Mosul Gheorghe Lazar

MINUNILE MOSULUI GHEORGHE LAZAR

,,V-am mai vorbit si altadata de Mosul Gheorghe Lazar

. Eu tin foarte mult la el, ca el l-aadus la manastire pe parintele meu staret Ioanichie Moroi si acesta ne povestea viata lui.Am fotografia lui Mosul Gheorghe si a ucenicilor lui, Parintii Atanasie si Chiril Pavaluca.Au fost doi frati: Atanasie si Chiril. Erau de la Bretcu, din judetul Covasna, iar Mosul Gheorghe i-aadus la manastire, ca el a adus multi calugari din Ardeal incoace. Au venit la Manastirea Nemat cu3000 de oi, ca erau mocani mari din Ardeal si cand i-a calugarit au primit numele de Atanasie si Chiril. Dupa un timp, Chiril a plecat in Sfantul Munte si a cumparat o chilie acolo. Ca pe langa oiaveau si cate 35 de kilograme de bani de argint si de aur, asa de bogati erau.Iar Atanasie a ramas la oi la Neamt si a umblat si el 38 de ani descult cu capul gol. Am statsi eu la oi cu dansul. Eram amandoi cu oile si eu eram cu cele cu miei si el era cu sterpele. El mancaseara, la apusul soarelui si nu dormea nici o data pe laita, numai pe scaun. Eu cel putin aveamcoliba si dormeam pe jos. El nu, numai pe scaun. Si avea un magar si pe magar avea un scaun defier, care se deschidea si statea pe el. Si avea o sarica cu cruce in frunte si zicea Psaltirea panaadormea, ca o stia pe de rost. O data i-am zis: – Parinte, in seara asta nu ti-e scaunul aici, uite, ai sa dormi si sfintia ta jos. – Cred ca nu dorm, ia adu toporul incoace.A luat toporul si a taiat patru pari de alun, i-a ascutit si i-a batut. Apoi a luat crengi de alunsi le-a impletit cu cei patru pari si a facut un scaun. – Iaca scaun. Crezi ca totdeauna am purtat scaun de fier?Si pe scaunul acela de alun a adormit zicand Psaltirea.V-am adus poza ca sa aveti o imagine. Aici sunt fratii in fotografie cand i-a calugarit intai.POZAAcesta in mijloc e Mosul Gheorhe, iar acesta care-l vedeti calugar tanar este ParinteleAtanasie care, dupa ce s-a intalnit cu Mosul Gheorghe, s-a descaltat si a mers si el cu capul gol. Si m-am descultat si eu oleaca, fara voia staretului meu, descult dupa el. Nu mai puteam de frig. A aflat staretul, m-a chemat la el, mi-a dat canon.
– Cine ti-a dat voie, cutare...?
– Dar Mosul Gheorghe cum a mers?Minte de copil. Eram frate. M-a pedepsit staretul si mi-a zis:
– Mosul Gheorghe avea darul lui.Il cunostea staretul ca fusese cu el la Ierusalim si la Sfantul Munte.Mosul Gheorghe Lazar, saracul. Zicea:
– Draguta, sa nu te gandesti decat la iad si la moarte. Sa nu te gandesti la nimica, decat safie moartea si iadul. Ca daca te gandesti la iad, nu ajungi in iad.Aici la noi, pe varful Muntelui Taciunele, este o groapa. Cand venea pe aici, el acolo citeatoata ziua Psaltirea, apoi seara cobora devale sa-i dai o feliuta de paine si varza verde si o canuta deapa. Asta era toata mancarea lui. Si cand ii spui la unul de ce nu posteste: „N-am putut”. Dar de cenu murea acela? Descult cu capul gol si iarna si vara.El mergea din sat in sat plangand si zicand Psaltirea, ca o stia toata pe de rost. Si undeajungea, oamenii erau toti dupa el. A venit odata la iarmaroc in Targul Neamt intr-o luni si l-au suitoamenii intr-o caruta sa tina predica. Nu a mai vandut nimeni in ziua aceea. Tinand predica acolo siinvatand oamenii, tot iarmorocul a venit la Mosul Gheorghe. Si s-a intamplat atunci ca o evreicatanara nu putea naste, era prima data, cand trebuia sa nasca primul copil, si era gata sa moara. Auvenit o multime de doctori, ca zicea ca nu mai poate, moare. Nu mai putea nici racni si zicea camoare. Au venit evreii la Mosul Gheorghe:
– Mosu’ Gheorghe, noi suntem evrei.
– Dar draguta, ce ai? – Moare fata noastra. Hai la noi ca gata, doctorul a spus ca nu mai are ce face, moare fatanoastra.
– Draguta, lasa sa termin predica.
– Mosu’ Gheorghe, acum moare chiar acum moare.
– Nu moare pana nu vin eu.Si au stat si au asteptat pana a terminat predica, apoi s-a luat un card de evrei dupa el. Zice:
– Dar va botezati?
– Toti ne botezam daca traieste fata, ca numai pe aceea o avem.Boierul era bogat, om voinic. Cand au ajuns acolo, un card de evrei pe langa ea, ea era maimoarta, nu mai putea, gata, stateau pe langa dansa. Dar Mosul Gheorghe, cand a deschis usa, astrigat:
– Hai, deschide-te cu Dumnezeu si cu Maica Domnului.Tot atunci a si nascut. A venit si i-a facut cruce pe cap si a spus:
– Sa fie al lui Hristos.
– Si s-a facut sanatoasa si s-a botezat si ea si copilul si i-a pus numele Gheorghe, dupa Mosul Gheorghe. S-au botezat atunci 5-6 familii de evrei in Targu Neamt.Si cand il vedeau pe Mosul Gheorghe:
– Mosu’ Gheorghe, hai sa te incalzeti olecuta.Unul dintre ei era brutar si stii sa se trage jaraticul de la paine in fata. Mosul Gheorghe eracu picioarele inghetate, ca mergea prin ger si le tinea si suflecate pana la genunchi.
– Mosu’ Gheorghe, ai sa mori de frig! Hai sa te incalzesti oleaca.S-a dus acolo:
– Draguta, ia da un scaun!Jaratecul era de o palma si a pus picioarele pe jaratec descult.
– Vai, Mosu’ Gheorghe, arzi!
– Lasa, draguta, sa se incalzeasca.A iesit apa din piciarele lui si a stins focul. Si ziceau evreii:
– La Mosul Gheorghe nici gerul, nici focul nu au ce-i face.

