Imaculata conceptie si Adormirea Maicii Domnului

[Decebal]

În prealabil postat de Pelerin spre Rasarit

In analizele pe care le faceti pe aceasta tema ati putea aduce in discutie omilia Sfantului Nicolae Cabasilla referitoare la Bunavestire.

Dar ce este, cumva citatele pe care le-am dat de la sfântul Chiril al Alexandriei nu vă par suficiente. Însă cu ocazia aceasta putem să vedem cu adevărat cât de departe a fost şi este gândirea Sfinţilor Părinţi faţă de cugetarea celorlalţi credincioşi. În astfel de probleme sensibile, greu de înţeles şi de explicat se vede diferenţa de categorie între simpli creştini şi Sfinţii Părinţi. De aceea Biserica Ortodoxă are pe Sfinţii Părinţi ca normativi în credinţă, iar nu pe oricine. Aici se vede diferenţa între cugetarea creştinilor simpli şi Sfânta Tradiţie a Bisericii lui Hristos. Însă superstiţioşii nu vor să facă ascultare de Sfânta Tradiţie, ei au propriile lor tradiţii, făcute nu după călăuzirea Duhului Sfânt, ci după cum îşi închipuie ei, după cum le convine lor, după ceea ce li se pare lor că ar fi adevărul. Ei şi propriile lor interpretări, nesusţinute de nimeni după cum preabine se vede; ei şi nu Sfinţii Părinţi. Ei nici măcar nu se obosesc să citească, să vadă dacă pot să înţeleagă, nuuuu, ei trebuie neapărat să dea replicile fără să studieze, că nu contează care este de fapt adevărul, ci contează ca "părerea" lor "autoritativă" să fie ultima, ca şi cum ăsta ar fi criteriul adevărului. Am dat nişte citate din sfântul Chiril al Alexandriei, citate de o dificultate apreciabilă, este vorba de o parte hard a teologiei creştine autentice (adică de la Tradiţie), dar oare nu este absolut suspect că ei, superstiţioşii care vor să îşi ridice părelnicele lor iluzii la statut de adevăr, nici măcar nu citesc Sfinţii Părinţi, şi chiar şi dacă citesc se comportă cu o nonşalanţă, cu o "familiaritate" atât de suspectă de parcă ar fi citit un banc cu Bulă; cum este posibil să treci peste cuvintele Sfinţilor Părinţi, şi nici măcar să te întrebi: "Eu, eu, AM ÎNŢELES CEVA? AM ÎNŢELES CEVA CU ADEVĂRAT? NU CUMVA DOAR MI SE PARE MIE CĂ AŞ FI ÎNŢELES?" Dar deţinătorii de prea multe "certitudini" prefabricate nu au timp de întrebări şi de cugetare, nu au timp de pus lucrurile la îndoială, nu au timp de Sfinţii Părinţi, dar au timp de ei şi de ieftinele lor prefabricate. Ei nu iubesc aurul teologic lămurit în focul Duhului Sfânt, aurul teologic al Sfintei Tradiţii; ei au altele, măhh, înţelegi? Trebuie să îţi dea repede replica aşa ca să "îţi închidă gura" că "sminteşti", că doară ei sunt ortodocşii, şi ei sunt ăi de referinţă, glasul lor trebuie să se audă, şi dacă se poate cât mai tare, dar nu Sfânta Tradiţie, nu Sfinţii Părinţi.

