Despre spovedanie, formalism si nepasare duhovniceasca

[Tomita]

În prealabil postat de Ekaterina

Care este oare cauza acestei nepasari? De ce omul ce cunoaste continutul Evangheliei ajunge sa traiasca intr-o amorteala si fara o autentica traire?Unde pierdem esenta? Ce anume ne impiedica sa traim cu adevarat crestineste si sa avem inima aprinsa?

nu stiu cauza nepasarii.
sunt si eu intr-o etapa caracterizata de formalism religios. Incerc sa nu lipsesc 3 duminici la rand de la biserica. Nu ma spovedesc pentru ca mi se pare o repetare fara traire...
Nu reusesc sau nu am vointa sa tin post...si acestea sunt "mici neajunsuri"..gandurile au suferit o transformare..nu e nevoie sa spun de care..si am momente cand ma deranjeaza dupa ce am zis ceea ce am zis si ma mir ca am putut sa spun asa ceva.
Nu pot sa citesc o carte religioasa cu simtirea..parca o citesc din avion.
Am o perceptie a vietii mult mai frumoasa si mai usoara...nici nu-mi vine sa cred ce usor de trait este viata...in ultimii ani am avut perioade cand fiecare zi era o povara.
Acum sunt prinsa in alt mod de viata...si nu pot sa ma fortez sa simt ce nu pot sa simt....am inceput sa citesc Filocalia, pe care doream de mult sa o citesc si parca citesc ziarul..si la ziar sunt mai interesata de ce citesc...
E trist...

[cristiboss56]

În prealabil postat de Tomita

E trist...

Nu-i trist , ci ai nevoie de un duhovnic bun si rabdator . Te rog incerarca sa te rogi Bunului Dumnezeu sa ti-l dea !
Nadejde si multa rabdare !

[adam000]

În prealabil postat de Tomita

nu stiu cauza nepasarii.
sunt si eu intr-o etapa caracterizata de formalism religios. Incerc sa nu lipsesc 3 duminici la rand de la biserica. Nu ma spovedesc pentru ca mi se pare o repetare fara traire...
Nu reusesc sau nu am vointa sa tin post...si acestea sunt "mici neajunsuri"..gandurile au suferit o transformare..nu e nevoie sa spun de care..si am momente cand ma deranjeaza dupa ce am zis ceea ce am zis si ma mir ca am putut sa spun asa ceva.
Nu pot sa citesc o carte religioasa cu simtirea..parca o citesc din avion.
Am o perceptie a vietii mult mai frumoasa si mai usoara...nici nu-mi vine sa cred ce usor de trait este viata...in ultimii ani am avut perioade cand fiecare zi era o povara.
Acum sunt prinsa in alt mod de viata...si nu pot sa ma fortez sa simt ce nu pot sa simt....am inceput sa citesc Filocalia, pe care doream de mult sa o citesc si parca citesc ziarul..si la ziar sunt mai interesata de ce citesc...
E trist...

Tomita, lasa Filocalia, ca aia o citesti tu cand vei fi cuprins de dragoste de Dumnezeu, cand vei tanji sa te apropii de El si vrei sa afli cum.

In starea aia in care esti tu acum trecem toti, de multe ori. Cum iesi din ea? Citeste cu buzele si fara nici o traire un acatist a vreunui sfant care iti este tie ocrotitor si in timp ce citesti acatistul si mintea iti fuge la orice altceva decat rugaciune, cand simti ca mintea fuge de la rugaciune, atunci spune-i sfantului direct, ca unui prieten drag caruia ii vorbesti cu cuvintele tale direct, pt ca iti este apropiat, fara formule de rugaciuni, ci cum ii vorbesti unui prieten, unuia drag - spune-i sfantului ca uite in ce hal ai ajuns si ca nu mai simti nimic. Spune-i sfantului cu cuvintele tale exact situatia in care esti si spune-i ca nici macar sa ii ceri ajutorul nu iti mai vine (asa scarbit esti), desi ti-ai dori sa te ajute nici nu stii cum si nici nu iti vine sa ceri ajutorul. La sfarsit roaga-l sa te ajute cum stie el mai bine. si apoi nu-ti mai bate capul cu asta, nu te mai incrancena, nu te mai forta (sa faci tu ceea ce nu poti/nu iti vine), ci lasa-l pe sfant sa te ajute cum stie el. Tu doar roaga-te sa te ajute sa iti revii. Ai sa fi surpris(a?) cat de repede si frumos ajutor vei primi

[cezar_ioan]

În prealabil postat de adam000

Tomita, lasa Filocalia

Pardon?....