Sursa: http://ro.scribd.com/doc/30805621/2/...GHEORGHE-LAZAR

El a oprit trenul la Pascani pe linie si la Piatra Olt. Aici in Pascani se pusese linie noua, carefacea legatura intre Bucuresti si Burdujeni, ca acolo era ultima statie. Si cand au pus trenul, un bietceferist din acesta care mana locomotiva, mecanic, l-a primit pe mosul in locomotiva lui. Eraulocomotive din cele mari nu din acestea, daca ati apucat din acelea cu aburi. Mecanicul l-a primit inlocomotiva si el zicea Psaltirea tot timpul. I-a dat un scaunel acolo, dar a venit controlorul, dinaceia care cer bilet. Vine si la el:
– Mosule, biletul! –
Doamne, auzi rugaciunea mea si strigarea mea...
– Mosule, biletul! –
Miluieste-ma, Dumnezeule...
– Mosule, biletul!Dar el zicea in continuare psalmi. Si zice controlorul catre mecanic:
– Ce-i cu nebunul asta aici?
– Nu-i nebun. Nu te purta rau cu el.
– Dar nu vrea sa dea biletul.
– De unde bilet, ca acesta zice psalmi zi si noapte?Si zice atunci controlorul:
– Da-te jos, mosule, unde ti-e biletul?Si mai erau doua-trei minute sa plece trenul. Si a zis Mosul Gheorghe:
– Draguta, stati aici cu Dumnezeu si cu Maica Domnului, ca ma dau jos!S-a dat jos si a luat-o pe linie inaintea trenului.
– E nebun, merge pe linie.Cand sa porneasca locomotiva, porneste-o, daca poti, ca el a zis: „Stati, draguta, aici!”
– Ce-o, ma?
– N-ai auzit ce-a zis mosneagul? „Stati, draguta, ca ma duc!”
– Ce, ma, dat tu tii cu dansul? a zis controlorul catre mecanic.Ca mecanicul ii ducea pana la Burdujeni intotdeauna, gartuit. Se suie alt mecanic.
– Nu merge locomotiva!Se suie un sef inginer.
– Nu merge!
– Mai, adu alta locomotiva, asta-i fermecata de mosneag!Au adus o locomotiva noua din depou.
– Nu merge!De la Bucuresti striga:
– Mai, e intarziere la Pascani doua-trei ore.Mosneagul s-a dus zicand psalmi. Si i-a zis mecanicul controlorului:
– Domnule, daca n-aduci mosneagul inapoi, aici stai zece ani. Ai auzit ce-a spus: „Draguta,stati aici, ca eu ma duc”.A trimis doi oameni calari pe linia trenului. La cativa kilometri l-au gasit, el zicea rugaciuni.
– Mosule, hai inapoi ca nu merge trenul.
– Iaca merg, draguta!
– Dar mosule, iaca avem cai cu sei, ca avem multa intarziere.
– Draguta, eu in viata mea n-am mers pe cal, numai pe jos.Si a luat-o pe jos. Aceia mergeau cu caii si el mergea pe jos zicand psalmi. Cand a ajuns laPascani, se stransese multa lume:
– Hai sa vezi un batran care a oprit trenul pe linie.Si s-a adunat lume multa-multa. Au venit oameni in jurul lui.
– Stati, draguta, ce va minunati ca a oprit Dumnezeu un tren? Nu ne-a spus in Evanghelie:
De veti avea credinta cat un graunte de mustar, veti zice muntelui aceluia: Ia-te de aici si du-te inmare.
Si cati sfinti n-au mutat muntii cu rugaciunea? Uite, Sfantul Marcu de la Muntele Francesc,


