebuni pentru Hristos, cum spune Scriptura. Cum au fost şi cei din actele martirice. De aceea nu se împuţinau creştinii în cei 313 ani de prigoană şi ucidere a lor, ci din contră, se înmulţeau. Datorită iubirii, care în vremurile din urmă se va răci, şi se vor ucide frate cu frate, spune Scriptura, adică cine sunt fraţii? Toţi oamenii, fraţi în Hristos Iisus, prin Adam.
În ultima sută de ani, ne-am omorît mai mult, decît toate crimele împreună adunate de la înfiinţarea lumii. Oare atît de orbi sunteţi cu toţii ?

Dacă şi Sfântul Apostol Pavel, şi prin el Duhul Sfânt Dumnezeu a fost fără nuanţe, atunci sunt şi eu fără nuanţe. Tu eşti cel care înţelege greşit Scripturile, omule rătăcit ! Tu ! Vino acasă. Te aşteaptă Hristos. Nu mai gîndi la uciderea altui om pentru apărarea unei bucăţi de pământ. Aşa au făcut martirii primelor veacuri creştine? Strigă la fiecare om ce ucide alt om, strigă la ei din Ceruri, amintindu-le jertfele lor din coloseum. Dar diavolul ţine minţile lor, spune Scriptura şi continuă să ucidă.

Oh, vai vouă tuturor, care acceptaţi pe diavol şi slujitorii lui să vă depărteze de mîntuire şi de Preadulcele Hristos.

Iubire !

[cezar_ioan]

Daniel, se prea poate să vorbesc nebunii, că nu susţin cum că mintea mea ar fi deplin sănătoasă, nici pe departe. Cât despre mintea din adâncul inimii mele... Dumnezeu să mă ierte şi să mă miluiască, întru mântuire.

Dar metanoia, Daniel, nu e aşa treabă uşoară pe care să o diagnosticăm şi să o etichetăm la iuţeală. Dumnezeu a pus şi în mine, ca şi în tine, fermentul îndreptării.
De ce te grăbeşti să lucrezi cu măsura ta părelnică şi oţărâtă acolo unde Domnul Însuşi lucrează cu atâta gingăşie şi răbdare?

Uite, dovadă că mă îngrijesc şi eu, ca tot creştinul, de mântuire, mai întâi te rog să mă ierţi că te-am stârnit să scrii vorbe grele şi apoi te rog să te ţii la moderaţie, tocmai pentru a nu ne pricinui unul altuia poticniri pe drumul fără de asemănare de dificil al despătimirii.

Hristos în mijlocul nostru!

[Dalian]

În prealabil postat de Daniel_Ortodox

Am renunţat la forum.

Dar, cât despre fricoşi, necredincioşi, scârboşi, ucigaşi, curvari, vrăjitori, închinătorii la idoli şi toţi mincinoşii, partea lor este în iazul care arde cu foc şi cu pucioasă, adică moartea a doua.”

[Patrie si Credinta]

În prealabil postat de Daniel_Ortodox

Doamne ajută.
Interpretarea unui text, nu o facem tu şi eu, în primul rînd, ci Duhul Sfînt, prin Sfinţii Părinţi, în Duhul Sfînt din mădularele lor, că uite de ce: "Cum vorbeşte despre acestea, în toate epistolele sale, în care sunt unele lucruri cu anevoie de înţeles, pe care cei neştiutori şi neîntăriţi le răstălmăcesc, ca şi pe celelalte Scripturi, spre a lor pierzare." (2 Petru 3, 16)

Iar dacă nu asculţi aceste cuvinte, nu iubeşti pe Dumnezeu şi nu vei moşteni Cerurile. Teme-te de cuvintele astea.

Păzeşte cuvintele Domnului şi NU UCIDE pe nimeni, ci iubeşte pe aproapele tău, ca pe tine însuţi. Cine e aproapele tău ? Orice om, uite: "Căci dacă iubiţi pe cei ce vă iubesc, ce răsplată veţi avea? Au nu fac şi vameşii acelaşi lucru?" (Matei 5, 46) Cel ce nu te iubeşte, pe acela să-l iubeşti cel mai mult. E poruncă, copile. Doamne fereşte, de nebunie.

Ce nu e aici în Sfînta Tradiţie, cezare? CE ? Nebunia minţii tale şi a tuturor celor ca tine. Aia nu e în Sfînta Tradiţie.

Vorbeşti nebunii, cezare, din mintea care îţi este înnebunită.
Biserica Luptătoare este intim sudată cu Biserica Biruitoare, nu cu nicio patrie, cu absolut nici un neam. Biserica vrea toate patriile pământului, toate neamurile să se mîntuiască, de acea nu ţine cont de nici o patrie, niciodată. Hristos a venit pentru toţi.

1)Vorbesti de Sfanta Traditie, de Sfintii Parintii, dar cand am pomenit de intreaga filozofie a razboiului just, desvoltata de un Sfant Parinte, nu m-ai bagat in seama.

2) Daca ar fi Sfanta Traditie, tu ai putea da exemple din Patristica care sa sustina asta.

2)Tu spui ca Biserica transcede neamurile. Corect. Dar Ea este organizata in Biserici Nationale. Te rog mediteaza.