[sophia]

În prealabil postat de cezar_ioan

Pardon?....

Are dreptate si mai sus undeva a mai scris ceva interesant.
Mie mi-a spus preotul ca Filocalia este pentru oameni avanasati in credinta, monahi, preoti, oameni care se afla deja mai sus pe "scara".
Pentru noi este grea si searbada cumva (adica greu de inteles, rece).

Asa cum spune si Adam, noi ce mai obisnuiti, laicii, trebuie sa ne rugam cu vorbele noastre, sa discutam cu Dumnezeu, cu Maica Sa, cu sfinti, dupa puterea noastra, in vorbele noastre, sa citim lucrari pe puterea noastra, pe care sa le putim citi cu interes si placere si sa le si intelegem

Am spus undeva ca tocmai am citit o carte despre Sf.Nectarie. Ce simplu si cald vorbea cu maicile de la manastirea sa (din Eghina)! Si le invata ce sa citeasca si sa faca, avand grija si de sufletul si trupul lor (ca sanatate si intarire).

Nu filocalii ne trebuie noua ci lucruri mai simple, mai de suflet, mai de iubire.
Si de duhovnici buni...

[DragosP]

În prealabil postat de sophia

Nu filocalii ne trebuie noua ci lucruri mai simple, mai de suflet, mai de iubire.

Pot să te citez soro?

[Parascheva16]

Filocalia nu este numai pentru monahi si preoti! Un crestin ortodox care merge de ani de zile la Biserica, nu mai poate fi numit incepator! Sunt multi duhovnici in RO, inclusiv monahi, care indeamna sa citim Sf.Parinti, inclusiv Filocalia. Trebuie sa tintim cat mai sus, nu sa ne complacem ca suntem mireni si scrierile Sf.Parinti nu sunt de noi. Pai daca nu le cunoastem, cum putem spune ca stim invatatura ortodoxa, care nu se rezuma numai la iubire intre oameni?

[Lucian008]

În prealabil postat de sophia

Are dreptate si mai sus undeva a mai scris ceva interesant.
Mie mi-a spus preotul ca Filocalia este pentru oameni avanasati in credinta, monahi, preoti, oameni care se afla deja mai sus pe "scara".
Pentru noi este grea si searbada cumva (adica greu de inteles, rece).

Asa cum spune si Adam, noi ce mai obisnuiti, laicii, trebuie sa ne rugam cu vorbele noastre, sa discutam cu Dumnezeu, cu Maica Sa, cu sfinti, dupa puterea noastra, in vorbele noastre, sa citim lucrari pe puterea noastra, pe care sa le putim citi cu interes si placere si sa le si intelegem

Am spus undeva ca tocmai am citit o carte despre Sf.Nectarie. Ce simplu si cald vorbea cu maicile de la manastirea sa (din Eghina)! Si le invata ce sa citeasca si sa faca, avand grija si de sufletul si trupul lor (ca sanatate si intarire).

Nu filocalii ne trebuie noua ci lucruri mai simple, mai de suflet, mai de iubire.
Si de duhovnici buni...

Poate nu ar trebui sa citim nici Sf Scriptura, ca are unele pasaje greu de inteles.

Da, da. Daca noi "ne ducem de rapa" sa ii tragem si pe altii dupa noi. Ce e cu prostia asta? Pe principiul asta nici postul nu e pentru noi astia din lume, e pentru calugari. Dar nici rugaciunea. Ce o cruce pe zi nu ne ajunge?
Poate nu ati inteles, drumul spre mantuire presupune stradanie, crestere duhovniceasca continua. M-am abtinut la un alt comentariu al dvs, dar am facut rau. Ma refer la cel unde crestinii nu au ce spune la spovedanie, ca mereu spun acelasi lucru, ca daca nu au facut pacate de moarte sunt pe drumul cel bun. Fariseul nu numai ca nu facea pacate de moarte, dar si respecta formal legea. Urcusul este plin de incercari, de ispite, de tendinte de a cadea. Ele trebuie marturisite. Trebuie sa ne imbunatatim, la spovedanie sa renuntam a mai spune unele pacate pentru ca am renuntat sa le mai facem. Trebuie sa ne rugam mai mult, sa postim mai aspru, sa facem mai multe fapte bune. Si daca nu le facem pe acestea macar sa nu dam sfaturi care duc la pierzanie pe altii.