Sfantul Ioachim al Ierusalimului, apoi argintarul din Alexandria. Toti au mutat muntii curugaciunea. Va minunati ca a oprit Dumnezeu trenul? Ca Dumnezeu poate sa opreasca si soarele,cum l-a oprit pe tinmul lui Iisus al lui Navi, ca a stat soarele sase ore, pana a biruit pe amaleciti.Si le-a tinut o predica...
– Hai, mosule, dezleaga trenul!
– Nu, stai draguta, sa predic la oamenii astia!Si aceia nu mai puteau rabda, dar se temeau ca sa spuna si pe urma nu mai dezleaga trenul.Pe urma au zis:
– Hai, mosule, hai. Nu esti obosit, mosule? Hai la wagon-lit, adica la vagoane care au dormitoare.
– Nu, draguta, eu in locomotiva, acolo o sa stau.
– Dar sa aducem o locomotiva noua?
– Nu, nu, pe aceea veche.Au adus-o inapoi pe aceea si i-au pus acolo un scaunel. Dar aceia mari nu se purtau rau:
– Mosule, da drumul la tren, ca uite ce, ne cheama de la Bucuresti, e intarziere, cutare...S-a suit acolo, a luat Psaltirea si a zis:
– Hai, draguta, sa mergem cu Dumnezeu si cu Maica Domnului.Si a zburat trenul. Acesta-i Mosul Gheorghe.Tot asa a facut la Piatra Olt. La Piatra Olt a vrut sa se dea jos ca avea de luat o carte de la unom. Acolo era halta si aceia cu trenul nu opreau la halta daca nu erau oameni. Le-a zis Mosul Gheorghe:
– Uite, draguta, opreste oleaca ca e aici o casa si trebuie sa iau o carte. – Mosule, dar nu oprim noi trenul pentru cartea dumitale, numai daca sunt oameni, dar nu-s oameni.
– Daca nu vreti sa opriti, stati aici, draguta, ca ma duc sa-mi aduc cartea.A stat trenul pe loc. S-a dat jos si si-a adus cartea. Cand a venit cu cartea:
– Hai, mosule, ca a stat trenul.
– Dar numai atat am avut nevoie: sa-mi iau cartea. Hai sa om merge!Acesta era Mosul Gheorghe Lazar, care manca o data in zi la apusul soarelui, iar in Postul Mare, saptamana intai si saptamana de la Flori pana la Pasti nu gusta nimic, numai citea Psaltirea.
Sursa: http://ro.scribd.com/doc/30805621/2/...GHEORGHE-LAZAR