Figura Maicii Domnului si semnificatiile diferitelor momente ale vietii ei au fost talcuite pe tot parcursul dezvoltatii gandirii patristice,in diferite contexte sau dimensiuni ale analizei.Chiril al Alexandriei reprezinta un moment teologic si cred ca ar fi oarecum injust sa-i cer sa aiba aceiasi intelegere cu Cabasila,nu neaparat diferita ca esenta dar dintr-un alt unghi al abordarii.Personal nu vad nici o problema in a urmari o abordare pe tot parcursul unei gandiri pt a o surprinde in diferite faze,nu am cum sa limitez totul la un Parinte sau la un moment istoric,cred ca nici ei nu si-ar fi dorit asta.M-ar interesa o analiza a dvs la respectiva omilie,chiar in paralel cu gandirea lui Chiril,eu daca m-as apuca,si evit asta,m-as duce tocmai la textul biblic,contextul iudaic,lumea apocrifelor(sunt importante pt ca arata nu numai ce nu s-a retinut dar si modul evolutiei evlaviei populare paralela cu imbisericirii credinciosilor) si a traditiei (abordarea Sfantului Vasile cel Mare care o numeste ,,Biserica Sfintita si Rai Cuvantator"-a se vedea axion la Liturghia sfantului)si as sfarsi finalmente intr-o previzibila redaktionsgeschichte a textului biblic.Speram ca dvs sa realizati o integrare patristica cu o anvergura superioara,chiar avand ca bun punct de plecare spusele lui Chiril.PS:am recomandat omilia pt ca am citit-o cu mare atentie si chiar cred ca are pasaje ce merita analizate.Daca nu considerati necesar nu-i nici o problema,propunerea mea era doar o propunere fara caracter coercitiv :) Numai bine.

În prealabil postat de Decebal

Însă superstiţioşii nu vor să facă ascultare de Sfânta Tradiţie, ei au propriile lor tradiţii, făcute nu după călăuzirea Duhului Sfânt, ci după cum îşi închipuie ei, după cum le convine lor, după ceea ce li se pare lor că ar fi adevărul. Ei şi propriile lor interpretări, nesusţinute de nimeni după cum preabine se vede; ei şi nu Sfinţii Părinţi. Ei nici măcar nu se obosesc să citească, să vadă dacă pot să înţeleagă, nuuuu, ei trebuie neapărat să dea replicile fără să studieze, că nu contează care este de fapt adevărul, ci contează ca "părerea" lor "autoritativă" să fie ultima, ca şi cum ăsta ar fi criteriul adevărului. Am dat nişte citate din sfântul Chiril al Alexandriei, citate de o dificultate apreciabilă, este vorba de o parte hard a teologiei creştine autentice (adică de la Tradiţie), dar oare nu este absolut suspect că ei, superstiţioşii care vor să îşi ridice părelnicele lor iluzii la statut de adevăr, nici măcar nu citesc Sfinţii Părinţi, şi chiar şi dacă citesc se comportă cu o nonşalanţă, cu o "familiaritate" atât de suspectă de parcă ar fi citit un banc cu Bulă; cum este posibil să treci peste cuvintele Sfinţilor Părinţi, şi nici măcar să te întrebi: "Eu, eu, AM ÎNŢELES CEVA? AM ÎNŢELES CEVA CU ADEVĂRAT? NU CUMVA DOAR MI SE PARE MIE CĂ AŞ FI ÎNŢELES?" Dar deţinătorii de prea multe "certitudini" prefabricate nu au timp de întrebări şi de cugetare, nu au timp de pus lucrurile la îndoială, nu au timp de Sfinţii Părinţi, dar au timp de ei şi de ieftinele lor prefabricate. Ei nu iubesc aurul teologic lămurit în focul Duhului Sfânt, aurul teologic al Sfintei Tradiţii; ei au altele, măhh, înţelegi? Trebuie să îţi dea repede replica aşa ca să "îţi închidă gura" că "sminteşti", că doară ei sunt ortodocşii, şi ei sunt ăi de referinţă, glasul lor trebuie să se audă, şi dacă se poate cât mai tare, dar nu Sfânta Tradiţie, nu Sfinţii Părinţi.

Nu ai impresia ca ai mers prea departe, ingamfandu-te, ca ai citit si l-ai inteles pe Sf. Chiril al Alexandriei?
Ia mai bine aminte la propria ta persoana!
De obicei diavolul ii sopteste celui ingamfat asemenea ganduri in ureche!