[sophia]

Da de ce sariti asa? Parca as fi spus cine stie ce.
Lucian008 - era mai bine daca va abtienati si de la acest comentariu.

1. Am spus ce mi-a spus mie preotul meu. Ne-a vorbit despre "Scara" si il rugasem sa mi-o imprumute, sa vad macar despre ce este vorba. Mi-a spus ca este pentru monahi si preoti.
Mai tarziu am gasit-o si eu in audio si i-am dat dreptate. Eu imi imaginasem altceva cu aceasta carte si eram tare curioasa. Credeam ca este o carte care te invata treptat niste lucruri legat de credinta. Asa, fiecare pas. M-am inselat si preotul avea dreptate.

2. Nu inteleg de ce batjocoriti si exagerati. Sigur ca Sfanta Scriptura se poate citi. Daca voi o comparati cu Scara, e treaba voastra.
Exista post pentru monahi si post pentru mireni.
Rugaciuni se pot citi si se pot spune din suflet, exact cum crede si simte fiecare.
Despre spovedanie am scris mai pe larg pe celalalt fir si mi s-a dat si dreptate de catre alti useri.
Fariseul din pilda facea totul ca la carte, dar ii lipsea partea practica, omul din el, dragostea. Era exact un robot si ceea ce mai spunea Cezar_Ioan pe firul celalalt. Si este exemplul de formalism si nepasare duhovniceasca.
Mare grija sa nu ajungem ca el!!!

Despre scrierile Sfintilor Parinti n-am ce sa spun. Nu stiu la care anume va referiti.

Eu am dat sfat persoanei care scria mai sus ca are probleme in a se ruga si citi anumite lucruri. Mi se pare ca aceasta persoana, sau alta cauta sa citeasca Filocalia si Adam000 a dat niste sfaturi bune, la care am subscris.

Acum daca voi sunteti mai cu mot, mai avansati si deja faceti studii teologice, nu va im piedica nimeni.
Eu una citesc lucrari mai pe intelesul meu.

Si nu te supara Parascheva16 - nu stiu ce duhovnic te sfatuieste pe tine. O fi monah. Eu am discutat numai cu preoti de mir ce-i drept.
Invatatura ortodoxa nu este (numai) in Sfintii Parinti sau in Filocalie. Si ba da, in cea mai mare parte este vorba de iubire de aproapele.
In ultimele zile s-a tot scris si citat din diverse lucrari si bloguri tocmai asta: important este sa fim Oameni, sa avem naivitate de copil in suflet, sa avem caldura in suflet si sa iubim.

Fiti mai blanzi, mai iubitori, mai relaxati. Si parintele Galeriu si Sf.Nectarie au fost sus pe scara in ccredinta, au fost ingeri. Dar au iubit mai intai! Au avut grija de cei de langa lei, au ajutat, si-au dat haina de pe ei, au muncit in locul altuia, au avut grija de cei mai necajiti.
Au fost calzi, au fost Oameni.

[anita]

În prealabil postat de sophia

In ultimele zile s-a tot scris si citat din diverse lucrari si bloguri tocmai asta: important este sa fim Oameni, sa avem naivitate de copil in suflet, sa avem caldura in suflet si sa iubim.

Fiti mai blanzi, mai iubitori, mai relaxati. Si parintele Galeriu si Sf.Nectarie au fost sus pe scara in ccredinta, au fost ingeri. Dar au iubit mai intai! Au avut grija de cei de langa lei, au ajutat, si-au dat haina de pe ei, au muncit in locul altuia, au avut grija de cei mai necajiti.
Au fost calzi, au fost Oameni.

Sophia ,la capitolul sfaturi stai foarte bine
Si tu reusesti sa fii asa cum scrii aici ?
Eu cunosc oameni buni ,in esenta ,unii mai putini ravnitori in cele duhovnicesti altii chiar ravnitori care in anumite momente nu s-au dovedit atat de buni ,precum spui tu.
Trebuie multa nevointa si trevzie ca sa descoperi cum esti in realitate.
Tu nu ai ispite ,momente in care nu te comporti cum vrea Dumnezeu ?